reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Congresul producătorilor europeni de semințe: fără noile tehnologii nu se poate!

La mijlocul lunii trecute, în perioada 13-15 octombrie, la Stockholm, toată suflarea din industria producătoare de semințe, dar și din domenii conexe s-a întâlnit la congresul anual al Asociației Europene a Semințelor. În acest an evenimentul a fost organizat într-un mod mai puțin obișnuit. Pe de-o parte s-a derulat programul normal al unui congres, respectiv serii de conferințe și prezentări axate pe diferite teme, dar a existat, în paralel, și o componentă tip târg. Cei peste 1.000 de participanți, reprezentând companii producătoare de semințe, asociații naționale ale producătorilor, firme care produc sau comercializează utilaje destinate producției, condiționării și ambalării semințelor, precum și firme axate pe cercetare, au putut stabili contacte sau purta discuții pe timpul celor trei zile, cât a durat manifestarea.

În total, numărul companiilor și asociațiilor participante s-a ridicat la peste 500, marea majoritate provenind din Europa. Nu au lipsit însă nici firme din SUA și Uruguay.

Una dintre cele mai sonore, ca să spunem așa, hotărâri adoptate la congres a fost aceea de a schimba denumirea organizației din Asociația Europeană a Semințelor în Euroseeds. „Aceasta nu este doar o schimbare de nume, ci este expresia unei schimbări de atitudine, de strategie, de mod de acțiune“, a subliniat secretarul general al asociației, Garlich von Essen.

Unul dintre principalele domenii de acțiune în care Euroseeds a hotărât să se implice mai activ și cu mai multă forță în anul 2020 este acela al lobby-ului pentru acceptarea pe teritoriul Uniunii Europene a noilor tehnici de reproducere și selecție a plantelor, a produselor rezultate în urma editării genomului. Așa cum au subliniat mai mulți dintre participanții la congres, fără aceste instrumente fermierii europeni nu au nicio șansă să facă față concurenței producătorilor din America de Nord și de Sud sau din Asia.

În cadrul conferințelor desfășurate pe secțiuni au fost prezentate principalele evoluții ale piețelor de cereale, cartofi, plante ornamentale și legume.

De asemenea, de un mare interes s-a bucurat și secțiunea dedicată cercetării științifice. În cadrul acesteia au fost prezentate principalele direcții către care oamenii de știință din departamentele R&D din marile companii își îndreaptă eforturile. Dar, din nou, s-a ajuns în același punct: indiferent de cât de minunate ar fi rezultatele obținute de cercetători, actualele reglementări ale UE fac din acestea doar documente pentru sertar!

Ca o concluzie generală ar fi de subliniat că, deși participanții au venit din țări diferite, cu nevoi și elemente specifice radical diferite, poate uneori chiar aflate la extreme, nu au existat diferențe de opinii în ceea ce privește viitorul comun. Categoric, în opinia tuturor participanților, obiectivul principal al producătorilor europeni de semințe rămâne acela de a pune la îndemâna fermierilor acei hibrizi care să le permită obținerea unor producții mai mari în condițiile actualelor provocări, reprezentate de modificările climatice, de creșterea populației și de exigențele tot mai ridicate ale Comisiei Europene legate de limitarea utilizării îngrășămintelor și a pesticidelor.

Alexandru GRIGORIEV

Aplicația PlantSnap. Când tehnologia face totuși ceva pentru copii și pentru... natură

Îmi spunea nu demult un prieten că „ar fi grozav să știm mai multe despre natură, să recunoaștem păsările după cântecele lor, să cunoaștem mai multe despre copacii la umbra cărora ne odihnim...“

Spusele lui mi-au amintit de o scenă care m-a surprins grozav și m-a adus cu picioarele într-o realitate pe care uneori mi-e greu să o accept. O copilă de 12-13 ani, „emancipată“ de traiul în București, la zi cu toate cunoștințele despre tehnologiile puse la dispoziție de telefoanele mobile de ultimul răcnet, se minuna toată la vederea unei șopârle despre care credea că este... pește. Era prima oară în viața ei când vedea o astfel de vietate. Și prima oară pentru mine când am conștientizat cu adevărat cum sunt copiii de azi. Privați de lumea reală în care trăim. Captivi într-o lume virtuală care de cele mai multe ori nu dă doi bani pe sentimente și unde au toate șansele să își piardă personalitatea. Cred că puțini înțeleg că acolo se petrece o dictatură care răpește copiilor șansa de a se descoperi pe ei înșiși.

Și lumea asta superbă care își desfășoară forțele în jurul lor. Este o depersonificare în masă. M-am întrebat dacă există vreo salvare pentru copiii care își irosesc zilele privind într-un monitor inert și lipsit de emoție. Dacă există vreo cale de mijloc, vreo șansă de a-i recuceri. Și am constatat că nu sunt singura care își pune aceste întrebări. Că există oameni care au înțeles reversul medaliei și încearcă să transforme tehnologia într-un aliat al copiilor.

Mi-a atras atenția o informație despre aplicația mobilă PlantSnap prin care poți identifica plantele, florile, copacii, cactușii și ciupercile. Ideea acestei aplicații îi aparține lui Eric Ralls, un antreprenor îndrăgostit de natură. Într-una dintre vizitele sale la un prieten a descoperit o plantă pe care nimeni, nici măcar inteligența artificială, nu o putea identifica. Așa a început totul, iar astăzi aplicația PlantSnap poate recunoaște până la 90% dintre toate speciile de plante și pomi cunoscute din aproape fiecare țară. În baza de date a aplicației sunt înregistrate 316.000 de specii și 90 de milioane de imagini. Cum funcționează aplicația? Simplu. Este suficient să fie instalată pe telefonul mobil, să faci poză unei plante și, prin recursul la baza de date, aceasta va fi identificată.

S-a creat o șansă care trebuie exploatată corespunzător. S-a făcut o punte pe care o putem folosi pentru a reveni la realitate.

(L.Z.)

  • Publicat în Magazin

Tehnologii de vârf prezentate ca-n Texas

La mijlocul lunii iunie, ferma Danagri, din localitatea Silistraru, județul Brăila, a fost gazda unui eveniment de la care n-ar fi trebuit să lipsească niciun cultivator de cereale sau floarea-soarelui: Agro-Fest. Nu mai puțin de nouă firme producătoare sau distribuitoare de semințe, îngrășăminte sau pesticide s-au alăturat organizatorului Chemark România. Ca să nu creăm niciun fel de discriminări, vom enumera participanții în ordine alfabetică: BASF, Belchim, Corteva, Donau Saat, Limagrain, Nufarm, Syngenta și Tradecorp Internațional. La o astfel de participare, este evident că cei prezenți nu au regretat nicio clipă drumul făcut.

Texas de Brăila

Totul a început perfect, într-un decor texan autentic. Pe locul evenimentului au fost amenajate canapele și mese din baloți de paie, iar cei care au dorit au putut să participe la concursuri de tir, aruncat cu lassoul sau cu potcoave, în cel mai autentic stil far west. Un tablou imens, al celebrei familii Ewing, domina amplasamentul. În plus, la sfârșitul prezentărilor, o formație de muzică country a desăvârșit atmosfera creată de decor. O dovadă că lucrurile serioase se pot face și într-o atmosferă relaxată.

După cum a spus încă de la început dl Imre Balasz, reprezentant al Chemark România, organizatorul întrunirii, ceea ce s-a prezentat nu a fost neapărat o platformă demonstrativă, ci una de producție, pe care firmele participante au folosit produsele avute în portofoliu și despre care au vorbit încă din iarnă. Iar faptul că de la începutul sezonului de vegetație în zonă nu au căzut decât 25-27 litri de precipitații a făcut să se vadă, cu atât mai mult, eficiența tehnologiilor utilizate.

Minunile bacteriologice ale Chemark

Seed Sprint pare a fi una dintre armele cele mai eficiente pe care Chemark le pune la îndemâna agricultorilor. Este un îngrășământ de tip starter, care conține 12% azot, 43% fosfor, 5% sulf și 5% acizi humici. Acest amestec, aplicat odată cu semănatul, stimulează metabolismul și accelerează germinarea. După aceea, dezvoltă sistemul radicular al tinerei plante și îi mărește rezistența la secetă, odată cu accelerarea dezvoltării. Este recomandat atât pentru floarea-soarelui, cât și pentru porumb.

tehnologii silistraru 3

Ceea ce constituie într-adevăr o nouă abordare a domeniului o reprezintă faptul că îngrășămintele sunt concepute pe bază de bacterii produse în Lituania. Prospix este un amalgam de bacterii care face ca fosforul din sol, blocat în diverși compuși, să devină disponibil pentru floarea-soarelui.

În același mod acționează și Azofix, care este bazat pe o bacterie care fixează azotul atmosferic în sol. În același timp, bacteria asigură un mediu prielnic și pentru alte bacterii specifice solului, ajutând la formarea unui lanț trofic și la refacerea humusului. Față de îngrășămintele tradiționale cu azot, uree sau nitrați, are avantajul că azotul fixat în sol nu este levigat în cazul irigațiilor sau al unor cantități mai mari de precipitații.

Delfan Plus este un amestec alcătuit din 17 amino­acizi, carbon organic și alte materii organice. Aplicat odată cu erbicidele, reduce stresul plantei la erbicid, atât la floarea-soarelui, cât și la porumb sau păioase.

Tradebormolbden conține 5% bor și 1% molibden total solubil în apă și ajută floarea-soarelui în perioada de înflorire. „Ca și un om bine hrănit, o plantă bine hrănită va fi mai rezistentă la boli“, a subliniat dl Marius Miron, tehnician Chemark.

Similar, pentru porumb Atomzinc aduce un aport suplimentar de zinc. În cazul grâului, Inomag M sporește disponibilul de azot și magneziu. „Așa cum molecula de hemoglobină se formează în jurul fierului, la fel clorofila depinde de magneziu“, a arătat specialistul firmei rostul acestui produs În sfârșit, un alt produs bacteriologic prezentat este Ruinex. Acesta este de fapt o ciupercă, care se aplică după recoltare și face ca resturile de pe miriște să fie descompuse rapid.

tehnologii silistraru 1

Arme noi împotriva buruienilor

În ceea ce privește floarea-soarelui am admirat hibrizii din gama Clearfield Plus LG 635 CLP și LG 5555 CLP de la Limagrain. Aceștia sunt caracterizați de o toleranță ridicată la arșiță și secetă, de rezistență la lupoaie și de o toleranță sporită la imazamox, principalul erbicid folosit împotriva lupoaiei. După cum a evidențiat dl Silviu Roșca, reprezentant BASF, sistemele Clearfield Plus reprezintă cea mai nouă soluție în contextul actualelor provocări. În acest sens, compania sa recomandă erbicidarea cu Frontier Forte în preemergență, asociat cu Wing P. Mai târziu, în postemergență, pachetele Pulsar Plus s-au dovedit cu 10-15% mai eficiente față de precursoarele lor, Pulsar, în combaterea buruienilor. Un alt avantaj îl reprezintă fereastra mare de aplicare, putând fi utilizat de la faza de două frunze până la cea de opt frunze.

Firma belgiano-japoneză Belchim oferă soluții pentru protecția porumbului. O combinație de trei erbicide asigură protecția în preemergență. Onix este cea mai bună armă împotriva pălămidei. Împotriva costreiului, Samson este, de asemenea, foarte eficient. „Strategia noastră este de a folosi doar jumătate din cantitatea utilizată în mod obișnuit din substanța actuală mezotrione, astfel încât să reducem rezidualitatea“, a explicat reprezentantul Belchim Crop Protection.

Cei de la Corteva ne-au vorbit despre noul erbicid Pixaro, ce are la bază Arilex, o moleculă nouă, rezultatul a zece ani de cercetări. Această substanță acționează încă de la temperatura de 2ºC, chiar și în condiții de umiditate ridicatã. Astfel, poate rezolva problema buruienilor rezistente, precum macul roșu. O altă noutate, Bizon, se aplică toamna, rezolvând problema imposibilității erbicidării din primăvară. Cerlit distruge, la rândul său, turița, volbura și rugii de mure.

Tot la temperaturi scăzute, 3ºC, acționează și noul Saracen, maxerbicidul sistemic al celor de la Nufarm. Este recomandat pentru păioase și se poate aplica de la înfrățire și până la apariția frunzei stindard.

Soiuri de grâu cu toleranță crescută

Nici iubitorii de grâu nu au rămas nemulțumiți. Alina Volintiru, de la Donau Saat, a prezentat soiul Amicus, un grâu aristat, timpuriu. Cu o talie mijlocie spre înaltă, are un potențial de producție foarte bun și este rezistent la bolile specifice. Limagrain a prezentat soiurile Anapurna, Apache și Avenue. Dacă Anapurna oferă cele mai bune calități pentru panificație, în schimb Avenue este extratimpuriu, putându-se recolta imediat după orz. Oricum, amândouă au un potențial de producție de 9-10 t/ha. Un nou soi, Erba, va înlocui vechiul Renan. Deși nu are același potențial de producție ca Anapurna sau Apache, are în schimb proprietăți deosebite pentru panificație.

Syngenta a promis și ea un nou soi, Falado, cu un potențial ridicat de producție. Până atunci sunt disponibile soiurile Ilico, cu o productivitate de 9-10 t/ha și un spic impresionant, cu 50-55 de boabe. Nici Moisson nu poate dezamăgi fermierii, căci, la fel ca Ingenio, oferă producții spectaculoase, fiind totodată foarte tolerant la boli și secetă.

