reclama Nusees
update 27 Nov 2022

Stupină bio și infrastructură pentru o terapie inedită

Relu Cojocar: „Cel mai pur aer din lume este aerul de stup“

Apicultura este un domeniu cu potențial extraordinar de dezvoltare în mai multe direcții. Eficiența produselor apicole este dovedită științific și clinic prin mărturiile celor care au beneficiat de proprietățile lor, uneori în situații în fața cărora medicina clasică s-a dovedit neputincioasă. Apicultorii sunt din ce în ce mai inventivi în ceea ce privește diversitatea produselor pe care le pun la dispoziție și, mai mult decât atât, sunt dispuși să promoveze terapii holistice. Relu Cojocar s-a născut la Suceava în anul 1969 și este inginer zootehnist. Destinul său profesional a fost însă marcat și de fascinația pe care a simțit-o față de apicultură.

Cum arată proiectul

Interlocutorul nostru rememorează cu plăcere momentele în care admira stupina unui vecin de-al bunicilor din satul Bălăceana, Suceava. Și-a urmat intuiția și chemarea, iar astăzi deține una dintre stupinele apreciate ale țării în satul Vânători, comuna Popricani, județul Iași. În Ferma Apicola Bio Prisaca Moldova sunt 300 de familii de albine, certificate ecologic de cinci ani. Relu Cojocar a înțeles pe deplin că o stupină poate fi valorificată într-un mod cât se poate de complex. Într-o vizită profesională în Slovacia a văzut că stupina poate deveni cu ușurință un „centru“ de terapie alternativă. Ce presupunea asta? Construirea în stupină a unei infrastructuri care să permită vizitatorilor să se bucure de beneficiile aerului de stup. În primăvara acestui an a replicat în stupina sa modelul văzut în Slovacia. Proiectul său a presupus construirea unei căbănuțe în care să fie integrat un sistem prin care vizitatorii să fie expuși aerosolilor rezultați în urma ventilației familiilor de albine.

Cum funcționează

Practic, sub fiecare pat din cabană au fost introduși doi stupi în care albinele pot pătrunde din exteriorul construcției, dar nu pot intra în cabană pentru că a fost folosită o plasă foarte fină care le împiedică accesul. Astfel oamenii se pot bucura de beneficiile aerului de stup îmbogățit cu toate proprietățile polenului, nectarului, propolisului, fără teama de a intra în contact direct cu albinele. În plus, cei care urmează o astfel de terapie se pot bucura de muzica zumzetului de albine.

Acest gen de expunere perfect controlată la mediul din stup, le permite și celor cu fobii legate de albine să exerseze apropierea de albine și depășirea acestui prag psihologic. Relu Cojocar spune că acest tip de terapie nu este cunoscut în țara noastră, iar încercările apicultorilor în acest sens sunt încă timide.  Spune despre sine că a început acest pionierat pentru că a văzut în această terapie și o oportunitate de a promova produsele apicole și a educa, într-un fel, consumatorii cu privire la miracolul pe care îl reprezintă stupul. Stupina sa, Ferma Apicola Bio Prisaca Moldova, este deschisă oricui dorește să cunoască lumea fascinantă a albinelor, iar cei care vor să experimenteze terapia cu aer de stup nu sunt nevoiți să plătească nimic, dar recomandarea apicultorului este să cumpere totuși produse apicole obținute aici. Astfel, producătorului i se permite acoperirea unor costuri legate de întreținerea căbănuței.

terapie apicultura

Beneficii

Terapia cu aer de stup este recomandată oricui, din orice categorie de vârstă, cu mențiunea că pot apărea contraindicații în cazul persoanelor care au alergii la polen. Nu există un timp predeterminat pentru urmarea unei cure cu aer de stup, de aceea durata unei astfel de terapii rămâne la latitudine și disponibilitatea celor care doresc să facă acest lucru. Aerul de stup reprezintă cel mai pur din lume și este o alternativă care poate fi folosită în afecțiuni pulmonare, insomnii, are efecte asupra aparatului digestiv etc. Efectele inhalării aerosolilor se simt după primele două zile de terapie. Zgomotul produs de albine este considerat, de asemenea, terapeutic și este recomandat  persoanelor care suferă de hipoacuzie, depresie, migrene, stres, oboseală etc.

Laura ZMARANDA

ferma apicola prisaca moldovei

Doctorul Miau...

