reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2019

Încondeierea ouălor, artă și obicei moldovenesc

  • Publicat în Traditii

Din cele mai vechi timpuri, ouăle sugerează renaşterea naturii, a omului, precum şi Învierea lui Iisus Hristos. În Moldova, în perioada Sfintei Sărbători de Paști, în semn de prețuire a jertfei Mântuitorului, femeile din aceste locuri brăzdate de istorie, tradiție și sărbătoare trudesc ore întregi pentru realizarea unui ou încondeiat în care se regăsesc, pe lângă simbolurile religioase, și cele care desemnează trăinicia neamului, pe baza poveștilor și a povestirilor. Deoarece în această zonă tainele meșteșugului și ale artei încondeierii ouălor aparțin comunității huțule din Bucovina (Paltinu și Vatra Moldoviței), precum și din alte zone ale Sucevei (Măgura – Ulma și Izvoarele Sucevei), dar și la Iași. Am ajuns și noi, la aceste comori tradiționale pentru a înțelege, cum în această zonă tradiția este trainică din veac în veac, iar oamenii din aceste locuri de răscruce țin la meșteșugul lor.

Oul încondeiat tradițional și oul arătos

În satul Paltin, comuna Vatra Moldoviței, din județul Suceava, Aurelia Ciuvercă, în vârstă de 63 ani, duce tradiția mai departe și inspiră noua generație în a iubi acest meșteșug: „Moștenesc tradiția încondeierii ouălor de la bunici și am dus-o mai departe prin intermediul cele patru fete pe care le am deoarece pentru noi este un meșteșug de suflet. Astfel, am ajuns să fac ouă închistrite, iar tehnica în acest sens este una foarte simplă. Noi spălăm, curățăm și scoatem conținutul ouălor și apoi începem a le închistri cu ceară curată; prima dată lucrăm pe alb, în a doua fază îmbăiem ouăle în galben, iar după această etapă le îmbăiem în baie roșie, apoi neagră, după care le ștergem și le închistrim, cum știm noi cel mai bine, cu motive tradiționale. Înainte, bunicii mei nu dădeau cu lac... dădeau doar cu șoric de porc. În schimb, noi acum folosim lacul, deoarece este mai arătos. Motivele tradiționale pe care noi le folosim sunt: spicul grâului, frunze de stejar, coarnele berbecului, grebla, steaua, creasta cocoșului și cărarea rătăcită. Înainte era mai simplu deoarece se făceau pe ouă doar niște picături, alb pe galben și pe roșu, pur și simplu picurai ceara. Mai nou, am observat că se cer foarte mult ouăle în relief“, a precizat meșterul popular Aurelia Ciuvercă.

Un condei numit chişiţă

În această perioadă ouăle de găină, de raţă sau de struţ sunt desenate cu multă pricepere de artizanii din aceste locuri. Astfel, am ajuns să o cunoaștem pe Maria Gorban în vârstă de 42 ani, din satul Măgura, comuna Ulma, din județul Suceava: „La noi tradiția se păstrează din moși-strămoși și încerc la rândul meu să o păstrez și s-o duc mai departe. De mică mi-a plăcut să încondeiez ouă. Tehnica constă în încondeierea cu ceară de albine și punerea ouălor în mai multe vopsele; unele modele sunt vechi, tradiționale, iar altele le-am reinventat: Crucea Paștelui, frunze de stejar, calea rătăcită, cireșica, peștele etc. De asemenea, mai fac și ouă încondeiate cu ceară în relief, ceara rămânând pe ou, iar la unele le șterg ceara, rămânând doar modelul. În prima fază scoatem conținutul din ou, după care se curăță atât interiorul cât și exteriorul ouălor, iar când este uscat încep încondeierea cu o chișiță, respectiv pun ceară fierbinte și fac modelul dorit“, ne spune Maria Gorban, meșter popular.

Pictura ouălor, alt meșteșug destoinic

La Iași am întâlnit-o pe Valentina Acasandrei. Aceasta lucrează cu motive religioase și inspirate din poveștile lui Creangă: „Meșteșugul meu este iconoritul, adică pictura icoanelor. Pictez icoane pe lemn și sticlă, cu toate că sunt mai puțin cunoscute în zona noastră a Moldovei.

Pictez pe linguri de lemn diferite scene din poveștile și povestirile lui Ion Creangă. M-am gândit la această nișă în primul rând pentru că m-am născut în Iași, cu toate că rădăcinile mele sunt undeva prin Cernăuți. Se spune că, iar Creangă s-a născut la Humulești, dar a dat tot ce a avut mai bun la Iași, sub umbra marelui Eminescu. Acest lucru este pentru mine o motivație de a face cunoscută literatura lui Creangă. Cât despre tehnica pe care o aplic ouălor, eu nu le încondeiez cu ceară, ci le pictez deoarece am încercat să le transpun prin tehnica meșteșugului meu pe un alt suport, respectiv coaja de ou.

Ilustrez motive religioase și îmi place să înfățișez scena cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe în luptă cu balaurul deoarece este un sfânt popular la noi, în zona Moldovei, fiind și ocrotitorul nostru încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Să nu uităm că apărea și pe steagurile de luptă. Alte modele tradiționale sunt: scena Învierii, Hristos ieșind biruitor din mormânt, în veșmânt alb și cu raze ce simbolizează lumina Învierii și, nu în ultimul rând, Crucea Paștelui.

În cazul meșteșugului meu este o cruce formată din romburi și cu spice de grâu. De asemenea, am asociat Crucea Paștelui cu simbolul cocoșului deoarece acest model este asociat cu lepădarea lui Petru, atunci când Hristos i-a spus: «– Că tu astăzi, în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta de două ori cocoşul, de trei ori te vei lepăda de Mine»“, spune Valentina Acasandrei, meșter popular.

Beatrice Alexandra MODIGA