Alexandru GRIGORIEV

Genetica și tehnologia de cultură pot asigura producții record

Făcând o retrospectivă sumară asupra nivelului producțiilor agricole din ultimul secol, se pot constata aspecte revelatoare.

Concomitent cu dezvoltarea științei și tehnicii în general, se înregistrează dezvoltarea și modernizarea științei și tehnicii agricole care au asigurat tehnologii de cultură adecvate noilor creații biologice (soiuri și hibrizi).

Trebuie menționată în mod special dezvoltarea științelor biologice, a geneticii în special, care a asigurat cultivarea de mare productivitate, care valorifică superior fertilizarea și apa din sol. Datorită acestei genetici plantele manifestă rezistență la factorii nefavorabili de mediu, toleranță la atacul bolilor și dăunătorilor și reușesc să realizeze producții bune și în condiții mai vitrege.

Mai trebuie menționat faptul că, în acest lung interval, capacitatea de producție a solului s-a diminuat continuu. Totuși, prin intervenții adecvate, prin tehnologii de cultură moderne, nivelul producțiilor a crescut.

Referindu-ne la cultura porumbului care ocupă cea mai mare suprafață în țara noastră, de la producții de 1.055 kg/ha obținute în anii ’30, socotiți ani de vârf ai etapei istorice respective, s-a ajuns la 4.259 kg/ha în 2011 și la 5.854 kg/ha în 2017 (producții medii pe țară).

Dar s-au obținut și 14.000 și 15.000 kg/ha de pe teren neirigat de către G. Alexandru din Călărași sau A. Grigorescu din Ialomița și chiar 19.200 kg/ha de către V. Pop Silaghi în județul Neamț. În Insula Mare a Brăilei, în condiții de irigare, s-au obținut 20.350 kg/ha. Însă potențialul de producție al hibrizilor de porumb este mult mai mare. Compania Pioneer menționează, la unii hibrizi, potențial de producție de 30.000 kg/ha și în SUA furnizorii au obținut chiar 35.500 kg/ha.

La cultura grâului, de la o producție de 1.310 kg/ha obținută în anii ’30 s-a ajuns la 3.665 kg/ha în 2011 și la 4.836 kg/ha în 2017.

Menționăm și producții record de 9.700 kg/ha obținute de I. Nicolae din Argeș, 10.200 kg/ha de P. Popescu din Mehedinți, 10.800 kg/ha de ing. Budai în Bihor și chiar 11.000 kg/ha, obținută cu soiul Apache de la compania Limagrain.

La cultura orzului în anii ’30 se realizau 724 kg/ha, ca în 2011 să se obțină 4.942 kg/ha și în ultimul timp la Diosig – Bihor s-au realizat 12.500 kg/ha.

La floarea-soarelui în anii ’30 se înregistrau 673 kg/ha, ca în 2017 să se ajungă la 2.725 kg/ha, însă s-au obținut și 5.100 kg/ha la Sanislău – S. Mare și 5.420 kg/ha la Osmancea – Constanța.

Rezultate interesante s-au obținut la rapița de toamnă. De la 1.500-2.000 kg/ha s-a ajuns la producții duble și triple ca urmare a noilor soiuri și hibrizi de mare productivitate și a tehnologiei aplicate.

Astfel, la Urlați – Prahova s-au obținut 5.700 kg/ha, la Furculești – Teleorman 5.950 kg/ha, iar O. Siteanu a obținut 6.330 kg/ha și la Lișcoteanca – Brăila 6.500 kg/ha.

La mazăre, cultura care s-a extins mai mult din grupa leguminoaselor pentru boabe, se realizează producții mai sigure folosind apa acumulată în sol în perioada toamnă-iarnă de la 2.000-3.000 kg/ha s-a ajuns, în ultimul timp, la producții ce depășesc 5.000-6.000 kg/ha. De exemplu, Gh. Niculăeș din Răchiți – Botoșani a obținut 6.100 kg/ha, iar la Urlați – Prahova s-au obținut 7.000 kg/ha.

Cultura de soia, cu cerințe mai mari față de apă, s-a extins mai mult în perimetrele irigate, unde s-au înregistrat producții foarte bune.

Astfel, în Insula Mare a Brăilei s-au obținut 5.500-5.600 kg/ha, iar Cristian Brânză – Brăila a obținut 6.000 kg/ha.

De remarcat că, folosind soiuri foarte timpurii, la Chirnogi – Călărași, în cultură dublă (succesivă), s-au obținut 5.000 kg/ha.

Compania Pioneer ne aduce la cunoștință că în SUA, la soia, s-au obținut 11.400 kg/ha.

La sfecla-de-zahăr întâlnim o situație specială în sensul că, față de 200.000-250.000 ha, cât se cultivau înainte de ’90, care se prelucrau în cele 33 de fabrici și se asigura întregul necesar de zahăr pentru țară, cu unele disponibilități pentru export, după aderarea la UE ne-au repartizat o cotă de zahăr care satisface cca 20% din necesarul țării – restul îl importăm.

Între timp, fabricile au fost privatizate, majoritatea s-au închis și au rămas câteva în funcțiune. Suprafața cultivată s-a redus la 20.000-30.000 ha care se prelucrează în fabricile rămase în funcțiune.

În acest an cultivatorii din Bihor, care au condiții bune pentru cultura sfeclei, nu mai pot cultiva deoarece fabrica din Oradea s-a închis.

Producțiile medii de sfeclă-de-zahăr au fost de 40.000 kg/ha, dar sunt și situații de producții mari. Astfel, cultivatorii din județul Brașov au realizat, în medie, pe cele 6.000 ha contractate cu fabrica Bod, 7.500 kg/ha.

Un iscusit specialist din Neamț, V. Pop Silaghi, a obținut pe întreaga suprafață o producție de 77.000 kg/ha, iar în câmpurile experimentale ale Universității Agronomice Iași s-au obținut 90.000 kg/ha.

Considerăm că cele prezentate mai sus indică posibilitățile foarte mari pe care le au fermierii din țara noastră ca, prin alegerea soiurilor (hibrizilor) corespunzător zonei în care se află și prin tehnologii de cultură adecvate, să poată obține producții foarte bune.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

AFIR finanțează dezvoltarea proiectelor pilot și a noilor produse și tehnologii prin PNDR 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește în perioada 29 ianuarie – 30 aprilie 2018 solicitări pentru finanțarea proiectelor de înființare și funcționare a grupurilor operaționale care dezvoltă proiecte pilot și noi produse în sectorul agricol și în cel pomicol prin submăsurile 16.1 (agricol) și 16.1a (pomicol) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară stabilită pentru prima sesiune de primire a solicitărilor de finanțare pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale în sectorul agricol este 6.676.044 euro și 5.850.768 euro pentru sectorul pomicol.  

„Dezvoltarea proiectelor pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate.” a precizat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Valoarea maximă a sprijinului acordat prin sM 16.1 și sM 16.1a pentru dezvoltarea proiectelor pilot, noi produse, procese și tehnologii este de 500.000 de euro/ proiect. Pentru aceste submăsuri pragurile minime sunt de 10 puncte în cazul sM 16.1 și 15 puncte în cazul sM 16.1a, acestea reprezentând pragurile sub care nicio cerere de exprimare a interesului nu este eligibilă.

Cererile se depun on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții interesați au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente sM 16.1 și 16.1a, documente pe care le pot consulta pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pentru submăsurile (sM) 16.1 și 16.1.a există o abordare în două etape, conform precizărilor din fișa măsurii. Astfel, în etapa I  se va lansa o sesiune de depunere a Cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a II-a va avea loc depunerea, evaluarea și selecția proiectului detaliat al Grupului Operațional (GO).

Solicitanții eligibili sunt grupurile operaționale, fără statut juridic, constituite în funcție de tema proiectului, din minim un partener din domeniul cercetării sau sectorul agroalimentar și din cel puțin un fermier, un grup de producători, o cooperativă sau o altă formă de asociere în agricultură.

Pe baza temei proiectului care va fi abordată de Grupul Operațional, alți parteneri relevanți (cum ar fi: consilieri, ONG-uri, alți consultanți, întreprinderi etc.) se pot alătura parteneriatului.

Parteneriatul poate avea ca membri și persoane fizice neautorizate, cu condiția ca liderul de proiect să fie cel puțin PFA, II, IF (înfiinţate conform legii).

Intensitatea sprijinului submăsurilor 16.1 și 16.1.a este 100% nerambursabilă pentru următoarele tipuri de cheltuieli specifice:

  • elaborarea de studii pregătitoare, studii de fezabilitate și planuri, inclusiv planul proiectului;
  • cheltuieli de funcționare a GO (cheltuieli de transport și diurnă ale coordonatorului sau echipei de proiect și partenerilor, costuri legate de activitățile parteneriatului, conform legislatiei nationale; onorarii ale personalului; cheltuieli legate de închirierea spațiilor de desfășurare a întâlnirilor parteneriatului, închiriere sediu, achiziție echipamente IT și alte dotări necesare desfășurării cooperării);
  • costurile directe generate în mod specific de activitățile incluse în planul de proiect depus de GO (cheltuieli legate de chirii pentru echipamente, utilaje, imobile necesare desfășurării activității descrise în proiect, altele decât sediu; investiții de modernizare și/sau construcție clădiri, echipamente, utilaje necesare implementării proiectului; aplicații software adecvate activității descrise în proiect);
  • cheltuieli generate de diseminarea rezultatelor (organizare evenimente diseminare, pliante, publicații, participare evenimente specifice în vederea diseminării rezultatelor etc.).

În cazul în care prin proiect vor fi prevăzute și acțiuni aferente submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2 și 4.2a, acestea vor respecta intensitatea aferentă.

Dintre cheltuielile neeligibile pentru investițiile finanțate în cadrul sM 16.1 și sM 16.1.a, amintim câteva tipuri: cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente „second hand”, cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal și pentru transport persoane, construcția sau modernizarea locuinței și sediilor sociale, cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile, achiziționarea de clădiri etc.

Sursa: afir.info

Tehnologia de întreţinere a vacilor de lapte în sistem liber

În căutarea celor mai bune rezultate atât sub aspect economic, cât şi productiv, managerii fermei trebuie să aibă în vedere elaborarea unei strategii de modernizare şi retehnologizare a proceselor specifice creșterii diferitelor categorii de animale din ferma prin care să devină competitivi. Aplicarea unor tehnologii performante poate duce la evidenţierea cantitativă şi calitativă a potenţialului genetic al animalului. O astfel de strategie poate fi dată de organizarea fermei ce are la bază principiile creşterii vacilor de lapte în sistem intensiv, cu corelarea perfectă a tuturor verigilor tehnologice.

Întreţinerea în sistem liber prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje. Avantajele constau în faptul că există posibilitatea aplicării progresului tehnico-ştiinţific (creşte productivitatea muncii până la patru ori), creşte gradul de mecanizare şi de automatizare a proceselor de producţie, scade efortul fizic al lucrătorilor, vacile beneficiază de mişcare, se obţine lapte cu calităţi igienice superioare. Dintre dezavantaje se manifestă puternic comportamentul de grup şi ca atare nu toate vacile beneficiază de condiţii asemănătoare de odihnă şi furajare, intervine dificultatea ţinerii sub control a stării de sănătate a animalelor, creşte frecvenţa accidentelor, a avorturilor mecanice şi a suptului reciproc.

Vacile de lapte pot fi întreţinute în grajduri, dispuse liniar, unul în continuarea celuilalt, legate între ele de un culoar, care duce la sala de muls. De regulă, adăpostul este compartimentat pe trei zone, respectiv zona de odihnă, zona de circulaţie a animalelor şi de evacuare a dejecţiilor şi zona de furajare.

Zona de odihnă este împărţită în cuşete individuale, cu pardosea din beton, acoperită cu aşternut de paie, asigurându-se între 3-6 kg paie/vacă/zi iarna şi între 2-3 kg paie/vacă/zi vara. Dimensiunile unei cuşete sunt: lungime 1,3 m, lăţime 1,2 m şi înălţime 1 m. La partea dinspre perete, cuşeta este prevăzută cu o bară metalică (opritori de grebăn), care împiedică animalul să defece în zona de odihnă atunci când acesta se ridică. Cuşetele sunt ridicate cu 15-25 cm deasupra zonei de circulaţie pentru a reduce aportul de dejecţii printre ongloanele animalelor.

Zona de circulaţie, are lăţimea de 3 m. Această zonă permite circularea a două animale din sensuri opuse, fără a fi deranjate cele care se află deja la iesle. Aleea de circulaţie este totodată şi zonă de defecaţie, evacuarea dejecţiilor făcându-se cu lama într-un batal situat la capătul adăpostului.

Zona de furajare, este betonată, are o lăţime de 2,5 m şi permite administrarea hranei cu ajutorul unei remorci tehnologice. Aceasta zonă este prevăzută cu iesle betonată care are o înălţime de 30 cm de la sol, şi cu sistem de blocare la alee (grilaje de individualizare care divizează frontul de furajare în lăţimi de 0,7 m, permiţând furajarea simultană a întregului efectiv şi înlătură totodată risipa de furaje din iesle). Grilajele sunt fixate pe bordura ieslei.