De ce se cuibărește oare fix pe locul unde te doare? De ce suferința dispare instantaneu? Bioenergeticienii au răspunsul: pisica are capacități extrasenzoriale extrem de dezvoltate. Ea vede aura omului și, la nevoie, o tratează.

Și neurologii, și psihoterapeuții cunosc și folosesc însușirile paranormale ale mlădioaselor feline. Ei știu că, în prezența lor, devenim mai calmi și mai optimiști. Aceștia ne recomandă să le luăm lângă noi, să le îngrijim și să le iubim pentru că ele...

...te tratează gratis

„Doctorul Miau“ practică medicina cap coadă și este specialist în multe ramuri ale medicinei, lucru probat prin studii laborioase, efectuate pe posesorii de pisici. Felinoterapia, adică vindecarea sau prevenția maladiilor menținând contactul cu pisicile, este o nouă ramură a medicinei. Iată doar câteva dintre argumentele care au dus la apariția ei.

...are grijă de inima ta

Specialitatea medicală de suflet a pisicilor este cardiologia. Cercetătorii confirmă că iubitorii și deținătorii de pisici au un risc de infarct redus cu 30-40%. Ei le recomandă persoanelor cu hipertensiune sau celor care au suferit de un infarct ori de un accident cerebral să țină cât mai mult timp în brațe o pisică. Așezându-se pe pieptul tău, mâța previne deseori un atac de cord!

...îți păzește neuronii

În podul palmei se concentrează maximum de puncte ce activează memoria. Stimulându-le, activăm neuronii, ne păstrăm și ameliorăm memoria. De asemenea, s-a stabilit prin măsurători științifice că torsul pisicii are o frecvență de 25-50 Hz. Când se lipește de zona care ne doare și toarce, ea ne transmite această frecvență vindecătoare. Să ne amintim că pisica practică torsul și ca metodă de autosugestie. Toarce nu numai atunci când este mulțumită și se simte în siguranță, ci și atunci când suferă sau când este pe moarte. Toarce pentru a se autoliniști și încuraja.

Ruxandra Hăbeanu

  • Publicat în Magazin

Medicină din natură - veninul melcilor marini, folosit în terapia durerii

Știința face progrese, iar veștile cele mai bune vin din străinătate. Citeam recent că oamenii de știință din SUA și-au concentrat eforturile pentru a studia o specie de melci marini. De ce sunt atât de speciali acești melci încât să ajungă sub lupa științei? Conus magus este o specie care trăiește în Marea Roșie, Oceanul Indian și în anumite regiuni ale Oceanului Pacific. Ca toate speciile din genul Conus  acești melci sunt prădători, iar arma lor este veninul. În pofida dimensiunilor inofensive, aceștia trebuie manipulați cu mare atenție pentru că veninul lor are efecte neurotoxice foarte puternice. Știința a descoperit însă că arma letală a acestei specii de melci are și o proprietate extraordinară care ar putea sta la dezvoltarea unei noi terapii în controlul durerii.

Veninul lor este compus dintr-o sută sau chiar mai multe peptide diferite. Peptidele sunt șiruri scurte de aminoacizi care formează proteinele. Potrivit oamenilor de știință, cele mai multe dintre peptidele acestui venin sunt nocive pentru organismul uman, însă o anumită peptidă din conținutul lui are capacitatea de a reduce dramatic durerea. De fapt, este de 100 de ori mai puternic decât morfina și funcționează la doze mult mai mici, fără riscul de a crea dependență. Știința a profitat de această proprietate specială a melcilor Conus magus și a creat un medicament care are în compoziția sa și această peptidă miraculoasă. Medicamentul acesta este folosit doar în cazuri extreme, când durerea nu mai poate fi controlată prin administrarea morfinei. Din nefericire, această descoperire are o problemă majoră. Medicamentul nu poate fi administrat decât printr-o injecție în coloana vertebrală. Altfel nu poate trece de bariera hematoencefalică a creierului. Ce este această barieră? O membrană semipermeabilă, selectivă, care are rolul de a împiedica pătrunderea în creier a unor substanțe toxice sau germeni patogeni din sânge.

