reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Nov 2019

Simpozionul ştiinţific internaţional Terroir, viţă-de-vie şi vin

Timp de trei zile, Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi a găzduit simpozionul, cu participare internaţională, Factori şi procese pedogenetice din zona temperată.

Organizată de Facultatea de Geografie, manifestarea, ajunsă la cea de a XXIII-a ediţie, a avut ca temă Terroir, viţă-de-vie şi vin.

Printre numeroşii participanţi s-au aflat cadre didactice universitare, cercetători din cadrul Academiei Române şi ai staţiunilor de cercetare, reprezentanţi ai direcţiilor agricole, directori ai oficiilor judeţene de studii pedologice şi agrochimice, specialişti şi manageri ai unor unităţi economice.

Manifestarea a fost onorată şi de prezenţa unor oaspeţi străini din Franţa, Belgia, Germania, Republica Moldova, China, Ucraina.

Termenul franţuzesc „terroir“, care este utilizat pentru a defini condiţiile de sol, subsol şi condiţii climaterice, pe scurt toţi factorii care contribuie la dezvoltarea viţei-de-vie şi obţinerea unui vin de înaltă calitate, a apărut în multe din cele peste 150 de comunicări şi postere prezentate în plen şi pe secţiuni. Între acestea şi comunicările Solul – element de bază al conceptului de „terroir“, Cotnari – particularităţi naturale şi specificitatea vinului de terroir sau Caracterele terroir ale podgoriei Panciu.

Numeroase alte comunicări au prezentat rezultatele unor Cercetări pedochimice asupra unor soluri cu utilizare viticolă din Regiunea de Nord-Est a României, Aspecte privind dinamica unor microelemente în sistemele sol-plantă din plantaţiile viticole, La Loire – departamentul a trei mari podgorii, Starea de calitate a solurilor din plantaţiile viticole ale Republicii Moldova etc.

După prezentarea comunicărilor participanţii au efectuat aplicaţii pe teren în partea de nord-est a României şi în Republica Moldova. S-au efectuat deplasări la Ferma Adamachi a USAMV Iaşi, SC Avereşti Vaslui şi podgoria Huşi, unde cei prezenţi au luat cunoştinţă de metodele folosite în descrierea profilelor, recoltarea probelor de sol şi cercetarea analitică a acestora.

S-a trecut apoi în Republica Moldova – cei care aveau paşaport –, unde specialiştii din cadrul Centrului Republican de Studii Pedologice au prezentat oaspeţilor la podgoriile de la Mileştii Mici şi Drăsliceni profile de sol – condiţii pedogenetice, descrierea morfologică şi determinări fizico-chimice. Cei prezenţi au vizitat şi crama de la Mileştii Mici, unde se află cea mai mare colecţie de vinuri din lume, cu cele mai lungi galerii din Europa – 250 km.

Lucrările simpozionului s-au bucurat de un deosebit succes. Iată şi opinia domnului profesor Jean-Pierre Garcia (foto) de la Universitatea din Bourgogne – Franţa: „Aş vrea să remarc înaltul nivel ştiinţific al lucrărilor simpozionului şi sunt bucuros că am avut posibilitatea să cunosc specialiştii de înaltă clasă de la Universitatea ieşeană, cu care sper să mă mai întâlnesc. Podgoriile de pe ambele maluri ale Prutului dispun de posibilităţi deosebite, de o lungă tradiţie şi ar trebui mai bine cunoscute în Europa.“

Stelian Ciocoiu

Prilej de bucurie pentru viticultori - butoaiele sunt pline şi anul acesta

Producţia de vin din acest an este estimată la peste 4 milioane de hectolitri, cu circa 20% mai mare faţă de anul trecut, ceea ce reprezintă un record al ultimilor 3 ani din punctul de vedere al volumului, potrivit prognozelor avansate de Patronatul Naţional al Viei şi Vinului. Condiţiile meteo favorabile, precum şi intrarea pe rod a unor suprafeţe noi au mărit serios producţia, ba chiar au dublat-o în unele cazuri.

Producţie cu 20% mai mare faţă de anul trecut

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) susţine că producţia bună din acest an a fost favorizată şi de faptul că, spre deosebire de anii precedenţi, nu s-au înregistrat importante manifestări extreme ale vremii. „Iarna a fost blândă, iar perioadele prelungite de insolaţie din acest an au permis acumulările de zaharuri în struguri necesare producerii vinurilor de calitate“, se arată într-un comunicat al patronatului.