Adăparea se face din adăpători cu nivel constant, prevăzute cu încălzire electrică care asigură o temperatură optimă a apei pe timpul iernii de 8-12º C. Se asigură 60-100 l apă/cap/zi din cele două adăpători situate la capetele adăpostului.

Microclimatul se asigură prin existenţa unor fante de admisie a aerului curat, situate la înălţimea de 80 cm de la sol şi a gurilor de evacuare a aerului viciat, amplasate în tavan din 5 în 5 metri. Iluminatul este asigurat de becuri incandescente (din 5 în 5 metri). Temperatura în adăpost este asigurată iarna de căldura biologică.

Din adăpost animalele au acces liber în padoc, betonat, prevăzut cu iesle tip masă betonată, cu umbrar şi cu o adăpătoare cu nivel constant. Împrejmuirea padocului este făcută cu bare metalice. Se asigură o suprafaţă de 7m2/cap.

Un astfel de adăpost are o lungime de 80 m şi o lăţime de 10 m. Lăţimea padocului este de 6 m.

Dr. ing. Andreea Vasilachi – INCDBNA-IBNA Balotești

Cultura porumbului: hibrizi, tehnologie, noutăți

Sezonul agricol 2017 este aproape de final, iar fermierii își îndreaptă deja privirile către alegerea tehnologiei optime pentru cultura porumbului în anul 2018.

Privind retrospectiv, ultimii doi ani, în funcție de regiune, condițiile pedoclimatice și prețul de vânzare au fost cu provocări majore pentru fermierii din România.

Alegerea hibridului. Într-o piață cu aproximativ 300 de hibrizi comercializați, alegerea hibridului reprezintă întotdeauna o provocare. Obiectivul final al oricărui fermier îl reprezintă profitabilitatea. Legat de acest aspect trebuie să avem în vedere producția care este influențată de zonare (grupa de maturitate), semănatul devreme, toleranța la secetă și arșiță, toleranța la boli, pierderea apei din bob, stabilitate în producții, pretabilitate pentru condiții diferite de tehnologie (intensivă/extensivă) etc. Bazate pe aceste nevoi, în cele ce urmează regăsiți o serie de reco­mandări Syngenta.

Semănatul devreme. Indicatorul care determină momentul optim pentru începerea semănatului este reprezentat de temperatura solului la adâncimea de semănat, care trebuie să fie de 8-10° C la ora 7 dimineața, cu tendință de creștere. Acest moment diferă în funcție de zonele de cultivare a porumbului în România. Pentru fiecare zi câștigată la răsărire se grăbește cu până la 48 de ore apariția paniculelor și a mătăsii. Pentru fermierii care doresc să ia startul rapid în vegetație, alegerile optime sunt: SY ARIOSO, NK COBALT, NK THERMO, SY ULISES, SY ZEPHIR.

Argumentele Syngenta care susțin semănatul devreme:

  • Flexibilitate în alegerea datei de semănat (începând de la 6-7°C).
  • Uniformitate la răsărire.
  • Sporirea eficacității erbicidelor aplicate în preemergență sau postemergență timpurie.
  • Dinamica foarte bună de pierdere a umidității după atingerea maturității fiziologice.
  • Recoltarea timpurie.
  • Costuri minime sau zero pentru uscare.
  • Pregătirea corespunzătoare a terenului pentru cultura următoare.
  • Lejeritate în alegerea momentului de vânzare a producției sau a destinației acesteia.

Toleranță la secetă și arșiță. Ținând cont că în România nu putem vorbi, la nivel național, de condiții optime din punctul de vedere al precipitațiilor și temperaturii favorabile culturii porumbului, această caracteristică a devenit foarte importantă în alegerea hibridului. 

Syngenta recomandă achiziționarea a cel puțin doi hibrizi (în funcție de suprafața semănată) din grupe de maturitate diferită. Pentru acest segment vă propunem hibrizii SY CHORINTOS, SY ORPHEUS, SY PHOTON, SY ZEPHIR.

Stabilitate în producții. Constanta în producții aduce întotdeauna un plus de valoare fermierului deoarece reprezintă un factor de încredere, prin care, indiferent de condițiile pedoclimatice, producția rămâne stabilă în fiecare an. Această constantă are la bază ameliorarea, Syngenta oferind încredere fermierilor prin hibrizii SY BATANGA, NK COBALT, SY ZEPHIR.

Viteza de pierdere a apei din bob. Alături de producție, acest aspect este ușor de cuantificat și contribuie de multe ori negativ la creșterea costurilor pe hectar și la întârzierea recoltatului. Această caracteristică este reprezentativă pentru portofoliul de porumb Syngenta, amintind hibrizii SY ARIOSO, SY PHOTON, SY DARTONA.

Hibrizi recomandați pentru condiții intensive: Se adresează fermierilor care obțin an de an producții mari în condiții bune de tehnologie: îngrășăminte, pregătirea terenului, desimi mari, aplicarea corespunzătoare a erbicidelor, insecticidelor, soluri cu fertilitate bună etc.). Campionii acestui segment sunt SY ARIOSO, SY IRIDIUM, SY DARTONA, SY SENKO.

Noutăți în sezonul 2018. În ultimii 3 ani, Syngenta a propus o schimbare importantă în portofoliul de porumb, venind în întâmpinarea fermierilor cu soluții optime raportate la nevoile acestora. În anul 2018 oferim doi hibrizi noi în segmentul timpuriu care au la bază o caracteristică constantă: potențial de producție în condiții de secetă și arșiță. SY CHORINTOS (300 FAO) și SY ORPHEUS (340 FAO) sunt vedetele noului sezon din perspectiva capacității hibrizilor de a atinge potențialul de producție atât în condiții optime cât și în condiții de secetă și arșiță. Acești hibrizi prezintă o rădăcină puternic dezvoltată, toleranță la cădere și frângere, adaptabilitate pentru semănatul devreme și toleranță la bolile tulpinii și știuletelui. Pentru fermierii care caută producții în condiții de secetă și arșiță precum și calitate a boabelor, SY CHORINTOS și SY ORPHEUS sunt alegerea ideală. 

Erbicidarea. Syngenta deține un portofoliu complet de erbicide, cu aplicare din preemergență până în postemergență (stadiul de 8 frunze al culturii de porumb). Indiferent de teh­nologia aleasă, pentru a asigura un start bun al culturii de porumb Syngenta recomandă aplicarea erbicidelor cât mai timpuriu, evitând astfel apariția buruienilor care periclitează potențialul de producție al hibrizilor semănați și în consecință profitabilitatea culturii. Erbicidarea reprezintă una dintre cele mai importante verigi din tehnologia porumbului. Dintre cele mai eficiente programe tehnologice recomandate fermierilor amintim: GARDOPRIM PLUS GOLD (preemergentă) și ELUMIS (postemergentă).

Alegerea corectă a hibridului împreună cu o tehnologie aplicată corespunzător reprezintă garanția unei recolte profitabile.

Cum nicio fermă nu seamănă cu alta, vă rugăm să nu ezitați să apelați la reprezentanții Syngenta pentru personalizarea tehnologiei care se pretează cel mai bine pentru dumneavoastră.

Vă dorim recolte peste așteptări!

Echipa Syngenta

Genetica și tehnologiile de cultură au revoluționat nivelul producțiilor agricole

La baza rezultatelor extraordinare înregistrate în nivelul producțiilor agricole se află activitatea laborioasă și responsabilă din cercetarea științifică din agricultură.

Pornind de la nivelul producției agricole obținute în perioada interbelică, faimoasa perioadă de înflorire a economiei românești, referindu-ne la agricultură și analizând producția medie pe cinci ani (1932-1936), aceasta a fost de 792 kg/ha la grâu și de 1.050 kg/ha la porumb.

Deși cercetarea științifică din agricultură era la început, totuși ea a înregistrat un spor de producție, în acea perioadă, de 80% la grâu și de 49% la porumb.

Referindu-ne la nivelul producției agricole din 1938, anul de vârf al perioadei interbelice, aceasta a fost de 1.310 kg/ha la grâu, 1.055 kg/ha la porumb, 673 kg/ha la floarea-soarelui, 940 kg/ha la soia și 13.668 kg/ha la sfecla de zahăr.

După dezastrul provocat de cel de-al Doilea Război Mondial, nivelul producțiilor agricole, în perioada 1951-1955, a fost de 1.130 kg/la grâu, 1.290 kg/ha la porumb, 740 kg/ha la floarea-soarelui și de 11.670 kg/ha la sfecla de zahăr.

În ultima perioadă dinainte de 1989, în anii 1986-1990 s-au înregistrat 3.080 kg/ha la grâu, 2.920 kg/ha la porumb, 1.580 kg/ha la floarea-soarelui și 21.290 kg/ha la sfecla de zahăr.

După evenimentele din 1989, în perioada 2000-2006 s-au obținut 2.299 kg/ha la grâu, 3.488 kg/ha la porumb, 1.329 kg/ha la floarea-soarelui și 24.570 kg/ha la sfecla de zahăr.

Față de aceste producții, relativ modeste, în ultimii ani, acolo unde s-a folosit genetica de vârf și s-au aplicat tehnologii de cultură corespunzătoare, s-au înregistrat niveluri de producție care depășesc orice așteptări.

Astfel, la grâu, producții de 7.000-8.000 kg/ha sunt frecvente la marile societăți comerciale agricole precum Insula Mare a Brăilei, Curtici – Arad, Diosig – Bihor ș.a. Agrichim Fetești a obținut peste 9.000 kg/ha, iar ing. Budai din Bihor 10.800 kg/ha. La TCE 3 Brazi, cu soiurile românești de grâu, s-au obținut peste 10.000 kg/ha, iar cu un soi de grâu de la Limagrain, 11.000 kg/ha.

La porumbul neirigat C. Costandache – Ialomița a obținut 11.400 kg/ha. Prin folosirea geneticii și tehnologiei de cultură Dekalb s-au obținut 20.000 kg/ha. În Insula Mare a Brăilei, pe 70 ha irigate s-au obținut 20.350 kg/ha.

La floarea-soarelui la Ciulnița – Ialomița s-au obținut 4.500 kg/ha.

La rapiță – ing. Molodoi – Neamț a realizat 5.500 kg/ha, iar C. Măcelaru – Brăila 6.500 kg/ha.

La mazăre de toamnă, la Tichilești – Brăila, s-au realizat peste 5.000 kg/ha.

La soia, Cr. Brânză – Brăila, a obținut 6.000 kg/ha.

La sfecla de zahăr, pe 6.000 ha în județul Brașov – o producție medie de 75 t/ha.

Prin urmare, sunt creșteri spectaculoase la grâu de la sub 1.000 kg/ha la peste 10.000 kg/ha, la porumb de la 1.000 la 20.000 kg/ha, la floarea-soarelui de la 700-800 kg la 4.500 kg/ha etc.

Desigur că asemenea producții sunt izolate, dar ele ne arată potențialul posibil de realizat. Au fost încălcate și unele norme agrotehnice elementare, ca de exemplu rotația culturilor. Pentru floarea-soarelui, care a depășit suprafața de 1 mil. ha, ce rotație se mai poate face deoarece ea nu trebuie să urmeze după soia, după rapiță (atac Sclerotinia) și cu atât mai mult în monocultură (atac mană, Orobanche). Normal, floarea-soarelui nu trebuie să depășească 18% din suprafața unei ferme și să revină, pe același loc, după 6 ani. Chiar dacă s-au creat hibrizi toleranți și chiar rezistenți, cu timpul apar noi rase care vor influența negativ producția, confirmându-se faptul că rotația culturilor este cea mai sigură măsură.

Ajungându-se la aceste niveluri de producție, statul poate interveni, prin politica subvențiilor, astfel încât să se cultive cca 1 mil. ha cu grâu în loc de 2 mil. ha și la o producție de 6.000-7.000 kg/ha se poate realiza producția cât pe 2 mil. hectare. La fel la porumb, în loc de 2,5 mil. ha se poate cultiva 1-1,5 mil. ha cu o producție de 10.000 kg/ha.

La floarea-soarelui, în loc de 1 mil. ha să se cultive 500.000 ha cu respectarea rotației și la o producție de 3.000 kg/ha se realizează cât pe 1 mil. ha.

În mod asemănător se poate proceda și cu celelalte culturi, ajungându-se la concluzia că pe 6-7 mil. ha, folosind genetica și tehnologia corespunzătoare, se obțin producții pentru satisfacerea necesarului intern și chiar și cu disponibilități pentru export. Pe restul suprafeței (peste 3 mil. ha) se vor înființa culturi energetice atât de necesare într-un viitor nu prea îndepărtat. Rezerva de combustibili fosili, oricum limitată, și consumul de carburanți din ce în ce mai mare, vor duce la epuizarea acestora.

De aceea considerăm că statul ar trebui să intervină energic în această acțiune de găsire a resurselor energetice suplimentare, iar biomasa este cea mai ușor realizabilă. De menționat că acești carburanți nu poluează, cerință imperioasă a viitorului.