Pentru a evita acea injecție în coloana vertebrală, oamenii de știință caută soluții pentru a găsi o metodă mai ușoară de a introduce în organismul uman peptida din veninul melcilor Conus magus. Una dintre metodele experimentale făcute în acest sens presupune folosirea strategiei calului troian. Astfel, oamenii de știință au pus peptida din venin într-un purtător numit nanocontainer viral. Acesta este practic un receptacul minuscul realizat din proteinele găsite în virusuri. Nanocontainerul conține – pe lângă această peptidă – și o celulă care poate penetra orice membrană, inclusiv cea a creierului. Odată lansat către bariera hematoencefalică a creierului, nanocontainerul își atinge scopul. Strategia calului troian pare să funcționeze, cel puțin la nivel de laborator. Știința face însă eforturi pentru a descoperi o metodă prin care acest miracol al naturii, peptida din veninul melcilor Conus Magus, să poată fi încorporată într-o pastilă care poate fi înghițită. Se pare că natura are soluții pentru orice problemă a ome­nirii. În ce măsură există interes să exploatăm aceste miracole ale naturii? Nu știu. Este mai rentabil poate să investim în medicamentele de sinteză, cu efecte adverse nu doar pentru sănătate, ci și pentru buzunare.

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Mediu

Culturile „terapeutice“ se extind an de an în județul Suceava

Vasile Mătrășoaie este preocupat de un stil de viață sănătos, iar din pasiunea sa pentru plante s-a născut și o afacere care îl ajută să își rotunjească veniturile obținute din legumicultură. La Bursuceni, județul Suceava, împreună cu fiul său Marius, Vasile Mătrășoaie a pus bazele cercetării plantelor medicinale, pe care le cultivă deocamdată pe câteva sute de metri pătrați. Castravetele țepos, castravetele amar, buretele vegetal, maghiranul, agastache, salvia medicinală, ardeiul negru, gălbenelele sau păducelul sunt doar câteva dintre plantele cultivate.

Ceaiul astronauților

Pe lângă vestitele legume, pe terenurile de la Bursuceni se cultivă și plante medicinale, suprafața ocupată de acestea crescând de la an la an. În primă fază, Vasile Mătrășoaie și-a cumpărat semințele de la stațiunile de cercetare, apoi a început să le producă singur. Se bazează pe un teren lipsit de chimicale, pe apa asigurată dintr-un mic pârâu din apropiere și, acolo unde este necesar, pe îngrășăminte naturale precum gunoiul de la ferma zootehnică pe care o deține. Provocarea unei afaceri cu produse terapeutice este după culegere, când o parte dintre ele trebuie păstrate în stare proaspătă o perioadă cât mai lungă, o parte trebuie uscate, iar pentru altele există moduri de prelucrare specifice.

„Am mai multe plante medicinale pe care doresc să le extind în cultură. De exemplu, ceaiul Mursalski, a cărui denumire provine de la localitatea din Bulgaria unde se cul­tivă la peste 2.000 de metri, dar care a fost aclimatizat în România de specialiștii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, de unde l-am preluat și adaptat cerințelor climatice și solului din nordul țării. Datorită proprietăților sale a fost folosit în programul de pregătire a astronauților sovietici, planta conținând fier, calciu, potasiu, magneziu, zinc, seleniu. Ceaiul este folosit în boli cardiace, renale, digestive și sterilitate. Pentru cultura de Mursalski cel mai important este ca frunzele să nu atingă solul în perioadele ploioase“, ne-a spus Vasile Mătrășoaie.

Castraveți „medicinali“

Kiwano sau castravetele țepos îmbină gustul de banane, lămâie și castravete și a fost o altă provocare pentru adaptarea la condițiile climatice din zona Sucevei. Kiwano este bogat în proteine, vitaminele B2, B5, B6, C, și E, sodiu, potasiu, magneziu, mangan, coaja conține betacaroten, este bogat în antioxidanți, carbohidrați de bună calitate și nu conține grăsimi sau colesterol. Contribuie la scăderea colesterolului, stimulează ficatul în scăderea sintezei de colesterol; fiind sărac în calorii, poate fi consumat la dietă, menține tinerețea pielii, întărește podoaba capilară, unghiile și crește imunitatea.

Castravetele amar pentru diabetici sau momordica cum mai este denumit reduce glicemia din sânge cu peste 50%. „Insulina vegetală“ se consumă câte o bucată în fiecare dimineață, are efecte antitumorale dovedite și asigură o bună funcționare a ficatului și fierei.

