„Corindătorii“ de la Negreni
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Traditii
În comuna Negreni din județul Cluj tradițiile se păstrează din moși-strămoși, iar domnul primar Dorin Constantin Manea spune că de fapt toții sătenii poartă în ADN dragostea pentru obiceiurile locului, aceasta fiind zestrea ce se transmite din generație în generație și nu fac vreun efort suplimentar pentru Sărbătorile de iarnă. Și aceste lucruri se întâmplă chiar dacă vorbim despre o comună nouă, înființată în anul 2002.
Printre cele mai renumite obiceiuri ale locului este corindatul, cunoscut fiind faptul că în zona Clujului colinda este de fapt corindă. Poate veți spune că în mai toate zonele țării se practică acest obicei, însă corindele sunt speciale prin faptul că prezintă influențe din 3 județe – Cluj, Bihor și Sălaj.
Conținutul diversificat al corindelor ilustrează o mare diversitate tematică, trimițând la statutul social al localnicilor: bogat – sărac, la ocupațiile acestora – plugar, păstor, dar și la credința în Judecata de Apoi. Acestea sunt transmise din generație în generație, pe cale orală, corindându-se din copilărie până la vârsta tinereții de către pruncii și feciorii din sat. În comuna clujeană se evidențiază două grupuri care duc mai departe tradițiile din zonă: grupul de datini și obiceiuri al sătenilor din Negreni coordonat de doamna profesor Varadi Florina și de preotul Ioan Mureșan și grupul vocal bărbătesc Craii Măgurii – Bucea coordonat de preotului paroh Mircea Dejeu.
Grupul tradițional de datini și obiceiuri al sătenilor din Negreni se compune din 50 de persoane cu vârste cuprinse între 10 și 75 de ani, oameni care transmit ceea ce au învățat de la înaintașii lor. Grupul Craii Măgurii este format din bărbați cu vârsta cuprinsă între 25-75 de ani și se prezintă în costumul tradițional specific satului de pe valea Crișului Repede, format din: suman, căciulă – cușmă, cămașă – chimeșe, pantaloni – ițari, chimir – chisău, pălărie – clomp, vestă, cizme și pantofi.
„În seara de Ajun, feciorii merg pe la casele gospodarilor pentru a corinda. Se opresc în special la casele unde sunt fete de măritat. Corindele sunt diverse, printre acestea menționez corinda gospodarului, corinda fetei, iar la final se grăiște colacul“, ne-a declarat doamna prof. Florina Varadi – coordonatoarea grupului de datini și obiceiuri al sătenilor din Negreni.
„Ia sculați, români, sculați / Și cu toți vă bucurați / Că azi s-a născut Hristos, / Oamenilor de folos, / Hristos Domnul din vecie / A venit cu mărturie / Lumina să ne-o arate / Să ne scoată din păcate.“
GALERIE FOTO
Loredana Larissa SOFRON
Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 50
Articole înrudite
- Un tânăr din comuna clujeană Râşca crede în pasiunea sa - mioarele
- Abundența căpușelor în habitatele urbane și periurbane din Cluj-Napoca
- Atelierul de brânză Narcheese, după model elveţian
- Plantaţie de coacăze negre pe dealurile din Aghireșu
- Sterilizări gratuite pentru cățeii și pisicile fără stăpân din Cluj-Napoca
- USAMV Cluj-Napoca scoate la concurs peste 2.400 locuri pentru anul universitar 2019-2020
- Festivalul Produselor Tradiționale - USAMV Cluj-Napoca
- Noutățile Titan Machinery de la Agraria 2019
- A XVII-a ediție a Simpozionului internațional la USAMV Cluj-Napoca a avut un real succes
- Domeniul Stejari, ascunzătoarea oamenilor stresați și a pasionaților de vânătoare
Articole recente - Lumea Satului
- UNCSV: Cooperativele agricole, cea mai bună soluție
- Stadiul plăților APIA în Campania 2020
- Opinie de specialist. Inul de fibră, o plantă de cultură nedreptățită în actuala conjunctură
- Dăunători de carantină la tomatele cultivate în spații protejate
- Singurul soi de castravete amar aclimatizat la condițiile din ţara noastră, cultivat la Fierbinți
- Microgranulatele, o nouă abordare pentru agricultura în schimbare
- Măsuri de stocare a utilajelor agricole pe timpul iernii
- Ferma de 40 de vaci oferă un trai decent familiei Bogos
- Un tânăr din comuna clujeană Râşca crede în pasiunea sa - mioarele
- Ferma de subzistenţă a familiei Mircu din împrejurimile Aradului