Prof. dr. Ing. Vasile POPESCU

Dacă la tehnologia clasică adaugi 200 lei/ha poți obține un spor de 1.200 kg/ha

Fermierii români au învățat că, pentru a alege cel mai bun hibrid sau cele mai bune inputuri, trebuie să testeze tot ce apare nou pe piață, pentru ca în final rezultatele obținute în câmp să-i ajute să decidă ce este mai bine pentru condițiile pedoclimatice din zona în care se află. Deja loturile demonstrative nu mai sunt o noutate, ci mai degrabă o necesitate, o carte deschisă, plină cu informații relevante despre culturile puse la încercare. După acest principiu lucrează și Dumitru Rucăreanu, care de doi ani pune la încercare două dintre produsele unui furnizor spaniol de inputuri. Pentru că testele au demonstrat eficiența produselor, de anul acesta ele vor intra pe lista amendamentelor „must have“ ale fermierului. Ele trebuie incluse în tehnologia de producție, pentru că sporul oferit în raport cu costul tratamentului este net superior, ceea ce înseamnă pentru orice fermier un profit mai mare.

Ziua Porumbului, evenimentul organizat la Lehliu de compania Daymsa împreună cu Dumitru Rucăreanu, unul dintre fermierii județului Călărași, a fost momentul în care au fost prezentate rezultatele obținute la porumb în urma unei tehnologii de producție care a inclus Raiza Mix și Naturamin WSP, două dintre produsele de top ale furnizorului din Spania. 

„Vrem să vă arătăm rezultatele obținute la porumb în loturile demonstrative unde s-a folosit toată tehnologia uzuală, la care am mai adăugat un tratament la sămânță cu Raiza, un stimulator de înrădăcinare, un tratament cu Naturamin WSP, care reprezintă un complex cu 80% aminoacizi liberi și un tratament cu Naturamin Zn, același complex de aminoacizi cu un plus de zinc“, spunea în deschiderea evenimentului Joaquin Gonzalez, reprezentantul companiei Daymsa pentru România și Republica Moldova.

Povestea acestor hibrizi de porumb, când și-au început ei viața, cum au evoluat, prin ce încercări au trecut și de ce au ajuns să fie atât de admirați ne-a spus-o chiar gazda evenimentului, dl Dumitru Rucăreanu. „Tehnologia de producție a porumbului a început în toamnă, când terenul a fost arat la 30 cm adâncime, apoi discuit și lăsat să se odihnească, cum se spune, până în primăvară. Înainte de semănat a fost introdus în brazdă un combinator. La semănat s-au folosit 150 kg de complexe 18.46.0, plus 120 kg de azot. Sămânța a fost tratată cu Sedoprid și cu 2 l/t de Raiza Mix, iar la primul prășit s-au mai aplicat 100 kg de azot. Pe zonele unde am avut pălămidă am tratat suplimentar cu Buctril, iar în rest a fost aplicat ierbicidul Adengo. Cultura a fost înființată după rapiță. Cu dăunătorii nu am avut mari probleme pe parcursul dezvoltării plantelor. Din 72.000 de plante am rămas cu 65.000 plante la hectar. Este al doilea an când folosesc câte două tratamente cu 0.35 g/ha Naturamin WSP, un produs cu 80% aminoacizi liberi, iar acest lucru m-a ajutat de fiecare dată să înregistrez un spor de producție de 800-1.200 kg/ha. Costul acestui tratament a fost de 200 lei/ha, foarte puțin față de profitul pe care îl aduce în fermă. La 236 ha de porumb, cât avem noi, socotiți care este profitul dacă valorificarea se va face la un preț de cel puțin 0,6 lei/kg“, se destăinuia Dumitru Rucăreanu.

Tratamentele cu Naturamin WSP și Naturamin Zn au fost aplicate foliar. Cum ajută aceste produse culturile în care sunt aplicate am aflat de la reprezentantul Daymsa. „Acești aminoacizi se transformă în proteină care hrănește planta. Faptul că am dat această hrană foliar face ca planta să nu mai aibă nevoie să absoarbă aceeași cantitate de nutrienți și apă din sol. Acest lucru înseamnă că, aplicând soluțiile cu aminoacizi când avem exces de umiditate, secetă sau fitotoxicitate, putem ajuta planta să treacă mai ușor peste condițiile de stres. Am avut un caz în Republica Moldova, care a demonstrat forța acestor produse. În luna mai o furtună puternică, cu zăpadă și îngheț a culcat toată cultura de rapiță dintr-un județ. Un client de-al nostru care a dat 500 g/ha de Naturamin WSP (deși în mod normal se dau 300 g/ha de 3 ori), deci o doză mai mare, a observat că, după acest tratament, din tulpina plantelor culcate s-au ridicat și au crescut noi lăstari, iar la momentul recoltării arăta incredibil. Vreau să vă spun că am epuizat stocurile de Naturamin WSP din Republica Moldova. Pe de altă parte la Constanța, unul dintre primii noștri clienți s-a confruntat în 2012 cu secetă, iar în loturile tratate cu Naturamin WSP s-a obținut cu 1.000 kg de grâu/ha mai mult decât în lanurile unde nu s-a tratat cu acest produs. În astfel de condiții se vede cel mai bine cum lucrează produsele“, explica Joaquin Gonzalez.

Dezvoltarea plantelor, numărul de știuleți din loturile demonstrative au vorbit de la sine fermierilor; sunt imagini după care orice fermier tânjește. Mulți privesc admirativ, alții cu invidie, însă toți pun în balanță costul investițiilor și producția obținută, pentru a înțelege care este valoarea profitului. Așadar, cât de rentabil este să cumperi Raiza Mix cu care să tratezi sămânța și Naturamin WSP plus Naturamin Zn pentru a le aplica de două ori? A fost o întrebare la care așteptam răspuns și noi, și fermierii. „Desigur, cel mai indicat ar fi ca fiecare fermier să facă un calcul economic și să vadă cât îl costă/ha tratamentul și cât obține în plus. La rapiță am văzut că se obțin în medie între 350 și 800 kg/ha. Un alt fermier care produce sămânță de lucernă a obținut în solele netratate o medie de 400 kg/ha, în timp ce în loturile tratate media a fost de 500 kg/ha. Dacă facem un calcul de rentabilitate, înmulțind cele 100 kg de sămânță de lucernă cu 2.200 euro, prețul cu care se vinde o tonă înseamnă un câștig de 220 de euro, iar banii aceștia se obțin cu un cost de 119 lei“, explica fermierilor Joaquin Gonzalez, reprezentantul companiei Daymsa în România.

Cifrele vorbesc de la sine, însă fiecare fermier este dator să se convingă de rezultatele pe care le oferă aceste produse. De aceea, reprezentanții Daymsa sunt deschiși către colaborarea cu toți fermierii dornici să testeze produsele în culturile lor. Cu siguranță loturile de testare vă vor ajuta să luați cea mai bună decizie în anii ce urmează.

În urma vizitelor efectuate în câmp și după atenta analiză a fiecărui hibrid în parte, concluzia a aparținut gazdei. „Ceea ce pot spune în final este că, față de loturile martor, porumbul tratat cu produsele de la Daymsa a avut o dezvoltare extraordinară, plantele s-au menținut verzi o perioadă mai lungă de timp, iar sporul de producție a fost între 800 și 1.200 kg/ha“, a afirmat Dumitru Rucăreanu. Dacă la eveniment, adică cu o lună înainte de recoltare, fermierul estima la hibrizii Pioneer și Monsanto producții de circa 12.000 kg/h, la recoltare cântarul a arătat o producție de 16.980 kg/ha la cel mai tardiv hibrid din grupa FAO 480, iar media în sola tratată cu Raiza Mix, Naturamin WSP și Naturamin Zn a fost de 15.420 kg/ha. „A fost un an bun, cu ploi în primăvară, cu secetă în vară, dar pământul nostru este fertil, iar produsele de la Daymsa și-au demonstrat eficiența. În plus, produsele sunt certificate Ecocert, deci autorizate și în agricultura ecologică“, a completat fermierul.

Evenimentele de acest gen ne lasă libertatea de a afla și părerea fermierilor invitați despre ceea ce au văzut. În acest sens, Andrei Niculae, fermier prezent la eveniment și membru al Consorțiului Cerers Dor Mărunt, spune că „porumbul domnului Rucăreanu arată foarte bine, a fost ajutat și de ploaie, cu siguranță producția este mulțumitoare. În cazul meu, 2017 a fost al doilea an în care am folosit produse de la Daymsa și pot spune că m-au ajutat să am un spor de producție mai bun decât în alți ani, când foloseam alte produse. La grâu, în loturile unde am aplicat Naturamin și Raiza am avut producții foarte bune. Dacă la un produs clasic realizam 5 t/ha, acum, aplicând Naturamin, realizez 6 t/ha. Deja nu mai fac teste, am început să aplic aceste produse pe toată suprafața la porumb și soia“.

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra Pop

Tehnologii FARMET în România

Anul acesta au trecut deja 25 de ani de la înființarea companiei de construcții de mașini cehe Farmet a.s., ce se ocupă cu fabricarea utilajelor agricole destinate prelucrării terenului, pregătirii terenului înainte de semănat și cultivării acestuia. Cele mai populare sunt utilajele destinate tehnologiilor de minimizare pentru semănat în sol nepregătit, unde merge mână în mână creșterea puterii mijloacelor de tracțiune și a lărgimii de lucru.

Grapa cu discuri Softer excelează prin utilizarea sa universală la discuirea superficială a miriștilor cu o tăiere perfectă şi cu amestecare intensă a resturilor vegetale, prelucrare a îngrăşământului organic, a culturilor intercalate și pregătirea optimă a patului germinativ în cadrul pregătirii înainte de semănat a terenului, după dezmiriștire sau arat, unde se recomandă o nouă întărire a terenului. Discurile dințate pentru o pătrundere sigură în terenul greu și uscat au diametrul de 510 sau 560 mm și intervalul adâncimii de lucru este de la 5 la 12 cm la o viteză de lucru de 15 km/oră. Construcția scurtă a utilajului asigură un ghidaj precis pe adâncime, o stabilitate perfectă și o întoarcere rapidă la capăt de rând. Variantele purtate au o deschidere de 3 și 4,5 m, iar cele semipurate o deschidere de 4,5; 6,8 și 11 m. Utilajul Softer iese în evidență printr-o rezistență mică la tractare și o întreținere simplă, condiționate de un număr minim de locuri de lubrifiere și reglare.

Seria grapelor cu discuri este completată de utilajul Diskomat, care este recomandat pentru discuirea unei cantități mari de masă organică, de exemplu după culturi de porumb, și pentru scarificarea până la o adâncime de 18 cm. Construcția robustă și largă a organelor de lucru cu diametrul discurilor de 620 mm este completată de o asigurare cu arcuri fără întreținere, cu o forță de deblocare ridicată.

În portofoliul mărcii Farmet se găsesc și cultivatoare cu brăzdar, scarificatoare ce diferă prin numărul de rânduri ale organelor de lucru și adâncimea de prelucrare. În scopul prelucrării terenului până la o adâncime de 15 cm este recomandat cultivatorul modular cu cinci rânduri Fantom PRO cu deschiderea organelor de lucru de 190 mm și înălțimea cadrului de 655 mm. Utilajul este echipat cu un arbore integrat cu roți de copiere, prin intermediul căruia se reglează automat adâncimea de lucru. Utilajul poate fi exploatat și fără accesoriile din spate. Pentru cuplarea tăvălugilor, eventual a grapelor, servește paralelogramul din spate, care asigură o copiere perfectă a terenului și posibilitatea de reglare a presiunii asupra tipului de tăvălugi selectat pe teren. Universalitatea sistemului modular recomandă utilajul pentru o utilizare timpurie din primăvară, când, fără tăvălugi, va prelucra solul mai umed, iar apoi, pe toată perioada anului, cu utilizarea diferitelor tehnologii și moduri de gestionare. Fantom PRO, în varianta semipurtată, este la dispoziție cu o deschidere de 6,5 și 12,5 m, iar pentru agricultori mai mici în varianta mai simplă nepurtată, cu deschidere de 3 la 4,7 m.

În scopul prelucrării terenului până la adâncimea de 35 cm avem cultivatoarele de adâncime Duolent și Triolent, care diferă prin numărul de rânduri de lucru și prin pasul dintre brăzdare. Utilajul Duolent cu pasul dintre brăzdare de 420 mm încorporează în sol resturile de culturi vegetale chiar mai bine decât utilajele cu 3 sau 4 rânduri, la o viteză de lucru corespunzătoare, la o rezistență la tractare redusă și o viteză de 12 km/oră. Utilajul Triolent, cu trei rânduri de organe de lucru și pasul de 290 mm, este recomandat pentru dezmiriștire clasică, scarificare, precum și pentru încorporare la adâncimi mai mari. Pentru prelucrarea miriștilor și tăierea pe toată suprafața, utilajele sunt echipate cu aripioare laterale, însă pentru o activitate la o adâncime mai mare a solului se recomandă lucrul fără aripioare, ceea ce duce la reducerea rezistenței la tracțiune fără a se reduce calitatea prelucrării. Sapele brăzdarelor pot fi echipate cu plăcuțe din metale dure, ceea ce îmbunătățește durata de viață a acestora. După brăzdare sunt amplasate discurile de nivelare cu înălțime reglabilă.

Pentru atingerea unei structuri optime a suprafeței și a unei compactări ulterioare bune există posibilitatea alegerii din câteva tipuri de tăvălugi posteriori care asigură ghidarea de adâncime a utilajului, fărâmițarea brazdelor și nivelarea ulterioară a terenului. Utilajele Duolent și Triolent sunt fabricate în variantele nepurtate sau semipurtate, cu lărgime de lucru de la 2,1 la 7,9 m.