„Pentru cei care doresc să cultive kiwano și castravete amar tehnologia este aceeași ca în cultura de castraveți în regim ecologic. Terenul trebuie fertilizat numai cu amestec de bălegar și materii vegetale mai vechi de cel puțin un an și provenite din exploatațiile agricole ce practică agricultura ecologică și îngrășăminte minerale naturale certificate. Foarte importantă este rotația culturilor, astfel încât în sol să fie asigurat necesarul de substanță minerală pentru tipul respectiv de plantă“, a precizat Vasile Mătrășoaie.

Lofantus, „magnetul“ albinelor

Și cultura de Lufa sau „burete vegetal“ va fi mai mare anul viitor. Buretele vegetal elimină celulele moarte de la suprafața pielii și o ajută să respire mai bine. Vasile Mătrășoaie spune că buretele vegetal se taie bucăți, se scoate din el conținutul și prin frecare pe piele la baie elimină toxinele din organism, făcând spumă fără săpun.

Urzica-parfumată sau Agastache este folosită pentru proprietățile antiinflamatorii și de stimulare digestivă, frunzele sunt folosite în salate, condimente la mâncăruri sau prepararea unor băuturi, a ceaiurilor și lichiorurilor.

„Lofantus anitus și Lofantus rugos sunt plante aduse din Peru, recent aclimatizate la Buzău și acum încerc să le cultiv și la noi în nordul țării. Sunt valoroase atât din punct de vedere medical, cât și agricol. Plasat prin culturile cerealiere, lofantus este protector împotriva rozătoarelor prin aroma emanată și este «un magnet» pentru albine, înflorind de la începutul lui iulie până la sfârșitul lunii septembrie. Este cunoscută ca o plantă cu acțiune antistres, antidepresivă, cu efect decongestiv și acțiune analgezică și antispastică și poate fi folosită cu succes în tratarea afecțiunilor respiratorii, amigdalită, faringită, răceală, rinită alergică, tuse și sinuzită“, au fost recomandările lui Vasile Mătrășoaie.

Ardeiul negru, concentrație mare de antioxidanți

Ardeii iuți pot fi consumați direct pentru gustul lor, dar pot fi utilizați în scop terapeutic. Capsaicina este substanța conținută în ardeiul iute care ajută la amorțirea durerii sau la calmarea unor dureri din corp; de asemenea contribuie la distrugerea celulelor canceroase din prostată, plămâni, pancreas, stimulează metabolismul în cazul migrenelor și durerilor cauzate de artrită, completând cu succes tratamentul medicamentos. Studiile medicale au demonstrat că ardeiul iute roșu are proprietatea de a reduce nivelul colesterolului și al trigliceridelor și împiedică formarea cheagurilor de sânge, reducând riscul unui atac de cord sau unui accident vascular cerebral la persoanele care consumă zilnic ardei iute.

„La mine în câmp este lot demonstrativ, de cercetare, pentru experiențe. Cultiv 40 de soiuri de ardei iuți și încerc și cel mai iute ardei din lume din linia 74. M-a impresionat ardeiul negru, îl urmăresc împreună cu băiatul cu mare interes cum se dezvoltă, cum crește. Acesta conține pigmenți cu o concentrație mare de antioxidanți care contribuie simțitor la reducerea celulelor cancerigene. De asemenea, ardeiul galben, care conține caroten, este extraordinar de bun“.

Aclimatizarea plantelor începe la stațiunile de cercetare

Legumicultorul sucevean ne-a arătat și ne-a explicat motivele pentru care dintr-o grădină nu ar trebui să lipsească salvia officinalis și salvia coccinea, chiar dacă cultura acestei plante este una cu risc mare din cauza temperaturilor scăzute din timpul iernii, și preferă un sol lutos-argilos, mai greu de găsit în grădinile de legume. Din Evul Mediul aceste plante sunt cunoscute ca „cele care salvează“, tratând de la sinuzită și bolile respiratorii la indigestie, balonare sau chiar răni și afecțiuni ale tubului digestiv.

„14 soiuri de busuioc cu aromă de lămâie, de portocală, de mentă, de cuișoare, cu frunză mare pentru salată, busuiocul grecesc pentru ghiveci, o încrucișare între busuiocul tailandez și busuiocul românesc, isopul – o plantă biblică, maghiranul, oregano, melisa și alte plante, pe care o să încep să le cultiv pe suprafețe mai mari, nu trebuie să lipsească din casă. Până acum cea mai mare parte a acestor plante au fost cultivate pe suprafețe mici pentru experimente și aclimatizare, dar de anul acesta suprafețele sunt în creștere.

