Imprimă această pagină
Traditii 19 Decembrie 2020, 21:14

Tradiții și obiceiuri din cultura populară românească

Scris de

Anul acesta vom avea un altfel de Crăciun. Un altfel de Revelion. Altfel de tradiții. Pesemne văzute online, din înregistrările anilor trecuți. Partea creștină o vom trăi în suflet. Iar în mediul rural... E greu de presupus că vreun virus, fie el și temutul coronavirus chinezesc, va sta în calea tradiției sarmalelor, călbașului (caltaboș), tobei, costițelor, cârnaților, piftiei și afumăturilor obținute din porcul din gospodărie, a cozonacului.

În cele peste 100 de interviuri pe care le-am realizat de-a lungul anilor cu interpreți de muzică populară, etnologi sau pur și simplu cu oameni deosebiți ai satelor, ale căror preocupări se învârt tot în jurul culturii populare – interviuri publicate în revistă – un loc special au ocupat întrebările despre tradițiile din locurile în care interlocutorii s-au născut. Am adunat, în timp, o colecție remarcabilă de impresii și obiceiuri. Pe unele dintre acestea le vom expune în pagina de față, ca dar al nostru pentru această iarnă pe care v-o dorim cu sărbători luminate.

Sintagma „sărbători de iarnă“ s-a impus în perioada interbelică și definea toate sărbătorile din perioada 16 decembrie-7 ianuarie. Mai încoace, ciclul s-a extins pentru a-l cuprinde și pe Moș Nicolae. Sezonul este unul trăit oarecum sub magie, îmbogățit de zestrea populară (apropo, în unele scrieri, obiceiurile din spațiul rural sunt denumite încă „sărbători păgâne“), de celebrarea de căpătâi a vieții creștine, Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, de darnicii Moș Crăciun și Moș Nicolae, de bucatele pregătite în casă, de festivitatea în care îmbrăcăm fiecare zi, de impresia că ne lepădăm de un an vechi (poate nu tocmai fast) și intrăm în altul poate mai bun, de ideea că oamenii devin mai buni etc. Pata de culoare și bucuria copiilor o reprezintă obiceiurile populare reprezentative: colindul, mersul cu capra, irozii, pițărăii, plugușorul, sorcova etc.

Plugușorul din Hârlău

Moldova – și mai cu seamă în ținuturile din nord – excelează în obiceiuri populare păstrate și transmise, încă practicate cu precădere în sate. Astăzi însă vă vom aminti o secvență din plugușorul din Moldova de Jos, din ținuturile Hârlăului, cu o variantă a sa de prin 1969, reținută și în colecția I. Oprișan, „Folclor din Moldova“. Plugușorul are trimiteri agrare, că doar ce-ar fi dorit țăranul, decât animale bune de trudă și recolte bogate?

  • Aho, ho-ho-ho!
  • Logofete, logofete,
  • Cum ții hambaru`, băiete?
  • - Foarte bini, măi, stăpâne,
  • C-am ajuns Sfântu` Vasile!
  • Di când sara a-nserat,
  • Cu opinci ne-am încălțat,
  • Bice-n mână am luat
  • Și la grajd am alergat.
  • Și-am ales vreo 60 de juncani,
  • Toți de câte trei ani,
  • Să fie-npărăcheați
  • Așa, de parcă ar fi frați,
  • Toți într-o lună fătați,
  • C-a veni timp de arat,
  • De arat, de semănat.
  • Șî noi cu plugul am plecat
  • Pe la curțili `mneavoastră
  • Nalți, minunați,
  • Cu aur suflați,
  • Pe temelii di piatra așezați,
  • Au plecat pi ogoarî
  • Boi, boureni,
  • În coada codalbă,
  • La urechi clopoțăi,
  • Și la dreapta trii bătăi,
  • Ia mai roată, mai!
  • Hăi, hai....

Turca din Bistrița

În ținuturile din Bistrița Năsăud, foarte atractiv rămâne ceea ce oamenii zonelor numesc teatrul popular (Irozii) sau cu măști (Capra, denumită și „Turca“). Ultimul joc se crede că vine din ritualuri precreștine; este zgomotos, cu sărituri și clămpănituri ritmice ale fălcii inferioare de cea superioară, cu zăngănit strident al clopoțeilor, cu mișcări rapide ale celor ce joacă etc. În Muntenia, de pildă, Capra vine de Anul Nou. În Bistrița, obiceiul este practicat de Crăciun. Turca propriu-zisă sau capra este confecționată dintr-o bâtă (bota – în graiul zonei) de circa un metru, la capătul căreia sunt fixate două bucăți de lemn ce imită un cap pe capră, o falcă stabilă și una mobilă; prin lovirea de falca de sus, se produce un sunet ritmic. Ceata este formată din minimum trei copii: primul, costumat anume, joacă turca, al doilea descântă, sărind pe lângă turcă, iar al treilea copil cântă din trișcă (vechi instrument muzical popular de suflat, făcut din trestie, soc, asemănător cu un fluier fără găuri) sau cimpoi (mai nou și alte instrumente de suflat sau chiar acordeon). Descântecul sau textul este următorul:

  • Ța, ța, ța, căpriță, ța,
  • Și cu lapte, și-a făta.
  • A făta pe la Crăciun,
  • Când îi laptele mai bun;
  • A făta pe la Rusale,
  • Când îi laptele mai tare.
  • Tata m-a trimis la capre,
  • Eu m-am pus și-am adormit,
  • Caprele s-o rătăcit
  • Prin pădurea de molid.
  • Mă duceam pe luncă-n sus,
  • Mă-ntâlneam c-un pui de urs.
  • Ursule, ursacule,
  • Nu mi-ai văzut caprele?
  • Ba eu, zău, ți le-am văzut
  • Pe la pod, pe la borcut,
  • Pe la pod, pe la Vararea,
  • Numai coada și spinarea!

Jocul caprei, în varianta muntenească

În Muntenia, jocul caprei prezintă un scenariu al morții și învierii ritualice. Capra cade la pământ și trebuie să fie readusă la viață. Originea obiceiului este plasată în timpul străvechi, având ca motiv central divinitățile cu înfățișări de animale, care mor și renasc. Cele două episoade ne duc cu gândul la timpul vechi, îmbătrânit, uzat al anului trecut și prospețimea ori speranța celui care vine. Varianta acestei capre din zona de sud este diferită:

  • Foaie verde și-o alună,
  • Bună ziua, ziua bună,
  • Ia deschideți porțile,
  • Să intre căprițele!
  • Ța, ța, ța, căpriță, ța
  • Nu te da, nu te lăsa!
  • Ța, ța, ța, căpriță, ța!
  • Capra noastră-i cu mărgei,
  • Cu cercei, cu catifeli,
  • Joacă veselă căprița
  • Toți îs bucuroși de ea.
  • Ța, ța, ța, căpriță, ța
  • Nu te da, nu te lăsa!
  • Ța, ța, ța, căpriță, ța!
  • Și plecai și eu la târg,
  • Pe căpriță ca s-o vând.
  • Și mergând pe drum, mergând
  • Aud din urmă strigând:
  • - De vânzare-i capra, bade?
  • - De vânzare!
  • - Și cât vrei pe ea?
  • - 800 de lei!
  • - E blândă, nu împunge?
  • - E blândă, nu împunge. (Atunci, capra îl împunge pe ipoteticul cumpărător)
  • - Eu îți dau 400 de lei pe ea, pentru că împunge.
  • - Decât să-mi dai 400 de lei pe ea,
  • Mai bine îi dau un par în cap.

(Și o lovește cu bățul, iar capra cade și rămâne nemișcată. În acel moment, începe alaiul):

  • - Văleu, capra noastră a murit!
  • Ța, ța, ța, căpriță, ța!
  • Te-a lovit vreo boală grea
  • Sau pe unde-ai colindat
  • Veste rea tu ai aflat?
  • Scoală tu, căprița mea,
  • Faptele s-or îndrepta.
  • Și-acum haide să plecăm
  • Și-alte case colindăm.
  • Ța, ța, ța, căpriță, ța
  • Nu te da, nu te lăsa
  • Ța, ța, ța, căpriță, ța!

Scormonitul în foc

În Oltenia se mai practică, în Ajunul Crăciuniului, un obicei specific zonei: scormonitul în foc. Bine, jocul mai este valabil în cătune și constă în aceea că toți membrii familiei se adună în jurul unui foc și, pe rând, dau cu jordia (nuia) în foc, cântând următorul text:

  • Bună dimineața lui Ajun,
  • Că-i mai bună a lui Crăciun,
  • Într-un ceas bun,
  • Oile lânoase,
  • Vacile lăptoase,
  • Caii încurători,
  • Oameni sănătoși,
  • Să se facă bucatele,
  • Porumbul, grâul!

(„încurători” înseamnă a mâna caii repede, a goni; a porni la fugă, a se întrece alergând, a alerga în voie).

Bună dimineața la Moș Ajun!

Și tot în Oltenia, dar și în Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei, parțial în Ardeal, se cântă colindul de Moș Ajun. Colindătorii sunt de obicei copii, aceștia simbolizând spiritul inocenței, asemeni Pruncului Iisus, fiind mesageri ai Nașterii Domnului către toți cei la care intră și le cântă la ușă sau geam. Uneori sunt însoțiți de un vătaf (o persoană matură sau părintele unui copil), care are rolul de a-i apăra pe colindători de câini sau să poarte traista (straița) cu covrigi.

  • Bună dimineața la Moș Ajun!
  • Moș Crăciun cel mai Bătrân
  • Pune la copii în sân
  • Mere, pere, nuci, covrigi,
  • Câte-un gologan de cinci,
  • La Anul să mai venim,
  • Sănătoși să vă găsim,
  • Cu paharul plin de vin,
  • La toarta paharului,
  • Floricica Raiului!
  • Bună dimineața la Moș Ajun
  • Și mâine cu bine la Moș Crăciun!
  • La Anul și la mulți ani!

Maria BOGDAN


Vizualizari 3270
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Articole recente - Lumea Satului

Articole înrudite