Pentru a atinge o adâncime de lucru de peste 35 cm vom folosi cultivatorul de adâncime Digger, care se oprește la o adâncime de 50 cm. Utilajul poate fi folosit ca un echivalent al aratului clasic la o performanță ridicată și costuri de exploatare reduse. Acesta îmbunătățește semnificativ absorbția solului bătătorit și, îmbibat cu apă, revitalizează capetele de rând după recoltare și în cadrul scarificării stratului de sub brazdă, fără a avea loc amestecarea solului biologic inactiv cu stratul superior fertil. O permeabilitate excelentă este asigurată de înălțimea cadrului de 75 cm și o distribuire optimă a organelor de lucru asigurate prin sistem hidraulic. În total avem șapte organe distribuite în două rânduri cu un pas de 42,5 cm, respectiv 75 cm pe rând. Persoana de deservire poate ridica în mod aleatoriu primul sau al doilea rând al brăzdarelor masive și să lucreze doar în regimul cu un singur rând în terenuri grele, cum ar fi mlaștini, capete de rând sau la aratul drumurilor după recoltare. Noua formă a brăzdarelor asigură o rezistență la tracțiune foarte redusă și permite o viteză de lucru ridicată de până la 12 km/oră.

Utilajele amintite mai sus pot fi echipate cu o unitate de semănat Micro Drill destinată semănatului culturilor intercalate sau a erbaceelor. Micro Drill poate fi instalat ulterior pe utilajele deja achiziționate cu lățimi de lucru de la 2,1 m la 12 m, cu un volum al rezervorului de 200 l. Utilajul Digger poate fi completat cu un set pentru aplicarea îngrășămintelor granulate în zona de rădăcini a profilului de sol.

Ing. Václav Mytyska – Farmet a.s. – www.farmet.ro

Du Pont oferă pentru 2017 noi molecule și tehnologii inovative

Pentru specialiștii de la DuPont, protecția plantelor este esențială. Fără aceasta, în condițiile existente în țara noastră, obținerea unor producții însemnate rămâne doar un deziderat, consideră ei. Acesta este contextul în care dl Ion Săvulescu a prezentat noutățile pe care DuPont le pune la dispoziția fermierilor în anul 2017. „În fiecare an, ne străduim să venim cu noi produse, revoluționare, care să vă ajute să luptați cu succes împotriva dăunătorilor. Consecvenți motto-ului nostru, «miracolul științei», am pregătit ceva nou și pentru anul acesta“, a subliniat domnia-sa.

Noi mijloace împotriva Ostrinia și Helicoverpa

Conform afirmațiilor sale, noile ierbicide ale DuPont vor primi, foarte curând, autorizarea. Este vorba despre produsele care vor deveni disponibile începând cu luna mai, adică exact atunci când vor fi necesare pentru aplicarea lor pe culturile de porumb. Concret, acești compuși, vor avea ca țintă Ostrinia Nubilalis (sfredelitorul porumbului) și Helicoverpa Armigera, cei mai periculoși inamici ai culturilor de porumb. Conform datelor pe care dl. Lucian Buzdugan, președintele Consiliului de Administrație al Agricost S.A., a dorit să le prezinte în cadrul întâlnirii, infestarea cu ostrinia duce la pierderi de producție cuprinse între 5 și 10%. Dacă nu este combătută cum se cuvine, această insectă își triplează efectivele de la an la an. „Helicoverpa armigera este încă mult mai dăunător“, a subliniat dl Buzdugan. Pe lângă pierderea efectivă de producție, aceste insecte mai produc și o scădere a calității celei rămase. Pe excrementele lor, rămase pe știuletele în dezvoltare se dezvoltă mucegaiul cenușiu. „În final, rezultatul este apariția afla­toxinei“, a precizat reputatul agronom.

La fel de importante sunt și tratamentele culturilor de floarea-soarelui, consideră Lucian Buzdugan. „Fără tratamente nu se pot obține mai mult de 4 tone/ha“, spune el.

Pentru horticultori, specialistul DuPont recomandă ca vârf de lance produsele Avaunt și Coragen. Acestea sunt special create pentru a distruge dăunătorii viței-de-vie, ai legumelor și ai pomilor fructiferi.

Tripali, pentru protecția păioaselor

Ierbicidele, la rândul lor, au un lider. „Tripali este cel mai nou produs oferit de specialiștii noștri”, a arătat Ion Săvulescu. Acesta este deosebit de eficient împotriva buruienilor cu frunză lată, anuale sau perene, deopotrivă, în culturile de păioase. Se aplică postemergent și devine eficient la câteva ore de la aplicare, chiar dacă buruienile mor la cinci-zece zile de la tratament. Chiar și în cazul buruienilor cu o relativă rezistență la produs, cum ar fi Fumarița și Talpa-gâștii, creșterea acestora e oprită. În plus, aplicarea acestui ierbicid nu implică nici o restricție în rotația culturilor.

Fontelis este cel mai nou produs din gama fungicidelor. Substanța activă, pentiopyrad, pe care o conține, îl face foarte eficient împotriva bolilor determinate, în special la măr, de ciupercile din grupurile Ascomycete și Basidiomycete. Trei tratamente pe an sunt suficiente pentru prevenirea rapănului și făinării.

Desigur că soluțiile prezentate mai sus sunt doar o mică parte din portofoliul DuPont România. Important de știut este că această companie este unul dintre liderii producătorilor de substanțe pentru protecția culturilor. Pentru orice problemă, fermierii doritori pot apela la consultanții din teritoriu ai companiei, convinși că vor găsi soluții integrate.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 18

Cum se asigură consultanța în agricultură

Nivelul și calitatea recoltelor obținute depind de nivelul tehnologiei aplicate, iar acest nivel este condi­ționat de gradul de pregătire profesională în domeniu al agricultorilor.

Desigur că marile societăți comerciale agricole au specialiști de înaltă clasă (dr. ing. L. Buzdugan, dr. ing. D. Muscă, dr. ing. Gh. Nițu etc.) care aplică cele mai moderne metode agrotehnice și obțin producții la nivelul țărilor din vestul Europei.

Dar ce facem cu cele peste 3,5 mil. de gospodării țărănești individuale care dețin peste 7,5 mil. ha teren, împărțit în peste 30 mil. loturi minuscule? Aceștia nu dispun nici de bani, nici de mecanizare, dar nu au nici cunoștințele necesare pentru a ști ce soiuri (hibrizi) să cultive, ce îngrășăminte și ce pesticide să folosească, cu mențiunea că o bună parte din acești agricultori provin din alte domenii de activitate și nu din agricultură.

Cine se ocupă de aceste milioane de agricultori pentru a-i sfătui ca mai întâi să se asocieze și apoi să practice o agricultură modernă?

Încă de pe la începutul secolului trecut, un inimos ministru al Agriculturii, C. Garoflid, era preocupat de propaganda necesară printre țărani pentru răspândirea celor mai bune mijloace de cultură. El și-a propus să înființeze în acest scop „învățători ambulanți de agricultură‟.

Un alt agronom de frunte al acelei perioade, Marin Chirițescu-Arva, făcând o analiză a perioadei 1900-1935, constată lipsa totală a îndrumării tehnice a producătorilor agricoli. Dar în prezent cine mai este frământat de aceste probleme? A fost cândva ANCA (Agenția Națională de Consultanță Agricolă), dar a fost desființată și aceasta.

Dacă se dorește cu adevărat o intervenție în acest domeniu, în rândurile de față încerc să sugerez câteva din căile ce pot fi urmate. O fac pe baza experienței de peste 20 ani de activitate în extensia și consultanța agricolă. După anul 1990 la INCDA Fundulea s-a înființat primul laborator de extensie din cercetarea agricolă românească de care am răspuns în mod direct.

Acum specialiștii de la nivelul județelor sau centrelor agricole care au această preocupare ce posibilități de documentare au la dispoziție? Fiecare companie care comercializează sămânță, îngrășă­minte, pesticide prezintă broșuri și pliante din care rezultă că produsele lor sunt cele mai bune. Și este firesc să fie așa, nu o să arate că ale altora sunt mai bune.

În asemenea condiții, agricultorul sau chiar consultantul ce criterii de alegere au la dispoziție? Considerăm că cercetarea științifică din agricultură trebuie să devină consultantul Ministerului Agriculturii (MA) în acest domeniu și arbitru corect, imparțial și obiectiv în folosul agricultorilor.

Pentru aceasta însă este necesară o schemă de personal de specialitate, cu orientare în consultanță, angajat la nivelul MA și la județe, precum și în unitățile de cercetare care execută testarea. MA poate stabili regula ca niciun produs (sămânță, îngrășăminte, pesticide ș.a.) să nu fie scos la vânzare în țară până ce nu a fost verificat, experimentat într-o unitate de cercetare agricolă românească.

(Toate firmele care comercializează asemenea produse se înscriu la MA și plătesc o anumită sumă pentru fiecare produs. MA codifică produsele respective și le repartizează la unitățile de cercetare agricolă pe zone care le includ în programul de experimentare și primesc banii necesari de la MA. Aceasta până ce se organizează mai bine asociațiile de fermieri care vor plăti testarea pentru că sunt cei mai interesați de cunoașterea rezultatelor.

Nu este indicat ca firmele din acest domeniu să aibă relații directe cu unitățile de cercetare agricolă.

În prezent, aceste firme finanțează unitățile de cercetare pentru producerea de sămânță, pentru diferite testări. Mai fac și alte intervenții. În astfel de condiții, ce obiectivitate și corectitudine mai poate exista?

De aceea ar fi foarte necesară codificarea produselor astfel:

– pentru erbicide: 101, 108, 103, 100 n; pentru insecticide: 201, 202, 203, 200 n;

– pentru fungicide: 301, 302, 303, 300 n; pentru îngrășăminte 501, 502, 503, 500 n etc.

Aceste coduri se găsesc înscrise în Registrul Unic de la MA și nu sunt cunoscute nici de companiile care le comercializează, nici de unitățile care le testează.

După fiecare an sau ciclu de experimentare, unitățile de cercetare transmit la MA rezultatele obținute iar grupul de specialiști de la MA le decodifică, le trec denumirea comercială corectă, cu rezultatele obținute, le multiplică și le transmit în rețea prin revistele de specialitate. Pentru transmiterea rezultatelor recomandăm tabelele 1 și 2.

Din aceste tabele rezultă și sporurile de producție realizate dar și costul pe hectar pentru a deduce rentabilitatea tratamentului.

În privința soiurilor și hibrizilor recomandați, întrucât și unitățile de cercetare agricolă din țara noastră produc asemenea cultivare, este indicat ca acestea să fie testate de Centrele zonale ale ISTIS care să fie încadrate cu personal suplimentar și suprafața de teren necesară iar rezultatele să fie transmise la MA ca mai sus. Se vor indica cultivarele care s-au comportat cel mai bine în fiecare zonă, cu însușirile acestora privind potențialul de producție, indicii de calitate (gluten, ulei, zahăr etc.) cu rezistență la iernare, secetă, arșiță, boli și dăunători, precocitate, conținutul în apă la recoltare etc.

Companiile care comercializează aceste produse vor transmite și prețul de vânzare. În acest mod se dispune de toate criteriile pentru a face o alegere corectă. La fel ar trebui procedat și cu tractoarele și utilajele agricole care se comercializează în țara noastră. Ele ar trebui mai întâi testate de INMA care le verifică acțiunea asupra însușirilor solului, asupra culturilor, productivitatea, consumul de carburanți și toate acestea aduse la cunoștința cumpărătorilor români, inclusiv prețul de vânzare.

MA mai poate organiza acțiuni demonstrative de tipul celor de la Insula Mare a Brăilei, Diosig, Orezu-Ialomița în care se scot în evidență tehnologiile superioare de cultură.

Organele agricole județene organizează câmpuri demonstrative în zonele apropiate de cultivatori pentru a vedea pe viu ce înseamnă un tratament sau altul, ce înseamnă o tehnologie de cultură profitabilă.

Tabelul 1

Rezultate experimentale privind efectul erbicidelor și insectofungicidelor aplicate

(vezi tabel în revista tipărită*)

Tabelul 2

Rezultatele experimentale privind efectul îngrășămintelor aplicate

(vezi tabel în revista tipărită*)

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 20-21

* Pentru informații detaliate abonați-vă la Revista Lumea Satului

DuPont Pioneer a inaugurat Centrul de inovație și tehnologie multi-culturi, în Sevilla - Spania

Compania DuPont Pioneer a inaugurat Centrului de tehnologie multi-culturi din Sevilla, Spania. Cercetătorii specializați ai centrului vor continua activitatea axată pe creșterea producțiilor medii și extinderea gamei de hibrizi Pioneer Protector® cu caractere genetice defensive native, care oferă în prezent soluții de combatere a principalilor dăunători ai florii-soarelui.

În tandem cu una dintre cele mai mari rețele din Europa, specializate în testări la nivel local și vânzări de natură tehnică, noul centru oferă companiei Pioneer o cale unică de a le furniza cultivatorilor hibrizi și tehnologii optime pentru nevoile lor.