Discuții despre aclimatizare am purtat cu domnul dr. ing. Costel Vînătoru, șeful Laboratorului de Genetică de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, doamna Heitz Minerva, directoarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut, cu Silvia Ambarus, director la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Bacău etc. Fără sprijinul celor implicați în cercetare dai greș cu aclimatizarea. Unele plante s-au aclimatizat foarte bine, stațiunea din Buzău trimite semințe și eu fac loturi demonstrative pentru ca toată lumea să cunoască cum un kivano adus din Tibet se poate cultiva și la noi și, în loc să plătești în supermarket 12 lei pe un fruct, îl poți vinde cu 5 lei kilogramul. Sunt și plante care se adaptează foarte greu. De exemplu, am semănat de trei ori mursalski până am reușit; trebuie praf de piatră, umbrire până se înfige rădăcina în pământ etc. Trebuie pus accent pe cercetarea românească, nu trebuie să pierdem semințele bune pe care le avem. Trebuie să producem și altceva pentru a nu ajunge la mâna altora și cu agricultura. Să fim patrioți și să dez­voltăm agricultura românească“, a fost îndemnul lui Vasile Mătrășoaie.

Ce trebuie să știm când începem să cultivăm plante medicinale

„Pentru cei care doresc să cultive plante cu rol medicinal fie că e vorba de legume sau altfel de plante, în primul rând au nevoie de cultură generală despre beneficiile acestor plante, să-și dorească să se trateze sau să prevină anumite boli în mod natural, să știe cum să le folosească, în ce cantități și în ce combinații și asta se învață din cărțile de specialitate în care sunt descrise plantele medicinale. De asemenea, e necesar să aibă dragoste de plante și să le placă munca câmpului. Trebuie să se știe ce înseamnă tehnologie legumicolă, plantele medicinale se cultivă pe un sol pe care nu s-au aplicat substanțe chimice măcar câțiva ani, îngrășarea solului se face numai cu gunoi de grajd mai vechi de 2-3 ani. Pentru fiecare tip de plantă există un anumit sol, deci asta înseamnă lucrări suplimentare de adaptare a solului la cultură. Pentru tratamente se va folosi numai ceaiuri din plante (pelin amar, crizanteme, urzici, frunze de nuc etc.). Apoi trebuie să se cunoască perioadele optime de culegere, modul de păstrare, de prelucrare, etc. Planta simte cine o îngrijește, cine ține la ea, se dezvoltă altfel și asta se vede. La mine în cultură se poate face comparație între plantele îngrijite de mâna mea și plantele din aceeași cultură îngrijite de oamenii care vin să ajute la muncă“, este de părere Vasile Mătrășoaie.

GALERIE FOTO


Silviu BUCULEI

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 18-20

Condimentele au și valențe terapeutice. Știai că de exemplu tarhonul poate fi un bun înlocuitor pentru sare?

O mâncare devine gustoasă nu doar datorită iscusinței bucătarului, a rețetei sau a ingredientelor de bază, ci și datorită condimentelor. Dacă în perioada comunistă în bucătării se foloseau cu precădere sarea și piperul, considerate sfinte în mâncare, după anii 90 au apărut pe piață tot felul de condimente ce au în compoziție și ingrediente chimice care mai de care mai convingătoare că pot oferi un gust mai bogat mâncării, dar care pot provoca de multe ori alergii și pot deveni chiar dăunătoare sănătății. Din acest motiv, doamna Iuliana Barbu, cea despre care ați citit adesea în cadrul revistei noastre, s-a gândit ca, pe lângă deja cunoscutele și apreciatele ceaiuri de plante ce provin din culturi ecologice, să aducă pe piață și o serie de condimente naturale care pot fi folosite cu scop terapeutic.

Busuioc, cimbru, cimbrișor și tarhon

Aceste plante nu sunt o noutate pentru nicio gospodină sau bucătar însă, folosite corect, pot avea numeroase beneficii asupra sănătății. Despre toate aceste plante doamna Barbu ne-a oferit detalii privind beneficiile utilizării în mâncare și ne-a recomandat să alegem cât mai des condimente bio pentru propria bucătărie. De exemplu, busuiocul este folosit în mai toate bucătăriile internaționale, are o aromă puternică și se recomandă a fi folosit pentru prepararea cărnii gătite cu vin roșu, a pastelor italienești, a ciorbelor și a salatelor. Datorită aromei puternice, este recomandat să fie adăugat mâncării chiar înainte de a fi servită, iar pentru a fi păstrat mai mult timp trebuie depozitat într-un recipient cu închidere ermetică.