Culesul viilor a început la mijlocul lunii august în Banat (Recaş) şi Dealu Mare şi a continuat în septembrie, finalizarea acestuia fiind preconizată undeva la mijlocul lunii octombrie.

„Din datele preliminare furnizate de producătorii de vin, estimăm la nivel naţional o producţie cu cel puţin 20% mai mare faţă de anul precedent, peste 4 milioane de hectolitri de vin. Două sunt principalele motive care conduc la această concluzie: intrarea pe rod a noilor suprafeţe cultivate cu viţă-de-vie ca urmare a investiţiilor realizate prin SAPARD şi Programul Naţional Suport pentru Sectorul Vitivinicol 2008–2013 (circa 30.000 ha) şi precipitaţiile bogate căzute pe parcursul acestui an (cca 15% mai mult decât anul prece­dent)“, afirmă Ovidiu Gheorghe, preşedintele PNVV.

Strugurii pentru vin se tranzacţionează în ţară la preţuri care variază între 0,8 şi 1,2 lei/kg. În 2012 România a ocupat locul 11 în topul mondial al producătorilor de vin, la mare distanţă de Italia şi Franţa, care s-au aflat pe primele poziţii. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), ordinea a fost următoarea: Italia, Franţa, Spania, SUA, Argentina, Australia, Chile, Africa de Sud, Germania, Portugalia şi România (3,45 milioane de hectolitri).

Creştere de 80% la Ostrov

Producătorul de vinuri Domeniile Ostrov estimează pentru acest an o producție de peste 12.000 tone de struguri de vin (nouă milioane de litri de vin), mai mare cu 80% față de anul trecut.

„Anul acesta recolta la strugurii de vin este una bogată, poate chiar cea mai bogată din ultimii ani, se pot culege în medie 12 tone la ha. Rezultatele sunt mai mult decât pozitive, estimăm o creștere cu 80 de procente a producției de anul acesta, față de cea din 2012. Această creștere se datorează și celor 300 ha care au intrat în 2013 pe rod“, declară Oana Belu, acționar Domeniile Ostrov.

În 2012 Domeniile Ostrov au investit peste 700.000 de euro în replantări cu soiuri nobile, astfel încât în prezent întreaga suprafaţă de peste 1.300 ha „se află în această situaţie privilegiată“. O altă parte din aceste fonduri au fost direcționate spre achiziționarea de utilaje şi instalaţii de producție, tehnologii de ultimă generație, afirmă Belu.

La Ostrov, peste 600 de oameni participă timp de două luni la culesul strugurilor de pe cele 1.000 ha cultivate cu viţă-de-vie. Compania are în dotare și o mașină de recoltat struguri care adună zilnic peste 20 de tone. Procesul de vinificație a început odată cu culesul strugurilor. Pe măsură ce sunt culeși, strugurii sunt încărcați în remorci, după care aceștia ajung la zdrobit și mai apoi mustul intră în procesul de fermentație și maturare. Tot acest proces se va încheia în luna noiembrie, după ce se va finaliza recoltarea, afirmă reprezentanţii companiei. Alături de podgoria de viţă-de-vie, compania mai deţine aproape 400 ha de pomi fructiferi şi 200 ha de legume.

Murfatlar aşteaptă o majorare de 30%

Compania Murfatlar, unul dintre principalii jucători pe piaţa internă a vinului, se aşteaptă în acest an la o producţie mai mare de vin cu 30% faţă de anul trecut. Culesul a început în 5 septembrie, procesul fiind finalizat în jurul datei de 5 octombrie, potrivit reprezentanţilor companiei.

„Creşterea producţiei a fost influenţată de condiţiile meteo favorabile şi de faptul că nu ne-am confruntat cu fenomene extreme. În sezonul de iarnă temperaturile au fost în general blânde, lăsând astfel ca mugurii să se dezvolte, primăvara a adus precipitaţii normale şi iată că am avut parte şi de o vară însorită, cu temperaturi ridicate, ceea ce conduce la acumulări de zahăr în struguri şi, prin urmare, la vinuri de calitate“, afirmă Laura Muşat, PR manager Murfatlar.

