Ce se întâmplă cu cânepa în România?

Întrebarea ce se întâmplă cu cânepa rezultă în urma situației neclare în care a fost situată această plantă în ultimii ani. Unii au uitat de această cultură, alții însă se luptă pentru menținerea ei cel puțin în sistem gospodăresc. Poate cea mai important voce din acest sector este doamna Leontina Prodan, meșter popular, dar mai ales promotor al valorilor pur românești. Am avut ocazia să o întâlnesc la un eveniment organizat în județul Sălaj și am remarcat în primul rând cămașa națională pe care o purta. Aveam să aflu că este din cânepă și că este una dintre multele pe care le deține.

Unde am fost și unde ne aflăm

Printre produsele pe care le avea expuse am regăsit foi pe care erau tipărite informații despre cânepă. Acesta era și primul lucru pe care avea să îl afle mai întâi oricine se apropia de stand. Dumneaei le explică tuturor ce este cânepa, măcar în câteva cuvinte, dar cine pune întrebări sigur află o mulțime de informații; așa am făcut și eu.

„Cânepa este cea mai veche cultivată plantă pe pământ, are în compoziție toate elementele din tabelul lui Mendeleev, la fel ca și omul. L-a însoțit pe om peste tot, chiar și atunci când și-a făcut locuințe, l-a ajutat să se îmbrace, să se trateze la nevoie, pentru că este o plantă de leac extraordinară. Sămânța de cânepă este foarte hrănitoare, se face și lapte din cânepă, și este cea mai bună proteină vegetală. Există un top 10 alimente hrănitoare și pe primul loc este mierea de albine, alături de produsele apicole, iar pe locul al doilea este cânepa pentru că are foarte multe proprietăți, printre care Omega 3, Omega 6 și Omega 9. Din păcate, de la cea mai performantă tehnologie de procesare a cânepii, pe care doar noi și japonezii o aveam, am ajuns ca din cauza unei legi date în anul 2000 să se distrugă această plantă, cu tot ce însemna, și 5 ani a fost interzisă cultura ei! În urma unor demersuri, inclusiv din partea mea, s-a dat drumul la cultură, dar pe baza unei autorizații, deoarece cânepa a fost inclusă în categoria plantelor psihotrope și halucinogene“, spune cu amărăciune, dar și revoltă Leontina Prodan.

De fapt, aș putea spune că acestea ar fi cuvintele prin care pot să definesc felul în care a decurs întâlnirea cu dumneaei. Modul entuziast în care vorbește despre această plantă și produsele ce pot fi obținute este umbrit, dacă pot folosi acest termen, de faptul că nu există sprijin pentru a înființa astfel de culturi. Și poate sprijin este prea mult spus, pentru că cei care o cultivă nu doresc finanțare sau alte foloase materiale, ci au nevoie de liniște, nu de controale de la DIICOT.

De ce să cultivăm cânepă

„Când se vorbește despre cânepă, de multe ori se vorbește ca fiind drog pentru că această plantă a fost scoasă din manualele școlare și astfel știm doar din presă ce este. Mai mult, se face o altă confuzie acum în ceea ce privește cânepa cultivată în sistem gospodăresc și cea cultivată în sistem industrial. Ar trebui să fim lăsați, noi cei câțiva meșteri populari, să cultivăm cânepa, putem să înștiințăm autoritățile de înființarea culturilor, dar nu să fim speriați și controlați de DIICOT și așa mai departe. Eu cultiv cânepă la mine în gospodărie și ca să o procesez în sistem gospodăresc am nevoie de alte aprobări și este destul de greu să le obțin. Multe persoane ar vrea să cultive cânepă, dar se lovesc de aceste instituții ale statului și de funcționari care se cred atât de importanți… de aceea uneori e aproape imposibil să obții o autorizație“, a mai declarat meșterul popular.