condiment bio cimbru

Cimbrul este o plantă aromată care oferă iuțeală mâncării, motiv pentru care poate înlocui cu succes piperul. Se folosește în general pentru prepararea legumelor, a peștelui, a cărnii sau a supelor. În popor cimbrul este considerat leac pentru melancolie sau migrene, dar și remediu în tratarea astmului și a sinuzitei. Deoarece este bogat în potasiu, ajută la controlul tensiunii arteriale, magneziul ține inima sănătoasă, iar vitaminele A, C și E contribuie la ajutarea organismului să lupte contra infecțiilor și mențin pielea sănătoasă.

„Avem și un condiment înlocuitor de sare“, așa ne-a prezentat doamna Barbu tarhonul care, adăugat mâncării oferă un gust ușor sărat. Este folosit pentru prepararea cărnii de pui, a peștelui cu legume, iar datorită mirosului deosebit dă aromă sosurilor. Aşadar, tarhonul este benefic pentru toți cei care vor să evite consumul de sare și este indicat cu precădere celor care țin regimuri alimentare.

„Mai avem și cimbrișorul care are efect antifungic și se poate pune chiar și în prăjituri deoarece are un gust dulceag, de bomboane. Pentru copii este un excelent antihelmintic împotriva viermilor intesti­nali, deci părinții trebuie să știe că se poate face foarte ușor terapie cu ajutorul condimentelor“, a adăugat Iuliana Barbu.

Condiment bio universal

Dedicându-și viața studiului plantelor aromatice și medicinale, doamna Barbu a găsit și rețeta condimentului bun la toate… felurile principale de mâncare. Este vorba despre condimentul bio universal care are în compoziție, ca toate celelalte condi­mente, doar plante obţinute din agricultură ecologică 100%: cimbru, cimbrişor, melisă, salvie, fenicul, mărar, pătrunjel, busuioc și ceapă stufat. Acesta favorizează arderile, îmbunătățește digestia, ajută la arderea surplusului de grăsimi din organism și îmbunătățește digestia.

Poate fi folosit pentru prepararea supelor, a fripturilor, indiferent de carnea folosită, a mâncărurilor tradiționale și multe altele.

Condimente cu rol antiinflamator sau afrodisiac

condimente cu rol antiinflamator 1

Pe lângă gust și savoare, condimentele pot avea și alte întrebuințări și acest lucru poate fi posibil doar dacă sunt folosite în combinația ideală. De exemplu, doamna Barbu ne oferă, pe lângă condimentele din culturi ecologice, și condimente cu rol antiinfla­mator sau afrodisiac, 100% naturale și acestea. De exemplu, cel cu rol antiinflamator este un amestec ce conține turmenic, cimbru, busuioc, carda­mom, cuișoare, ghimbir, piper negru și chili. Adăugat în mâncare, acționează benefic împotriva reumatismului, a artritei sau a durerilor musculare, mai ales datorită combinației între turmenic, un antiinflamator natural, și ghimbir, un agent antibacterian și antiseptic al naturii. De menționat însă că acesta nu trebuie privit și folosit ca un medicament, ci ca un adjuvant care aduce numeroase beneficii sănătății.

condiment afrodisiac dulce 1

Condimentele afrodisiace pot fi folosite atât la prepararea deserturilor, cât și a felurilor de bază. Exemplul de condiment afrodisiac dulce pe care ni-l propune doamna Barbu conține scorțișoară, vanilie, nucșoară, ienibahar, cardamom, anason și zahăr brun. Poate fi folosit în prepararea cremelor, a umpluturii de cozonac și în special în rețetele de prăjituri cu ciocolată.

Condimentul afrodisiac picant are în componență rozmarin, ghimbir, chili, busuioc, fenicul și piper negru. Poate fi folosit pentru prepararea cărnii la grătar, a cartofilor prăjiți sau la cuptor, în pregătirea orezului sau a pastelor, oferind un gust ușor picant.

condiment afrodisiac picant 1

Acestea sunt doar câteva dintre condimentele ecologice pe care le putem folosi cu succes în bucătărie, pentru că, deși suntem tentați de ambalaje și reclame, trebuie să alegem și produse din natură care pot oferi și gust, dar mai ales un strop în plus de sănătate.

Loredana Larissa SOFRON