 „Investiția realizată pentru crearea acestui centru de cercetare de vârf, din Sevilla, demonstrează angajamentul nostru permanent pe linia inovației”, a declarat Alejandro Munoz, vice-președinte al departamentului pentru afaceri la nivel global, din cadrul companiei DuPont Pioneer. „Prin munca esențială depusă în cadrul acestui centru ne vom asigura că clienții noștri vor continua să însămânțeze cele mai avansate produse disponibile, obținând sporuri de producție care se vor menține la nivel ridicat an după an,” a mai spus Munoz.

În cooperare cu centrele de cercetare Pioneer din regiune – și din toată lumea –, Centrul tehnologic multi-culturi din Sevilla vizează accelerarea ritmului de obținere a hibrizilor de floarea-soarelui cu ajutorul celor mai avansate tehnici de ameliorare și bazine genetice. Prin proceduri de mutație directă și de integrare a caracterelor genetice, aceste tehnici de ameliorare pot oferi produse capabile să asigure un spor de producție medie dublu față de metodele de ameliorare curente.

„Noul centrul de cercetare din Sevilla va permite companiei Pioneer să le ofere agricultorilor acces la ultimele inovații din domeniul rezistenței genetice”, a declarat Arlo Thompson, director de cercetare la nivel european, din cadrul companiei DuPont Pioneer. „Toate aceste lucruri vor conduce la diminuarea riscului de pierderi de randamente și venituri și la asigurarea unor producții medii constante, în paralel cu o siguranță deosebită a recoltelor așteptate,” a adăugat Thompson.

Pioneer a investit aproape 10 milioane $ în centrul de cercetare din Sevilla, unde lucrează în prezent 16 angajați permanenți, precum și un personal suplimentar sezonier local, care asigură suportul necesar activităților de cercetare și depozitare.

Capacitatea de ameliorare și testare a filialei europene a companiei Pioneer – care deține peste 100 000 loturi de testare pe întregul continent – le va permite clienților europeni să cultive hibrizi de floarea-soarelui de mare performanță (și hibrizi foarte timpurii), în orice condiții de cultură, inclusiv în mediile expuse secetei.

Pe lângă floarea-soarelui, la Centrul tehnologic multi-culturi din Sevilla, compania Pionner își evaluează actualmente și hibrizii de porumb marca Pioneer®, rezistenți la secetă. Există mai multe mecanisme care ajută la creșterea rezistenței la secetă a unei plante, iar obiectivul principal al firmei Pioneer este acela de a integra o paletă largă de caractere native în hibrizii creați, oferindu-le astfel, clienților, producții medii stabile. Hibrizii Pioneer® Optimum® AQUAmax® conțin caractere native „țintite”, care îi permit plantei de porumb să își eficientizeze consumul de apă în timpul perioadelor cu umiditate redusă, fermierii putând obține, astfel, producții medii mai stabile și mai bune, în condiții de aport hidric limitat.  

Tehnologie nouă pentru cultura de soia

NATUREVO recomandă:

Culturile cele mai expuse în condițiile schimbărilor climatice sunt cele cu un coeficient ridicat de transpirație și un consum mare de apă, factori ce influenţează substanţial nivelul producţiei. Printre acestea se numără şi soia, o specie mare consumatoare de apă și nutrienți.

Naturevo are soluții pentru obținerea unor producții consistente și de calitate, cu un consum de apă și nutrienți mult mai redus.

Prin programele pe care le implementează, Naturevo măreşte randamentul energetic cu până la 100% prin:

- Utilizarea fertilizanţilor cu eliberare controlată: la doze de 2 - 3 ori mai mici, se obţine aceeaşi canti­tate de elemente nutritive în plantă;

- Reţetele de stimulare a germinaţiei seminţelor reduc de 2 - 3 ori cantitatea de energie internă a seminţei pentru desfăşurarea proceselor iniţiale, până la transferul consumului energetic pe baza produselor de asimilaţie clorofiliană.

Reţetele complexe de protecţie / fertilizare / stimulare aplicate foliar, uneori şi radicular sau prin fertigare, pot duce la creşterea randamentului fotosintetic cu până la 100%. Reţetele complexe determină reducerea consumurilor energetice prin:

- Prevenirea atacului agenţilor dăunători (planta consumă intens pentru a se apăra);

- Reducerea transpiraţiei, respiraţiei, fotorespiraţiei şi / sau prelungirea activităţii celulelor / ţesuturilor.

Naturevo s-a implicat în anul 2015 în cultura de soia pentru a asigura un nivel de producție superior, chiar în contextul unui deficit de apă din sol, a unor temperaturi extreme, însoţite de o umiditate atmosferică redusă.

Astfel, pentru stimularea germinației și protejarea plantelor tinere, la tratamentul seminței Naturevo recomandă: ROOTIP BASIC + KERAFOL sau KERAMIN K + inoculant.

Pentru stimularea formării florilor, a fecundării (mărirea numărului de păstăi legate), mărirea numărului de boabe în păstăi, creșterea rezistenței la secetă și mărirea producției, Naturevo recomandă: EVOBOR + KERAFOL + OVIPRON + FIGHTER PHOS + ENERGEVO + fungicid + acaricid (dacă este cazul).

În funcție de specificul culturii, în loc de ENERGEVO se poate folosi unul dintre fertilizanții foliari: CODICEVO, MATUREVO, FINALEVO, REZISTEVO. Toți fertilizanții speciali din gama EVO au de 3 – 5 ori mai multe elemente chelatate decât alte formulări.

Naturevo are produse în portofoliu și pentru soia cultivată ecologic. Pachetul de tratament și germinare recomandat pentru culturile ecologice este următorul: ROOTIP MIX + KERAFOL EVO + ALTOSAN + DEFFORT + MIMOX.

Beneficiile folosirii pachetelor FLEXITECHagro® de germinare:

- Asigură răsărirea rapidă chiar în condiții de stres termic, hidric și de compactare a solului.

- Conferă vigoare sporită plantelor în primele faze de vegetație.

- Întârzie apariția bolilor foliare în culturi cu câteva săptămâni.

- Reduce consumurile energetice, prezervând energia internă a plantelor.

- Mărește absorbția selectivă a macro și microelementelor nutritive din sol.

- Mărește rezistența tinerelor plăntuțe în fața agenților patogeni din sol și a stresului abiotic.

- Determină parcurgerea mai rapidă a fazelor de vegetație și timpurietatea recoltei.

Descrierea produselor din pachetele FLECITECHagro®

ROOTIP BASIC – stimulator de formare a rădăcinilor și de creștere a sistemului radicular; stimulează microorganismele care asigură hrănirea plantelor.

KERAFOL și KERAMIN K – stimulator de germinare și creștere; mărește rezistența la stresul termic și hidric. Stimulează înflorirea, fecundarea, fructificarea, maturarea și rezistenţa la păstrare.

EVOBOR – B 15 % asimilabil (etanolamina). Mărește fertilitatea, reduce atacul bacteriilor, mărește rezistenţa la ger. Reduce putregaiurile rădăcinilor / tuberculilor / bulbilor.

OVIPRON – Ulei protector parafinic folosit în vegetaţie pentru: protecţia plantelor împotriva radiaţiilor solare UV, IR; reducerea transpiraţiei (a pierderii de apă), până la 40%; stabilizarea substanţelor active pe aparatul foliar.

FIGHTER PHOS – stimulator fungistatic; sistemic excelent acro și bazipetal; fertilizant cu P și K; mărește rezistența la boli; elimină carențele de fosfor și potasiu.

ENERGEVO – fertilizant foliar special, cu microelemente și activatori. Are un conţinut extrem de ridicat de fosfor asimilabil, care poate scoate imediat cultura de sub stresul lipsei de fosfor. Măreşte absorbţia selectivă a elementelor nutritive din sol şi rezistenţa la factorii de stres, îndeosebi la cei hidrici, termici, radiaţii solare.

MATUREVO – fertilizant foliar special, cu microelemente și activatori. Are un conţinut ridicat în fosfor şi potasiu. Măreşte rapid absorbţia specifică de fosfor şi potasiu. Grăbeşte maturarea, coacerea şi diferenţierea. Protejează împotriva radiaţiilor solare.

FINALEVO – fertilizant foliar special, cu microelemente și activatori. Are un conţinut foarte ridicat de potasiu, îmbunătăţind major calitatea fructelor, atât ca densitate dar şi coloristic. Diminuează cererea şi pierderea de apă şi creşte rezistenţa naturală la infestări cu boli micotice sau bacteriene.

REZISTEVO – fertilizant foliar special, cu microelemente și activatori. Are un conţinut ridicat în azot – 14%, calciu – 18% şi mai ales magneziu Mg – 4,2%. Micşorează atacul bolilor în depozite. Măreşte rezistenţa şi elasticitatea învelişului fructelor la răniri mecanice pe parcursul recoltării, depozitării şi transportului. Măreşte greutatea şi densitatea fructelor, precum şi conţinutul în substanţe de rezervă.

CODICEVO – fertilizant foliar special, cu microele­mente și activatori, cu conţinut echilibrat de macroelemente. Conţine magneziu în cantitate ridicată Mg 1,8%.

ROOTIP MIX – stimulator de înrădăcinare și creștere a volumului masei radiculare. KERAFOL EVO – stimulator al germinației semințelor; stimulator de creștere și diferențiere a noilor țesuturi (meristime); stimulator pentru înflorire, fecundare, fructificare, maturare, rezistență la păstrare; contribuie la absorbția radiculară specifică. ALTOSAN – inductor de apărare pe bază de chitosan; induce formarea fitoalexinelor în plante, substanțe responsabile de rezistența la factorii biotici și abiotici.

DEFFORT – insecticid organic cu efect repelent, mărește capacitatea de autoapărare; prin aplicare se evită depunerea ouălor de către paraziți.

MIMOX – fungicid organic sistemic; alternativă naturală pentru controlul bolilor: sclerotinia, făinare, rapăn, putregai cenușiu, mană, fuzarioză.

Pentru îmbunătăţirea structurării solului şi a activităţii microbiologice, Naturevo recomandă NOVATEC ® CLASSIC, fertilizant complex de sol, granulat, cu eliberare controlată pe baza inhibitorului de nitrificare DMPP. Are un conţinut ridicat de macroelemente, oligoelemente şi microelemente. NOVATEC® CLASSIC are randament ridicat de utilizare, nivel redus de spălare sau / şi evaporare şi complexitate sporită. O singură aplicare pe an poate asigura fertilizanţii necesari.

Pentru corectarea rapidă a pH-ului solului, Naturevo recomandă CALCIPRILL®, un îngrășământ şi amendament granulat (2-6 mm) obţinut prin măcinarea ultrafină a carbonatului de calciu de puritate ridicată. Se aplică la orice cultură agricolă şi este ideal pentru ameliorarea rapidă a pH-ului. CALCIPRILL® este foarte reactiv, doza la hectar fiind cu 80–90% mai mică în comparaţie cu amendamentele obişnuite. Se administrează uşor, uniform şi fără prăfuire, cu maşina de împrăştiat îngrășăminte.

Oana Iftime
Director Marketing și Proiecte speciale

Noi tehnologii în agricultură. De ce Google?

Google a reprezentat pentru utilizatorii de calculatoare cam ce a reprezentat inventarea... lanternei, păstrând proporţiile, bineînţeles. De ce spunem acest lucru? Până la apariţia Google, Internetul era ca un „hău“, ca o „gaură“ fără fund. Pentru a avea acces la o informaţie trebuia să ştii exact ce cauţi, acţiune rezervată aproape în totalitate specialiştilor în informatică. Şi asta pentru că Internetul era şi este „un ceva“ foarte vast, cu multe informaţii despre foarte multe subiecte. De aceea era nevoie de o metodă de a găsi informaţia care ne interesează. Deoarece este imposibil să cunoaştem adresele pentru foarte multe pagini, toţi utilizatorii au început să folosească spre sfârşitul anilor ’90 diferite „motoare de căutare“. Dar ce este un „motor de căutare“? Acesta este o pagină de Internet (web) care indexează un număr foarte mare de alte pagini web şi care ne permite să căutăm exact ce avem nevoie. Şi aşa a apărut Google, cel mai popular motor de căutare din toate timpurile, care, practic, a „deschis“ porţile Internetului oricărui om de pe planetă. Cine este, totuşi, Google? „Google Inc.“ este o corporaţie americană multinaţională care administrează motorul de căutare pe Internet cu acelaşi nume. Ea a fost fondată în 1998 de către doi doctoranzi ai Universităţii Stanford. Google oferă o metodă simplă şi rapidă de găsire a informaţiilor pe web, având o bază de date de peste 12 miliarde de situri web. Este interesant de ştiut de unde îi vine numele: „Google“ este un joc de cuvinte provenind de la „googol“, un cuvânt englezesc pus în circulaţie de către un matematician în anul 1938, prin care se desemna numărul uriaş format dintr-un 1 urmat de 100 de zerouri (un simbol al infinitului în matematică). Iar dacă nu aveţi idee despre cât de puternică este această companie, aflaţi că este cotată drept cea mai puternică marcă globală după criteriul valorii – peste 110 miliarde dolari. Cum se foloseşte? Simplu... Pe pagina de Google scrieţi orice vă trece prin cap. De exemplu „cum prăşesc“ sau „unde vând iepuri“... Şi gata, apare rezultatul. Baftă la „googlălit“... (B.P.)

