BioVillMap. Prima platformă de biomasă

Recent, a fost lansată platforma „BioVillMap“, o hartă interactivă a comunităților durabile care își procură energia termică din biomasă locală. Platforma își propune să fie un instrument de analiză a comunităților care au reușit sau sunt în curs de a-și asigura sustenabil și local propria resursă de energie termică, din biomasă. Clusterul Green Energy, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, a demarat realizarea platformei care cartografiază demersurile, realizările comunităților privind tranziția către energie durabilă.

Scopul platformei este să inspire comunitățile în tranziția spre o energie curată bazată pe surse locale. Platforma BioVillMap arată care sunt comunitățile durabile care își asigură energia din surse locale de biomasă. Harta este concepută în așa fel încât oricine să afle detalii despre investiție, rezultate, parteneri, comunitate.

Platforma BioVillMap oferă vizibilitate și reunește într-un singur loc soluțiile de tip energie din biomasă. Până la momentul de față, proiectul a ajuns în 65 de localități, 30 de instalații și 195 de locații din țară. BioVillMap este un instrument prin care localitățile au posibilitatea să treacă la energie verde. Un obiectiv major al platformei este acela de a asigura accesul tuturor la energie modernă, fiabilă, durabilă și la prețuri accesibile. Una dintre sursele de energie regenerabilă disponibilă pentru a contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de energie este bioenergia, care poate avea o contribuție semnificativă la dezvoltarea socială și economică în special a zonelor rurale.

Vicepreședintele Bartha Sandor, Cluster Innovative Biomasse, a menționat: „Sunt unul dintre fondatorii clusterul-ui care a realizat aceste sisteme de ardere. Am pornit prima dată de la o ardere simplă pentru noi înșine, din care a ieșit un produs final, și cu o echipă pregătită am realizat în decurs de 18 ani 200 de unități însumând 30 MW. Avem centrale mici pentru case familiare și pentru unități industriale. Înainte de inițierea acestui proiect ne-am gândit la faptul cum să realizăm energie mai ieftină. Și am început de la un echipament mai simplist până la unul mai complicat, care până la urmă ne asigură un confort energetic. Cea mai mare realizare de până acum este cel din orașul Borsec, prin care am reușit să încălzim primăria, grădinița, sala de cultură. Pentru a ne atinge obiectivele, uneori suntem și furnizori de biomasă. Adunăm toate deșeurile, le sortăm, le prelucrăm, după care le expediem beneficiarilor care le solicită.“

Cu o activitate de peste 12 ani, clusterul are rolul să faciliteze cooperarea între mediul economic, academic, de cercetare și cel administrativ cu scopul de a promova folosirea energiei curate din surse regenerabile. Clusterul își asumă un rol în sprijinirea comunităților în a-și asigura energia din surse locale regenerabile precum biomasa. Valorificarea biomasei, pe lângă avantajele de natură energetică, are beneficii şi din punctul de vedere al protecţiei mediului, asigurându-se o igienizare a teritoriilor, concomitent cu producerea unei cantităţi semnificative de energie curată.

Când deșeurile devin utile

Surse de biomasă există la nivelul fiecărei localități, însă acest potențial nu este folosit. De obicei, după curățare, crengile, tăierile, resturile vegetale sunt arse la fața locului ori transportate la groapa de gunoi sau lăsate abandonate pe teren. Având în vedere faptul că localitățile dispun de o cantitate considerabilă de deșeuri verzi, fiecare are potențialul să-și producă materia primă pentru încălzire și să devină autosustenabilă din punct de vedere energetic. Concomitent cu producerea biomasei la nivel local, pot fi pornite investiții în sisteme de încălzire de capacități mici, până la 1 MW. Clusterul a facilitat realizarea a peste 200 de astfel de sisteme în aproape 70 de localități din țară, având o capacitate de aproximativ 30 MW.

Sursele de biomasă pot fi obținute direct din ecosistem, deșeurile lemnoase ce provin din toaletările pomilor fructiferi. Ori din deșeurile lemnoase provenite din întreținerea acostamentelor căilor de comunicație; albiilor minore și majore ale cursurilor de apă temporare și permanente; pajiștilor, fânețelor și pășunilor; spațiilor verzi din localitate; zonelor limitrofe ale localităților nelocuite. Materialul lemnos provenit din exploatările forestiere și tratamente silviculturale, materialul lemnos provenit din prelucrarea lemnului sau din reziduurile agricole.

Liliana POSTICA