Tradiții, obiceiuri și superstiții de Bobotează

Boboteaza sau Botezul Domnului este celebrată în fiecare an pe data de 6 ianuarie și face parte din seria celor mai importante sărbători de peste an. Mai este cunoscută și sub denumirile „Arătarea Domnului“ și „Epifania“ și se spune că reprezintă momentul în care cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul și ursita în dragoste. De fapt, vorbim de una dintre sărbătorile de care se leagă mai multe tradiții și superstiții, unele păstrându-se cu sfințenie chiar și în zilele noastre.

Multe dintre obiceiuri se leagă de Ajunul Bobotezei. De exemplu, se spune că, dacă este brumă pe pomi, atunci anul va fi rodnic pentru acei copaci, dacă picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă, iar dacă plouă în această zi, așa va fi tot anul. Mai mult decât atât, se spune că, dacă în ziua în care umblă preotul cu „Iordanul“ zăpada scârțâie sub tălpile sale, atunci tot anul va fi unul bogat şi rodnic. Tot atunci copiii merg înaintea preotului pe la case și strigă „Chiraleisa“, cuvânt ce se traduce prin sintagma „Doamne, Miluiește!“ Acest cuvânt are o importanță aparte deoarece cel care-l rostește capătă putere și va avea un an ferit de rele. Se mai spune că cine va posti în Ajunul Bobotezei va avea noroc tot anul. De fapt, ar trebui să fie o zi de post negru, așa cum este și Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare. Se spune că în Ajun se strânge cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru ca în primăvară să fie aruncate pe straturile de legume pentru a da roade bogate. Fetele care vor să se mărite se spune că-și pot afla ursitul, iar pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să pună un fir de busuioc sub pernă în noaptea de Ajun, iar în unele zone ale țării se spune că acest busuioc trebuie furat ori cerut de la preot. Există obiceiul ca fetele să pună busuioc și sub streașină, iar dacă dimineața îl găsește plin de chiciură, înseamnă că se vor mărita cu un bărbat bogat, iar de se împiedică pe gheață în această zi, e semn că se vor căsători în curând.

Și în ziua de Bobotează există multe tradiții și superstiții, dar cu siguranță cel mai important obicei este acela de a merge la biserică în această zi, mai ales bărbații, pentru că se spune că este una dintre sărbătorile bărbătești. Este ziua în care se sfințesc apele, iar credincioșii consideră că aceasta are o putere aparte, fiind sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. De aceea se spune că apa sfințită în această zi și luată de credincioși nu se strică niciodată. Agheasma mare se săvârșește numai de Bobotează și se poate bea doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

În sate, locul pentru sfințirea apelor este ales de preot cu mare atenție, iar un grup de oameni harnici se angajează să facă cea mai frumoasă cruce de gheață. Se alege de obicei o apă curgătoare sau măcar o fântână din curtea bisericii sau a unui localnic ce stă în preajma unei ape curgătoare. În zonele cu ape adânci, preoții aruncă o cruce în apă, iar cei mai vrednici băieți și bărbați se aruncă după ea pentru a o aduce la mal. Cel care reușește acest lucru va fi ocrotit tot anul și va avea noroc.

Tradiția mai spune că, începând de la Bobotează, nu se spală rufe timp de 8 zile deoarece toate apele sunt sfințite. Un alt obicei ține de liniștea casei, de aceea se spune că în această zi nimeni nu trebuie să se certe și nici să dea împrumut din casă.

Larissa DINU