România, victimă a acaparatorilor de terenuri

De mai bine de un an orice persoană fizică sau juridică poate cumpăra în România orice şi oricât teren agricol pofteşte. Înainte de momentul 1 ianuarie 2014, când străinii au căpătat dreptul de a cumpăra pământ românesc, 6% din suprafaţa arabilă a ţării – aproape un milion de ha – era exploatată de multinaţionale. Iar acum această cifră (încă nu există o statistică oficială) se pare că cel puţin s-a triplat. Teoretic, cumpărarea terenurilor agricole de către străini nu ar fi o problemă, mai ales în contextul în care autorităţile române se plâng de „fărâmiţarea excesivă“ a terenurilor agricole, dar şi de preponderenţa „agriculturii de sub­zistenţă“ la nivel naţional. Numai că, în ultimii ani, a apărut o nouă „modă“ la nivel mondial, iar România se transformă încet, dar sigur, dintr-un „vânzător“ de terenuri într-o victimă.

Un fenomen vechi de care nu s-a auzit

Investitorii străini cumpără sau arendează pe termen lung întinderi importante de teren agricol din ţările sărace în încercarea de a satisface cererea tot mai mare de alimente. Şi, potrivit experţilor, acest fenomen este asociat cu o nouă formă de colonialism, întrucât se află deseori în conflict cu interesele locale. Fenomenul se numeşte „acapararea terenurilor“ sau „land grabbing“ şi este folosit pentru a descrie achiziţionarea sau luarea în arendă de suprafeţe întinse de terenuri agricole de către entităţi private, fenomen ce a cunoscut o amploare fără precedent după declanşarea crizei financiare din 2008. În Europa, în căutarea marilor întinderi de teren agricol de calitate, investitorii s-au îndreptat către Rusia, Ucraina, Bulgaria, Lituania, România şi Moldova. „Avantajul“ României este că terenul agricol este de şase-şapte ori mai ieftin decât în majoritatea statelor europene, dar şi mult mai bun. Cu toate acestea, după 1 ianuarie 2014 străinii s-au plâns că, din cauza fărâmiţării excesive a suprafeţelor, nu se simt încurajaţi să cumpere în România. Şi de aici şi politicile de „luptă“ împotriva fărâmiţării suprafeţelor agricole. Totuşi, sunt nenumărate exemple când companii multinaţionale au cumpărat terenuri învecinate şi au creat adevărate latifundii. Chiar dacă nu pare, România se transformă într-o adevărată victimă a procesului de acaparare a terenurilor. Şi nu o spunem noi, ci un Raport al Comisiei Europene. De ce victimă? Pentru că, odată cu intrarea (şi mai mult) a multinaţionalelor pe piaţa agricolă românească, agricultura familială este în prag de dispariţie...

Un raport care doare

„Acapararea terenurilor – un semnal de alarmă pentru Europa şi o ameninţare iminentă la adresa agriculturii familiale“ – este numele unui Raport al Comitetului Economic şi Social European (CESE) din cadrul UE, semnat de preşedintele CESE, Henri Malosse. De remarcat că respectivul raport a fost prezentat şi a primit aviz din partea Parlamentului European (cu 209 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 9 abţineri) în şedinţa din 21 ianuarie 2015. A auzit cineva de acest raport, cel puţin în România? Spicuim în continuare din Raportul CESE: „Prezentul aviz şi-a propus să analizeze aspectele legate de acapararea terenurilor (land grabbing) şi de concentrarea acestora, ale căror consecinţe reprezintă o ameninţare existenţială pentru unităţile agricole familiale.“ Mai departe, în document putem citi că fenomenul de land grabbing aduce o gravă atingere drepturilor omului. „Terenurile agricole constituie baza pentru producţia alimentară, formând, prin urmare, o condiţie prealabilă necesară pentru asigurarea securităţii alimentare, în conformitate cu articolul 11 din Pactul internaţional al ONU privind drepturile economice, sociale şi culturale şi cu articolul 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. CESE consideră că fenomenul concentrării unor suprafeţe mari de teren în mâinile unor mari investitori neagricoli şi ale marilor companii agrare reprezintă o ameninţare gravă, inclusiv în anumite regiuni ale Uniunii Europene. Acesta contravine modelului european al unei agriculturi durabile, multifuncţionale şi competitive. (...) Agricultura de tip industrial duce la o creştere a riscurilor legate de siguranţa alimentară şi degradarea solurilor, ducând la o scădere a securităţii alimentare. Pe lângă producţia de alimente, agricultura familială îndeplineşte şi alte funcţii sociale şi ecologice importante care nu pot fi puse în practică prin intermediul modelului agricol industrial, dominat de întreprinderile mari“, se arată în documentul european.

Atenţie, România!

Din documentul CESEA mai aflăm că acapararea terenurilor are loc în principal în ţările din Europa Centrală şi de Est. „În timp ce suprafaţa terenurilor agricole disponibile este în scădere în întreaga Europă, unele companii mari concentrează în mâinile lor suprafeţe din ce în ce mai importante. 1% din întreprinderile agricole controlează 20% din totalul terenurilor agricole din UE. 3% din întreprinderile agricole controlează 50% din totalul terenurilor agricole din UE. (...) Astfel, între 2005 şi 2010, în Europa de Est numărul de unităţi de producţie a scăzut, cunoscând în acelaşi timp cele mai semnificative reduceri ale numărului de lucrători (8,9% pe an în Bulgaria şi România şi 8,3% pe an în ţările baltice)“. Conform datelor din diferite surse, în prezent în România până la 10 % din suprafeţele agrare au ajuns în posesia unor investitori din ţări terţe, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE. Cum s-a ajuns în această situaţie aflăm din acelaşi document. „Schema de plată unică pe suprafaţă din cadrul primului pilon al PAC este unul dintre motivele pentru concentrarea terenurilor în Europa, deoarece conferă marilor producători o putere financiară sporită şi, prin urmare, beneficii şi un surplus de capital disponibil pentru achiziţionarea de terenuri.“

Ce se poate face?

„Ca formă de proprietate, micii fermieri deţin 97,8% din terenurile agricole, fermele familiale -1,8% şi latifundiile 0,4%. Potrivit ultimelor statistici ale Agenţiei de Plăţi în Agricultură, la finele anului 2014 în România existau 830.000 de exploataţii agricole cu suprafeţe cuprinse între 1 şi 5 ha, 176.000 de exploataţii de 5-30 ha, 11.700 de terenuri agricole cu o suprafaţă cuprinsă între 30 şi 50 ha, iar 8.000 de exploataţii sunt de 50-100 ha. În privinţa exploatărilor agricole foarte mari, sunt peste 100 de latifundii cu o medie de 13.000 ha fiecare. Aşadar, exploataţiile mari sunt exagerat de mari şi puţine la număr. În schimb, fermele familiale, exploataţiile cele mai rentabile şi mai durabile, sunt foarte puţine. Vedem că agricultura României este anormal divizată ca mărime, aşa cum nu mai găsim nicăieri în lume. Să nu uităm că MADR prin ADAS posedă peste 816 mii de ha cu care ar putea înfiinţa 1.600 de ferme familiale de 50 ha. Asta ar fi o soluţie...“, afirmă ing. Nicolae Mărincuş

Bogdan Panţuru

Noi tehnologii în agricultură. Cât de credibil este Internetul...

După cum arătam în numărul anterior al revistei, potrivit statisticilor, peste 60% din populaţia rurală a României este conectată la Internet. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că oricine doreşte să afle aproape orice poate s-o facă prin intermediul Internetului. Aşadar, se pune întrebarea cât de credibil este acesta? Şi întrebarea merită pusă mai ales în contextul în care lumea este obişnuită să ia din presă, de exemplu, lucrurile de bune pentru că aşa scrie la gazetă. În cazul Internetului, putem spune că nu este deloc recomandat să iei lucrurile aşa cum sunt prezentate fără o verificare minuţioasă. Pentru cine doreşte de pe Internet doar informaţii de divertisment, atunci nu este niciun pericol. În acest caz, Internetul joacă rolul de ziar. Dar pentru cine doreşte, de exemplu, să-şi deschidă o afacere consultând Internetul informarea poate deveni o reală problemă.

Toţi specialiştii recomandă folosirea cu prioritate a site-urilor de Internet oficiale. De exemplu, pentru Ministerul Agriculturii pagina oficială de Internet se găseşte la adresa www.madr.ro sau pentru Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale pagina oficială este la www.apdrp.ro. Aşadar, dacă aveţi de gând să faceţi o treabă serioasă accesaţi numai paginile oficiale. Avantajul este că, prin consultarea acestor pagini, puteţi face o vizită virtuală la instituţia respectivă, dar economisind timp şi bani. Bun. Aţi fost pe paginile de Internet oficiale, iar acum doriţi să aflaţi mai mule informaţii. Cum vă daţi seama dacă o pagină de Internet este credibilă sau nu? În primul rând adresa de Internet trebuie să fie credibilă. Dacă, de exemplu, vreţi să cumpăraţi un utilaj agricol, iar la adresa de Internet se află o mare companie sau un distribuitor de care aţi auzit (în lumea reală) este în regulă. Dar dacă adresa este una care nu vă spune nimic, de genul www.jvbx.tk sau un nume care pare de încredere, dar de care n-aţi auzit niciodată, nu e bine să poposiţi prea mult pe aici. Şi, la final, încă un sfat: pe orice pagină de Internet aţi naviga, în momentul în care apare o „fereastră“ care vă aduce la cunoştinţă că trebuie să instalaţi un mic progrămel „util“ să nu o faceţi niciodată... Mai mult ca sigur vă va strica telefonul, tableta sau laptop-ul.

(B.P.)

Vrem genetică de top, dar menţinem vechea tehnologie

Sumele alocate de Ministerul Agriculturii pentru subvenționarea achiziţiei de berbecuți pentru reproducție și de juninci din rase specializate cu 50% din prețul de cumpărare s-au dovedit cu mult prea mici comparativ cu interesul manifestat de către fermieri. Au apărut însă și „unele“ probleme în ceea ce privește certificatul de producător.

Deși suma alocată de Ministerul Agriculturii pentru subvenționarea achiziției de animale de reproducție era de 12,5 milioane de lei, dosarele depuse au însumat aproape 22 de milioane de lei, ceea ce înseamnă aproape dublu. Autoritățile promit că suma alocată inițial ar putea fi însă supli­mentată. De asemenea, subvenția este luată în calcul și pentru 2015.

„Există posibilitatea ca, după 21 noiembrie, dată până la care vom primi cereri pe despă­gubiri pentru cei care au suferit din cauza inundaţiilor, să vedem dacă suma rămasă – pentru că acolo ajutorul este mai mare, de 53 de milioane de lei – să o realocăm către cres­cătorii de animale“, a declarat ministrul Daniel Constantin.

Cele mai multe cereri au venit din partea crescătorilor de berbecuți – 5.239 de capete, cu o valoare de 12,6 milioane de lei –, comparativ cu 1.740 de capete la bovine, în valoare de 8,7 milioane lei. Prin acest program au putut fi cumpărate doar animale performante, pedigree, înscrise în registrul genealogic, și ne referim la ovine din rasele Ţurcană, Merinos, Ţigaie, iar la bovine din rasa Simmental și rase de carne precum Angus, Charolaise și Limousine. La ovine, cele mai multe cereri au venit din Ardeal pentru rasa Ţurcană, din Constanţa pentru Merinos, dar au fost cereri şi pentru oaia cu cap negru din Teleorman.

Potrivit unei Hotărâri aprobate de Guvern în luna octombrie, producătorii agricoli pot primi până la 15.000 de euro pe beneficiar fonduri pentru achiziţionarea de berbeci din rase specializate, cel mult 2.500 lei/cap şi maximum 5.000 lei/cap pentru juninci. Crescătorii de ovine nu au mai primit un astfel de sprijin în ultimii 5-6 ani. Un beneficiar poate să cumpere maximum 23 de berbecuți, ajutorul de minimis pe fiecare beneficiar fiind de 15.000 de lei.

Certificatele de producător, o problemă

Prezent la o întâlnire la Ministerul Agriculturii cu reprezentanții acestei instituții, preşedintele Federației Crescătorilor de oi Proovis, Ioan Câmpian, s-a plâns de neregulile apărute în ceea ce privește certificatele de producător. Mai precis, este vorba de certificatele de producător eliberate în perioada 3-10 noiembrie, puse sub semnul îndoielii din cauza schimbării legislației. Vechea lege a funcționat până pe 3 noiembrie, iar cea nouă nu a intrat încă în funcțiune.

Gheorghe Neață, director în Ministerul Agriculturii, spune că situaţia va fi corectată și fermierii vor primi ajutorul indiferent dacă certificatul a fost eliberat sau nu în perioada 3-10 noiembrie.

„Legea a apărut chiar în timpul exercițiului minimisului; noi i-am înregistrat pe toți cei care au fost în această situație și vom face corecturi. Se va face o redeschidere pentru cei care au avut probleme. Este vorba de 1.000 de berbeci și 100 de juninci“, a spus Neață. El a mai adăugat că nici nu este de mirare că sectorul ovin a atras mai mulți bani deoarece este mult mai bine organizat, iar exploatațiile sunt mai mari.

O problemă este și faptul că prețul animalelor este foarte mare, iar oferta destul de mică. „Prețul unei juninci, inclusiv cu TVA, urcă la 2.000 de euro, iar cei care dețin juninci au săltat automat prețul, care era cu 400-500 de euro mai mic înainte“, a declarat Valer Sician, director Semtest BVN Mureș.