„Fibră“ națională

La Timișoara, acolo unde a locuit 45 de ani, a înființat Muzeul Cânepii și are expusă o colecție impresionantă de produse din cânepă, precum și trei războaie de țesut. Acum s-a reîntors la Gâlgău Almașului, unde cultivă cânepă, o procesează și realizează produse după bunul plac, după cum simte. Dacă ceea ce iese din mâinile dumneaei place și altora e bine, după cum susține, pentru că nu-și vinde produsele prin intermediul magazinelor sau online. Am observat îndeaproape straițele, căciulile de dac, fețele de masă, șervetele și multe alte produse, unele dintre ele realizate din țesături vechi, cărora le-a găsit o nouă întrebuințare.

„Pot spune că încerc să îmbunătățesc lucrurile în ceea ce privește cânepa. Este păcat să nu știm de ea, să nu o cultivăm și să nu beneficiem de avantajele ei. Să știți că înainte se făceau case din cânepă. Chiar în județul Sălaj, în apropierea Castrului Roman, s-au descoperit ziduri de case dacice făcute din puzderie de cânepă, apă și var, un amestec care în timp se transformă în beton. Hainele confecționate din cânepă filtrează foarte bine razele ultraviolete, vorbim despre o proporție de 99%, bumbacul filtrează 5%, iar inul 30% și chiar absoarbe mirosul de transpirație. În grajdurile regale și în crescătoriile de cai lipițani se folosește puzderia de cânepă ca așternut, iar în amestec cu gunoiul de cal devine compostul perfect pentru ciupercării. În ceea ce privește proprietățile medicinale ale cânepii, pot spune că am întâlnit în cărți foarte vechi menționări cu privire la utilizarea ei pentru durerile menstruale sau cele ale nașterii, pentru tuberculoză. Mai nou, studiile la nivel mondial arată proprietățile aticancerigene ale cânepii. Noi chiar avem nevoie de cânepă pentru că este extraordinară! Putem să o folosim pentru a obține hârtie și chiar am putea scuti tăierea pădurilor. Declarația de Independență a Statelor Unite a fost scrisă pe hârtie de cânepă și chiar manualele erau făcute la un moment dat din cânepă pentru că este foarte rezistentă. Să știți că multe dintre tablourile pe care noi le admirăm în muzee sunt pictate tot pe pânză de cânepă“, a mai specificat dumneaei.

La Gâlgău Almaș cultivă cânepa, o procesează și realizează fel de fel de produse, face plăcintă cu frunză de cânepă, lapte din cânepă, iar din bețele plantelor face jaluzele, dar și zâna cânepii, o păpușă pe care o realizează de cele mai multe ori în ateliere alături de copii.

„Încerc să îmbunătățesc lucrurile, atât cât pot, așa că fac niște păpușele pe un băț de cânepă și merg în școli, la târguri, pe unde se poate și fac ateliere cu copiii. Promovez un concept de școală – START – Școală Tehnică de Arte Românești Tradiționale, acolo unde avem un modul special de școală dacică unde povestesc despre plante vechi de leac, de straiță, despre floarea vieții, cel mai vechi simbol popular, și alte lucruri care fac parte din identitatea noastră, dar nu sunt foarte promovate. Eu aș declara această cânepă fibra noastră națională pentru că ea ne-a însoțit de-a lungul miilor de ani și ne-a ajutat foarte mult“, a mai punctat Leontina Prodan.

Am asistat la un astfel de atelier în care copiii învățau să-și facă singuri propria zână a cânepii. Am apreciat modul în care le-a explicat mai întâi copiilor ce au de făcut și analogiile pe care le făcea pentru ca ei să țină minte fiecare pas. Am apreciat și modul tăios, dar în același timp blajin în care le atrăgea atenția atunci când nu erau atenți din diverse motive.

„E mult de muncă, mai ales că din parte autorităților nu prea se vrea. Eu am declarat Ziua Cânepii în data de 6 august, de la mine putere să spun așa, pentru că atunci este prima sărbătoare de toamnă – Schimbarea la Față. Organizez și un Festival al Cânepii pentru că este păcat să nu știm cu adevărat ce înseamnă această plantă“, a conchis Leontina Prodan.

Larissa SOFRON