Aceasta susţine că au contat şi tratamentele fitosanitare şi îngrăşămintele aplicate la viţa-de-vie.

Producţie record la Cotnari

Producătorul de vinuri Cotnari estimează pentru acest an o producţie record de 12 milioane de litri de vin, pe fondul unui an de excepţie, dar şi intrării pe rod a tuturor celor 1.710 ha cu viţă-de-vie.

„Anul trecut erau doar 1.350 ha pe rod. Anul acesta a plouat exact la timp (lunile mai, iunie). Apoi a urmat perioada de caniculă, când strugurii aveau lichidul necesar şi au acumulat zahăr. De asemenea, soiurile roşii (Feteasca Neagră şi Busuioaca de Bohotin) sunt deja în al treilea an de rod şi putem spune că avem două soiuri care s-au adaptat extraordinar la condiţiile de la Cotnari“, afirmă Cătălin Grecu, directorul de marketing al companiei.

Cantitate dublă la Budureasca

Producţia de struguri este foarte bună atât calitativ, cât şi cantitativ – mult mai bună decât anul trecut pentru că nu a fost îngheţ – şi la Budureasca (podgoria Dealu Mare).

„Am recoltat o treime din producţie, vreo 900 de tone, şi mai avem încă 1.600 de tone. Faţă de anul trecut, la noi producţia este dublă, am avut producţii bune atât la strugurii albi, cât şi la cei roşii. A mers ceva mai prost la Chardonnay şi la Fetească Neagră, unde avem o producţie mai mică de opt tone, în rest media este pe undeva la nouă tone“, afirmă Dumitru Jurcă, director la producătorul de vinuri.

Sfârşitul culesului este prognozat a se finaliza după 15 octombrie.

Producţii slabe în Franţa

Viticultorii francezi se aşteaptă, în acest an, la o recoltă mai mică, dar de calitate mai bună, după ce furtunile violente şi cea mai rece primăvară din ultimii 25 de ani au afectat viile, transmite Reuters. În multe regiuni ale Franţei, cel mai mare producător mondial de vin, producţia este aşteptată să coboare la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. În schimb, vara caldă şi uscată ar trebui să contribuie la creşterea calităţii vinului. Ministerul francez al Agriculturii se aşteaptă în 2013 la o producţie de vin de 44,5 milioane hectolitri, echivalentul a aproape şase miliarde de sticle, peste recolta de 41,4 milioane de hectolitri înregistrată anul trecut, însă sub media multianuală.

Ioana GUŢE

România a ieşit din top 10 al producătorilor mondiali de vin, dar a intrat în topul consumatorilor

România a ieşit din top 10 al producătorilor mondiali de vin, deşi este creditată de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului cu un consum ascendent, a declarat, vineri, Cătălin Păduraru, critic de vin şi degustător autorizat, într-o conferinţă de presă privind Târgul Internaţional de Vinuri GoodWine.

"Piaţa vinurilor îmbuteliate din România este estimată de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului în jurul valorii de 500 de milioane de euro, plus sau minus în ultimii ani, dar cel mai important lucru este că suntem creditaţi cu un consum ascendent. Această creştere a pieţei vinurilor fiscalizate are la bază două componente, pe de parte schimbarea tiparului de consum şi conştientizarea pieţei, iar pe de altă parte faptul că o parte din viile care alimentau consumului propriu sunt îmbătrânite", a spus Păduraru.
Acesta a menţionat că România a pierdut locul ocupat în top 10 în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu viţă de vie şi implicit pe producţia de vin, deşi a câştigat un loc printre primii consumatori de vin.
"Chiar dacă am ieşit din top 10 din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă de vie şi implicit al producţiei, am intrat în top 10 consumatori. Ceea ce este un lucru bun", a adăugat criticul de vin.
În ceea ce priveşte comerţul cu vinuri, statisticile relevă că România importă cantităţi mult mai mari decât exportă, însă criticul de vin consideră că România nu are vocaţie de exportator.
"Importurile nu sunt atât de spectaculoase, ci vocaţia noastră de exportator este puţin inhibată. Putem spune şi că întotdeauna am avut un consum intern suficient de bun, astfel încât producătorii noştri să se adreseze consumatorului de acasă.