În același timp există și voci care susțin că la bovine ajutorul ar trebui să fie diferențiat ca valoare între vaca de lapte și cea de carne, pentru că prețul animalelor diferă foarte mult.

Nu se poate genetică fără mâncare

Marian Valentin, reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Dobrogea, susţine că banii daţi de stat sunt mai mult decât folositori pentru fermieri, mai ales când vine vorba de achiziţia de reproducători. El atrage însă atenția că, pe lângă animale de calitate, crescătorii trebuie să fie atenţi şi la hrană. „Fără ameliorare, fără ştiinţă nu a ajuns nimeni nicăieri. Toată lumea vrea carne la oaie. Genetică fără mâncare nu se poate. Noi, românii, dorim rase de carne, rase specializate de carne şi de lapte, dar ne menţinem tehnologia, adică obiceiul prost de a da drumul la animale prin curte să mănânce ce găsesc. Membrii asociaţiei cumpără singuri reproducătorii. Am obţinut acum de la stat până la 2.500 de lei, media pe berbec, decontaţi de stat în scopul cumpărării de animale de reproducţie. În România au fost introduse foarte multe rase de carne, iar de câţiva ani există ferme în care se fac încrucişări. Noi stăm însă foarte prost cu testarea berbecilor, pentru că nu avem bani“, s-a plâns la IndAgra Marian Valentin.

Și pentru anul viitor crescătorii mizează pe ajutoarele de minimis. De asemenea, ei mai speră ca şi autorităţile de la Bruxelles să aprobe măsurile din noul PNDR 2014-2020 privind conservarea raselor locale româneşti. „Vom ajunge să avem la unele efective, care sunt şi în conservare, cam 26 de euro pe cap de animal începând din 2015, ceea ce nu mi se pare o sumă chiar micuţă“, a spus reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Dobrogea.

De anul viitor, schemele care sunt finanţate 100% pentru producerea registrului genealogic la bovine şi ovine se măresc, a precizat și secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Peter Tamas Nagy.

„Din 2015 patrimoniul genetic va fi finanţat din fonduri europene; deja a fost transmisă notificarea la Bruxelles, de unde am primit clarificări. Prin PNDR vom accesa sprijinul pe conservare“, a precizat Nagy.

Ioana GUŢE

Performanţele noii tehnologii în infrastructură, 2 km de drum realizaţi în 2 săptămâni

Atunci când vine vorba de calitatea şi durata de execuţie a drumurilor, România este proverbială. Ani buni am „beneficiat“ de un asfalt pus de mântuială, presărat cu gropi şi denivelări. Treaba părea complicată şi costisitoare, doar aşa am fost învăţaţi să credem. Ei bine, au apărut tehnologii noi care spulberă cu totul aceste imagini şi care par să ne înscrie şi pe noi ca ţară pe un făgaş normal şi firesc în lucrările de infrastructură. Faptul că se poate şi repede şi bine o demonstrează un privat, un fermier. Rămâne ca şi autorităţile să audă că există astfel de soluţii.

– Domnule Ştefan Poenaru, am aflat că de curând aţi inaugurat un tronson de drum, de unde v-a venit ideea de a investi în infrastructură?

– Dorinţa de a avea drumuri corespunzătoare în fermă, pe care să se deplaseze cu uşurinţă şi rapiditate utilajele, mijloacele de transport cu producţie este o dorinţă permanentă pentru orice fermier. Dacă drumurile sunt bune, creşte viteza de transport, nu mai stricăm tractoarele, scade consumul de carburanţi. Deci, nevoia a existat. Noi am avut şansa de a primi o propunere din partea unui constructor care a venit cu o soluţie nouă, neconvenţională. Am vizualizat împreună imagini din diverse locuri ale lumii unde s-a folosit această tehnologie şi am decis să facem primii 2 km de drum în mod experimental. Pentru că ne-am implicat în construcţia acestui drum am învăţat şi noi ceva nou. Anul acesta va fi în testare, îl lăsăm o iarnă să vedem cum se comportă şi dacă rezultatele sunt bune îl vom continua.

– Vorbim de o tehnologie neconvenţională, ce presupune?

– Este o tehnologie care nu foloseşte piatră pentru fundaţie, ci face din pământ ciment. În sensul că pământul este profund mobilizat, circa 50 cm, apoi profilat şi stropit cu o enzimă, cu o soluţie care îl desică aşa de puternic şi-l compactează încât practic poate să susţină cantităţi impresionante. După amestecul pământului cu soluţie terenul este compactat şi lăsat să se solidifice pentru a deveni suportul viitorului drum.

– Care sunt avantajele acestei tehnologii?

– Noi am ales această tehnologie tocmai pentru că are nişte avantaje. Un kilometru de drum este mai ieftin cu circa 30-40% faţă de un drum normal, tradiţional. În plus, tehnologia aplicată este foarte rapidă. Cei doi kilometri au fost făcuţi în 2 săptămâni. Nu are niciun fel de restricţii de a intra pe drum după ce el este terminat. Este relativ uşor de realizat, pentru că nu transportăm volume imense de piatră şi nu dislocăm piatră de undeva.

– Această tehnologie ar putea fi aplicată şi pe alte tipuri de drumuri, nu doar pe cele de fermă?

– Desigur, tehnologia se poate aplica la orice fel de drum. Poate fi folosită la recondiţionarea drumurilor care au fost asfaltate şi care sunt pline de gropi. Dacă stratul superficial este mărunţit, o dată stropit cu soluţie el nu va mai face acele denivelări pe care le critică toată lumea. Sau foarte interesant ar fi de utilizat în localităţi, unde s-a pus acea piatră electorală, iar acum sunt numai gropi şi apă. Cred că recondiţionarea acestor drumuri se poate face foarte uşor cu acest tip de tehnologie, fără să fim obligaţi să venim cu alte transporturi de piatră, cu alte costuri. Eu am invitat la inaugurare o serie de factori decidenţi la nivel judeţean, atât din Ialomiţa, cât şi din Călăraşi, şi am văzut un real interes din partea primarilor care vor pe fonduri europene să refacă drumurile comunale. Cred că există soluţii de diminuare a costurilor şi mai mult, prin implicarea fiecăruia. Noi am participat la reducerea costurilor prin lucrările care au depins de noi, prin folosirea autogreder-ului pe care îl deţinem şi a altor mijloace.

– Aveţi o garanţie la acest drum?

– Da, avem o garanţie de 10 ani.

– Veţi continua acest proiect de infrastructură?

– Eu cred în viitorul acestei tehnologii. Sunt decis, în funcţie de rezultatul din primăvara viitoare, să extind proiectul de infrastructură cu încă 10 km de drum în incinta fermei noastre. Avem peste 50 km de drumuri magistrale care au nevoie de această tehnologie. Imaginaţi-vă cum transportă tirul de 40 de tone producţia agricolă de la combine până la silozuri, cât de mult câştigăm în timp. Pentru noi este foarte important ca în perioada de recoltat să nu stea combinele, or acest lucru se poate realiza mărind mijloacele de transport sau micşorând perioada de staţionare a camioanelor.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Tehnologii moderne de protecţie a culturii de floarea-soarelui

Temperaturile foarte ridicate şi lipsa precipitaţiilor au cauzat anul trecut o serie de anomalii la cultura florii-soarelui. Menţionăm probleme legate de germinaţie, dezvoltarea atipică a plantei, boli, frângerea tulpinilor etc.

Cu toate acestea, putem afirma că 2012 a fost un an relativ bun pentru această cultură comparativ cu porumbul. Fermierii au obţinut producţii care au variat de la 1.300 kg/ha până la 5.000 kg/ha.

Se „poartă“ hibrizi IMI

„Întotdeauna noi am căutat cele mai bune soluţii pentru fermieri şi, an de an, am îmbunătăţit portofoliul de produse, pentru a menţine acel standard ridicat de calitate, fie că vorbim despre hibrizi, fie de produse pentru protecţia plantelor. Genetica hibrizilor noștri este deja cunoscută la nivel global şi apreciată în rândul fermierilor. Se defineşte prin toleranţă ridicată la secetă, cea mai bună toleranţă la boli şi cel mai bun potenţial melifer. Acestea sunt motivele pentru care fermierii din întreaga lume aleg să cultive hibrizii Syngenta“, ne-a spus Gabriela Dumbrăveanu, (foto) manager de produs la Syngenta România.

Pentru anul 2013, compania recomandă fermierilor să utilizeze hibrizii IMI, toleranţi la imazamox, acolo unde Orobanche cumana apare în cultură, dar şi hibrizii convenţionali, pentru restul regiunilor.

„Recomandăm hibrizii IMI deja consacraţi, precum Adagio, Alego, Meldimi şi Neoma, dar şi hibrizii convenţionali, cum sunt Armoni şi Brio. În ceea ce priveşte disponibilul de sămânţă din acest an, recomandăm fermierilor să lanseze cât mai curând comenzile ferme, pentru a avea certitudinea că mai există disponibilitate de sămânţă la distribuitori“ – ne-a declarat managerul de produs.

Tratament la sămânţă

Potrivit interlocutoarei noastre, Syngenta oferă fermierilor seminţe tratate industrial cu Cruiser 350. Astfel se asigură o aplicare uniformă pe toate semințele, doza corect aplicată şi garanția calității. Tratamentul oferă un control superior al dăunătorilor de sol și foliari, apăruți în primele faze de vegetație, dar și un start viguros datorită dezvoltării rădăcinilor secundare și a suprafeței de absorbție.

De asemenea, compania dispune de un portofoliu complet de produse în ceea ce priveşte protecţia florii-soarelui, erbicidele Gardoprim Plus Gold şi Fusilade Forte, tratamentele insecticide în vegetaţie cu Actara şi Karate Zeon, dar şi fungicidul care protejează cultura şi garantează recolte de calitate, Amistar Xtra.

Combaterea buruienilor, vitală

Gabriela Dumbrăveanu le transmite fermierilor să intervină cât mai devreme pentru combaterea buruienilor, deoarece floarea-soarelui intră în competiție cu acestea încă din momentul semănatului. Este vorba de apă, elemente nutritive, lumină etc., ceea ce îi îngreunează dezvoltarea. Un start sănătos îi asigură plantei o rădăcină puternică şi, implicit, toleranţă la stresul hidric, care poate să apară în fazele ulterioare.

„Syngenta recomandă utilizarea erbicidului preemergent Gardoprim Plus Gold, pentru a combate principalele buruieni problemă din cultura de floarea-soarelui. Este potrivit pentru toate tehnologiile de cultivare, indiferent dacă vorbim de convenţional, hibrid tolerant la imazamox sau hibrid tolerant la tribenuron metil. Totodată, prezintă selectivitate ridicată pentru cultură. Doza de aplicare este de 3,5-4 l/ha“, a afirmat managerul de produs.

Conform explicațiilor sale, în postemergenţă buruienile problemă sunt în special costreiul din rizomi şi pirul. Ambele trebuie combătute când au 10-15 cm. Cu cât sunt mai dezvoltate, cu atât devin mai greu de combătut. În postemergenţă, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile cu frunza lată se propune erbicidul sistemic Fusilade Forte. Principalele monocotiledonate combătute sunt pirul târâtor, costreiul din rizomi, pirul gros, iarba bărboasă, mohorul, iarba vântului și odos. Doza utilizată: 0,8-1,3 l/ha.

Principalele boli şi efectele acestora

„Tot mai des în ultimii ani ne-am confruntat cu o serie de boli care pot produce pagube considerabile, cum ar fi putregaiul alb (Sclerotinia), putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria spp.), frângerea tulpinilor (Phomopsis helianti). Acestea pot fi foarte păgubitoare pentru cultură şi depind de gradul de atac, care este determinat de diferitele tipuri de simptome, de vârsta plantei în momentul atacului, de gradul ei de rezistenţă faţă de patogen şi faţă de diverşi factori de mediu. Pentru toate aceste probleme, recomandăm Amistar Xtra, un fungicid revoluţionar, care se utilizează în combaterea bolilor la mai multe culturi, inclusiv cea de floarea-soarelui“ – a menționat Dumbrăveanu.

Specialista a adăugat că, pe lângă eficacitatea ridicată împotriva bolilor, Amistar Xtra prelungește perioada în care planta rămâne verde, ceea ce permite obținerea unor recolte de calitate. Produsul trebuie aplicat la apariţia primelor simptome de boală. Doza utilizată: 0,75 l/ha.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Cum au adaptat fermierii tehnologiile de cultură la condiţiile de climă şi sol?

Anul agricol 2011-2012 a început cu secetă, aceasta fiind amplificată şi de temperaturile mari de peste vară, care au blocat practic procesele fiziologice ale plantei. Noul an agricol demarează în condiţii la fel de nefavorabile. România a fost traversată de câteva fronturi atmosferice umede, dar nu în toate zonele au căzut precipitaţii suficiente. Sudul şi estul ţării rămân, în continuare, cu rezerve mici de apă în stratul fertil de 0-20 cm. Lucrurile stau destul de rău în Iaşi, Vaslui, Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj şi Mehedinţi. Cum au procedat fermierii în aceste condiţii, pe ce structură a culturilor s-au axat în această toamnă şi ce tehnologii consideră ei că le vor aduce rezultatele scontate aflăm de la câţiva dintre fermierii cu care am discutat.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria Bogdan
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS