update 30 Jan 2023

Tradiții și superstiții de Lăsatul Secului

În lumea satului, tradițiile, obiceiurile și superstițiile sunt legate mai ales de sărbătorile de peste an. La fel de importante sunt și perioadele de post dinaintea acestora, dar nici Lăsatul Secului nu este lipsit de importanță. Obiceiurile diferă de la zonă la zonă, dar și de la sărbătoare la sărbătoare. Și pentru că ne apropiem de sărbătoarea Nașterii Domnului, Crăciunul, pe 14 noiembrie credincioșii lasă secul, adică nu doar că este ultima zi când mănâncă de dulce, dar se și pregătesc sufletește pentru următoarele 40 de zile.

Este zi de sărbătoare, prilej care aduce toată familia laolaltă. De obicei, gospodinele se pregătesc încă din zorii zilei și prepară diferite feluri de mâncare, adeseori rețete deosebite, iar ingredientele de bază sunt cele pe care nu se pot consuma pe perioada postului. La această masă se mai pot aduna prietenii și vecinii. Există localități din țară unde finii merg la nași cu așa-zisul plocon și le cer iertare în cazul în care le-au greșit pentru a nu intra cu regrete în post.

Există zone în care superstițiile se leagă de bucatele de pe masă. Așa cum este de așteptat, de pe această masă nu trebuie să lipsească preparatele din carne, nici deserturile ori vinul. De exemplu, se spune că, dacă pieptul de găină/cocoș pus pe masă în această zi este gras, atunci ne așteaptă o iarnă geroasă, iar dacă-i slab iarna va fi blândă. De această superstiție țin cont în special cei care cresc animale în curte și pregătesc masa din ceea ce au pe lângă casă.

Un alt obicei este acela de a pregăti plăcinte care să conțină fructe și legume, iar strugurii nu trebuie omiși din aceste rețete deoarece se consideră că aduc spor și pace spirituală.

Tot în această zi este bine să fie hrănite și păsările odată cu zicala: „Păsările cerului, eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite.“ Mai mult decât atât, femeile nu trebuie să coasă, să țese sau să se ocupe cu alte meșteșuguri ori să spele și să facă curățenie, altfel vor fi lovite de boli și necazuri. Un alt aspect de care trebuie să țină cont este acela de a nu împrumuta nimic din casă, altfel lupii ce dau târcoale satelor în anotimpul rece se vor înmulți.

Tot în această zi se dau de pomană alimente de sufletul celor morți. În ceea ce privește nunțile, după această dată nu se mai organizează, ca de altfel niciun fel de altă petrecere care presupune dans, băutură sau mâncare de dulce.

Un alt aspect de care gospodinele nu trebuie să uite este acela de a spăla toate vasele în care s-a gătit mâncare de dulce pentru a fi pregătite pentru începerea postului. Tot în această seară, în unele zone porțile curților, precum și ușile și ferestrele sunt unse cu usturoi deoarece se consideră că așa sunt alungate spiritele rele care aduc și tentații necuvenite în perioada postului.

În sudul țării, cu precădere în Bărăgan, se spune că oasele și resturile rămase în seara de Lăsatul Secului se strâng la un loc pentru ca a doua zi să fie aruncate spre răsărit. În zona Covasnei încă se păstrează obiceiul de a aprinde focuri pe deal, denumite focurile purificatoare. Se spune că prin acest obicei comunitatea este ferită de spiritele rele.

Acest post are numeroase zile cu dezlegare la pește și este considerat unul ușor, motiv pentru care este numit și postul bucurie deoarece la finalul acestuia se va naște Mântuitorul.

Larissa DINU