Poate nu ar fi atât de rău dacă am dezvolta un nou produs finit al viticulturii, care se cheamă enoturism - pe care MDRT nu îl înţelege deocamdată - şi prin care am putea stimula un export de pe loc, ceea ce ar fi minunat pentru noi ca ţară producătoare. Însă ca să exporţi, să obţii plus valoare ai nevoie de un brand de ţară. Ţările care au randament mai mare în viticultură au deja pieţele garantate", a spus Cătălin Păduraru.

Directorul general al firmei Cotnari, Constantin Deleanu, a subliniat că exporturile româneşti de vin sunt mai scăzute, nu datorită lipsei de parteneri externi, ci din cauza preţurilor extrem de mici obţinute pentru vinurile româneşti.

"Exporturile sunt mai mici, nu pentru că nu am avea parteneri externi ci pentru că preţurile sunt de mizerie şi asta se datorează faptului că înainte de 1989 vinurile noastre, indiferent de calitate, erau exportate pe nimic, iar acum, în România, câştigăm mai bine dacă vindem pe piaţa internă", a spus Constantin Deleanu.
Datele Ministerului Agriculturii arată că România a importat în primele opt luni din acest an 42.414 tone de vin obţinut din struguri proaspeţi, o cantitate de şase ori mai mare faţă de cea exportată, care a totalizat numai 6.989 tone în aceeaşi perioadă.

În ceea ce priveşte consumul anual de vin în România, acesta este de 24 de litri/cap de locuitor, reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 de litri/locuitor. De exemplu, în Franţa se consumă 58 litri/cap de locuitor, în Italia 53 de litri/cap de locuitor, iar în Statele Unite doar 13 litri/cap de locuitor.
Peste o mie de sortimente de vinuri vor putea fi degustate la ediţia de toamnă a Târgului Internaţional de Vinuri GoodWine din 2012, care se desfăşoară în perioada 23-25 noiembrie 2012, la Romexpo, din care peste 500 vor fi prezentate în premieră vizitatorilor.

Iubitorii de vin vor putea degusta vinuri atât din România, dar şi din Franţa, Italia, Chile, Africa de Sud, Argentina, Liban, Spania, Noua Zeelandă, Bulgaria, Republica Moldova.
GoodWine numără în acest an peste 100 de producători români de vinuri, dar şi importatori, distribuitori şi companii din domenii conexe.

Sursa AGERPRES

Enologii italieni vor să producă în România cel mai bun sortiment de vin din lume

Enologii italieni vor să producă în România cel mai bun sortiment de vin din lume, în apropierea localităţii Peştera (202 km est de Bucuresti) din judeţul Constanţa, cu ajutorul unei investiţii sută la sută româneşti, în valoare totală de 8 milioane de euro.

"Primul sortiment de vin realizat în România pe domeniul Bogdan, în apropierea localităţii Peştera din judeţul Constanţa, va apărea pe piaţă în 2013, urmând ca alte şase sortimente de vin să fie produse începând cu 2014. Avem ambiţia să producem aici cel mai bun vin din lume, pentru că am găsit un teren foarte bun, mult entuziasm, dar şi parteneri interesaţi nu numai de partea financiară, care este sută la sută românească în acest proiect, ci şi de partea calitativă a lucrurilor", a declarat, joi, enologul italian Luca Maroni, la un eveniment de degustare de vinuri italiene organizat la Ambasada Italiei la Bucureşti.
Specialiştii italieni împreună cu cei români au înfiinţat o plantaţie de viţă de vie de 155 de hectare, de pe care s-ar putea produce două milioane de butelii de vin. Recordul pe care vor să-l doboare enologii italieni constă şi în faptul că strugurii vor fi prelucraţi prin tehnologii biodinamice.

"Vom stabili un record mondial pentru că la ora actuală nu mai există în lume o firmă care să prelucreze struguri pe 155 hectare de teren şi să-i transforme în vin prin metode biodinamice, ceea ce înseamnă că nu se vor pune îngrăşăminte chimice în pământul cultivat cu viţă de vie ci se va prelucra astfel încât viţa să ia ce este necesar din pământ", a spus Maroni.

Acesta a precizat că vor exista pe domeniul Bogdan trei linii de producţie, una universală, economică, o alta intermediară şi una de top, iar sortimentele de vin vor fi printre altele din gama Pinot Noir, Fetească Neagră, Chardonnay, Cabernet, Muscat Otonel.

Cu o istorie în vinificaţie de peste 3.000 de ani, peste 2.000 de varietăţi de vinuri, 10.000 de producători şi 20 de regiuni viticole, Italia îşi dispută cu Franţa titlul de cel mai important producător mondial de vin. În 2011, producţia italiană de vin a atins 40,3 milioane de hectolitri, din care 60% a fost destinată producţiei de vinuri de calitate.

Sursa: AGERPRES

Importurile de vin, de peste şase ori mai mari decât exporturile

România a importat în primele opt luni din acest an 42.414 tone de vin obţinut din struguri proaspeţi, o cantitate de şase ori mai mare faţă de cea exportată, care a totalizat doar 6.989 tone, în aceeaşi perioadă, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Valoarea importurilor de vin din ţările intra şi extracomunitare a depăşit 27,84 milioane de euro, în primele opt luni din 2012, pentru cele 42.414 tone de vin, fiind în scădere cu aproape 4 procentaje faţă de cele 28,959 milioane euro cheltuite în aceeaşi perioadă a anului trecut, însă pentru o cantitate mult mai mare, respectiv de 59.016 tone de vin.

Încasările din exporturile de vin au totalizat 9,582 milioane de euro, în perioada ianuarie-august 2012, cu aproape două procente mai mult faţă de suma obţinută în acceaşi perioadă din 2011, de 9,399 milioane euro.

Vinurile din struguri proaspeţi, inclusiv vinurile cu alcool, au fost exportate atât în ţările comunitare, cât şi în cele extracomunitare şi au totalizat 6.989 tone în primele opt luni din 2012, în timp ce în perioada similară din 2011 exporturile au fost cu 3,1 procente mai mari, respectiv de circa 7.218 tone.

Tot în perioada 1 ianuarie-31 august 2012, au mai fost importate 3.450 tone de vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, în valoare de 1,89 milioane euro, şi au fost exportate din această categorie doar 144,2 tone, pentru care au fost încasaţi 224.362 euro

Sursa AGERPRES

Anul 2012, unul dintre cei mai buni pentru vinul românesc

Producţia de vin din 2012 este una dintre cele mai bune, la nivel calitativ, deşi din punct de vedere cantitativ producătorii nu pot fi la fel de mulţumiţi, a spus, joi, Adrian Rădulescu, şeful Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, într-o conferinţă de specialitate.

“La Feteasca neagră avem 260-300 de grame de zahăr pe litru, ceea ce face ca vinurile să aibă o tărie de 15-16 grade. Din păcate, exporturile nu vor fi mari, şi asta pentru că suntem, ca producători, individualişti. Nu ştim să ne organizăm şi pierdem mult. Chiar şi chinezii s-au şmecherit, nu mai cumpără vin românesc decât foarte ieftin, cu 25-50 de cenţi, şi îl revând la preţuri mult mai mari. Important este că românii consumă tot mai mult vinuri româneşti de calitate”, a spus Adrian Rădulescu la prezentarea celei de a doua ediţii a Salonului National V1NTEST.

În prezent, conform datelor Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), avem doar 2.348,91 hectare cultivate cu Fetească neagră, 12.972,56 ha cu Fetească regală, 12.850,58 ha cu Fetească albă, 11.407,38 ha cu Merlot, 6.567,80 ha cu Riesling, 6.333,12 ha Aligote, 4.973,38 ha cu Sauvignon, 4.832,71 ha cu Cabernet Sauvignon, 3.987,15 ha cu Muscat Ottonel.
“Ţara noastră a intrat în rândurile producătorilor de vinuri de foarte bună calitate, după ce, în ultimii ani, a accesat fonduri europene ce au permis înlocuirea vechilor plantaţii viticole cu altele noi.

Astfel, producătorii din ţările vecine privesc România drept lumea nouă din lumea veche”, a precizat Sergiu Nedelea, preşedintele Asociaţiei de somelieri Winetaste.ro, ambasador al Asociaţiei Somelierilor Europeni în România.

Sursa: Curentul

Abonează-te la acest feed RSS