reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Mar 2019

Lâna - folosită ca substrat în cultura plantelor

• O inovație aflată încă în „incubatorul“ cercetării științifice

Lână, roșii și mure. Ce au acestea în comun? Teoretic, nimic. Practic, cele trei sunt folosite într-un experiment menit să demonstreze că lâna poate înlocui cu succes vata minerală folosită în sere ca substrat în cultura plantelor. Maria Adia, tânăra care a inițiat acest experiment, ne-a vorbit despre avantajele folosirii acestui deșeu natural și despre rezultatele cercetărilor întreprinse în ultimii doi ani.

Ferma de oi i-a deschis alte drumuri

După patru ani de studiu în cadrul USAMV Cluj – specializarea Inginerie și Protecția Mediu­lui – urmați de master, Maria Adi a redescoperit ceva ce a simțit din copilărie. Că iubește natura și că îi place timpul petrecut în mediul rural. Și-a propus așadar să înceapă în satul său natal Copăceni, comuna Săndulești din Cluj, o afacere ai cărei piloni să fie agricultura. Aflase în timpul masterului despre proiectele europene și a fost interesată în mod deosebit de măsura „Instalarea tinerilor fermieri“. Cu susținerea familiei sale, a implementat proiectul unei ferme de oi și a accesat fonduri europene pentru dezvoltarea ei. Astăzi ferma sa, „Oiţele din Copăceni“, numără 400 de oi și spune că ceea ce a început ca un business este astăzi o pasiune. Se ocupă de tot ce presupune birocrație în funcționarea fermei, dar și de aspecte practice precum crotalierea animalelor, iar după ce va termina doctoratul și-a propus să se implice și mai mult în dezvoltarea proiectelor sale agricole. Ferma de oi avea însă să deschidă și alte uși pentru Maria Adi.

În 2014 a primit o propunere inedită, aceea de a participa în cadrul Programului Orizont 2020 cu un proiect care să demonstreze că lâna poate fi folosită ca fertilizant în agricultură. Din nefericire, proiectul nu a fost aprobat, dar Mariei i-a plăcut atât de mult acest subiect de cercetare încât și-a zis că trebuie să continue. Însă într-o altă direcție. Așa a apărut ideea folosirii lânii ca substrat în cultura roșiilor din sere şi mai apoi ca substrat pentru cultura murului.

Substituent pentru vata minerală

Toate informațiile pe care le-a primit despre calitățile lânii au convins-o pe Maria că acest deșeu natural este foarte prețios. Există însă și un revers al medaliei; lâna este o sursă de poluare a mediului. Lăsată de izbeliște se degradează foarte greu, iar prin arderea ei se eliberează substanțe nocive. Cum în aproape toată Europa fabricile de textile au fost închise, producția de lână nu mai este valorificată. De aici și până la poluarea mediului nu este decât un pas. În România, spre exemplu, cei mai mulți dintre fermieri fie aruncă lâna, fie o ard. În ambele situații vorbim despre o sursă serioasă de poluare. Maria Adi a găsit totuși această nișă de valorificare a lânii, folosirea ei ca substrat pentru culturi. Astfel, spune ea, eliminăm o sursă de poluare și putem înlocui vata minerală folosită de regulă ca substrat în sere și care este un produs chimic cu efecte nocive asupra solului. După o documentare profundă, anul trecut a început primele probe practice în laborator privind cultivarea roșiilor și a murului in vitro pe substrat de lână. După ce a tuns oile, a spălat lâna în două ape și a mărunțit-o. Cercetările sale s-au axat pe două direcții, și anume folosirea unui substrat doar din lână și a altuia din lână amestecată cu pământ. În ambele cazuri au fost obținute rezultate similare.

Experimentul continuă

Practic, scopul experimentului a fost acela de a vedea dacă pe acest tip de substrat plantele formează rădăcină și se dezvoltă. În această etapă inițială de cercetare a obținut răsaduri viguroase și sănătoase de 15-20 cm, iar experimentul s-a oprit aici pentru că, fiind trecut de mijlocul verii, nu era o perioadă optimă de cultivare a roșiilor. La cultura in vitro de mur nu a urmărit dezvoltarea pentru că, fiind arbust, ar fi durat foarte mult, dar a urmărit dezvoltarea rădăcinilor și totul a fost în parametrii normali de creștere. După aceste probe practice a constatat că lâna nu distruge solul, în consecinţă biodiversitatea se menţine, iar fibrele se expandează când se umezesc asigurându-se astfel aerisirea solului.

Lâna are o capacitate mare de absorbţie a apei şi de menţinere a umidităţii. Astfel se previne uscarea solului şi minimalizarea riscului de eroziune. Despre soiurile folosite, Maria Adi spune că, după discuțiile purtate cu producătorii de roșii, s-a orientat spre soiurile comerciale, în special cele franțuzești, pentru că proiectul ei se adresează mai ales marilor producători. Pentru comparație, va încerca totuși și cultivarea pe substrat de lână a unui soi tradițional românesc. Anul acesta experimentul se va încheia după ce plantele vor realiza fructificarea, astfel încât să existe o imagine completă a rezultatelor obținute.

În momentul de față inovația Mariei Adi se află încă în incubatorul cercetării științifice, dar spune că proiectul său a atras deja câțiva adepți. Speră astfel să găsească și susținere financiară pentru dezvoltarea lui. Există în momentul de față un agricultor care și-a declarat susținerea, însă deocamdată este un parteneriat în curs de negociere.

În experimentele sale, la sugestia unui posibil investitor care spunea că prin spălarea lânii se poluează apa și că în cazul acesta investiția în purificarea apei ar fi prea mare, Maria a folosit și lână nespălată. Concluzia a fost că aciditatea lânii nespălate afectează culturile in vitro. Și-a propus însă să demonstreze că prin spălarea doar cu apă caldă a lânii nu există riscul poluării. Teoria sa a fost confirmată de analizele făcute pe apa folosită în spălări și care au dovedit că aceasta nu conținea niciun agent poluant.

Laura ZMARANDA

GALERIE FOTO

La Centrul de Cercetare - Hortinvest, culturi pe substraturi nutritive (II)

Cultura tomatelor

Cea de-a doua experienţă realizată în cadrul noii sere de la Agronomie, despre care ne-a detaliat conf. univ. dr. Elena Drăghici, este cultura tomatelor pe substraturi nutritive. Această cultură se realizează într-un compartiment de 160 m² dotat ultramodern, beneficiind de încălzire, ecranare, climă, instalaţie electrică, irigare prin picurare, jgheaburi suspendate, micro-aspersie şi lămpi de asimilaţie.

Dacă la ardei atenţia a fost acordată în special culturii pe saltele cu perlit, în cazul roşiilor cercetarea a fost mai amplă, observându-se comportamentul acestora pe trei substraturi nutritive diferite: perlit, vată minerală şi Jiffy. Cultura a fost înfiinţată pe 20 februarie cu răsad de 45 de zile produs în anumite tipuri de ghivece tot în cadrul serelor USAMV, iar evoluţia plantelor a fost diferită în funcţie de substratul nutritiv folosit.

„Pentru această cultură am ales hibrizi timpurii, cu rezistenţă la boli, dăunători şi variaţii mari de temperatură. Polenizarea s-a realizat cu ajutorul bondarilor; este obligatoriu să se realizeze aşa pentru că nu folosim stimularea artificială. De asemenea, încercăm să folosim şi îngrăşăminte ecologice pentru a da un plus de calitate fructelor.

În cazul saltelelor cu perlit am folosit cantităţi de 15 şi 30 de litri; de remarcat este faptul că la tomate volumul nu a influenţat cultura aşa cum s-a întâmplat la ardei, deci poate fi luată în calcul economia de substrat nutritiv. Cultura nu a avut o creştere vegetativă atât de puternică, dar inflorescenţa a apărut mai repede decât la plantele crescute pe celelalte substraturi nutritive. Primele tomate au fost recoltate în jurul datei de 20 aprilie. În ciorchine au fost în medie 6 fructe, iar gramajul unui fruct a fost cuprins între 120-140 de grame.

În cazul culturilor pe substrat Jiffy şi vată minerală, saltelele reţin o cantitate mai mare de soluţie nutritivă, ceea ce îi oferă plantei o creştere vegetativă mai mare în detrimentul fructificării. Aceste două tipuri de culturi merg foarte bine în timpul verii, producţia fiind foarte bună în această perioadă. Primele fructe au fost recoltate în jurul datei de 10 mai, iar masa medie a fost de 120 g“, a punctat dna Drăghici.

Concluziile în urma cercetării culturii de tomate sunt favorabile, fiind considerată una de viitor mai ales pentru că se pot realiza producţii eşalonate, în funcţie de substratul folosit.

Cultura de castraveţi

Una dintre cele mai reuşite culturi din cadrul experienţelor de la Agronomie a fost aceea a castraveţilor pe substrat de perlit. Răsadurile produse au avut în momentul plantării 29 de zile, criteriul de selecţie fiind dat de numărul de frunze bine dezvoltate; dacă răsadul a avut cel puţin 3 astfel de frunze, a fost transportat în compartimentul destinat acestei culturi. Despre această cultură doamna Drăghici a vorbit cu mândrie, semn că scopul cercetării a fost atins: „Înainte de a aduce răsadurile în sala de cultură, saltelele trebuie suprasaturate cu soluţie nutritivă. Apoi se plantează răsadurile, efectuându-se un orificiu în saltea. Am înfiinţat cultura pe 20 februarie şi am ales un hibrid cu fructul lung tocmai pentru că am constatat faptul că poate fi mai bine valorificat în comparaţie cu hibrizii cu fructe tip cornişor, iar primele recoltări le-am efectuat pe 20 martie. Primele fructe au fost recoltate la dimensiuni mai mici, 150-230 g, pentru a-i da voie sistemului radicular să se dezvolte mult mai bine şi să reziste şi în luna iulie, atunci când se înregistrează temperaturi mult mai ridicate faţă de cele înregistrate la startul culturii.

Aşadar, planta trebuie crescută foarte bine pentru că, în cazul castraveţilor, totul ţine de sistemul radicular care este destul de sensibil. La cea de a doua recoltare, fructele au cântărit 300 g, iar, spre finalul ciclului de producţie, au ajuns până la 450 g. Am recoltat de 2 ori pe săptămână pentru că ritmul de creştere a fost foarte alert, planta ajungând să măsoare 2,5 m.“

Salată în sistem NFT

La fel ca şi în cazul celorlalte 3 culturi, compartimentul în care se realizează cercetarea culturii de salată în sistem NFT (Nutrient film tehnology) are o suprafaţă de 160 m² şi este echipat cu echipamente ultramoderne.

În doar 23 de zile salata din sera de la USAMV poate fi consumată. „Răsadurile au fost produse în ghivece cu Jiffi sau perlit într-o perioadă de 25 de zile. Atunci când au fost puse în jgheabul de cultură, răsadurile aveau 3-4 frunze. După ce au fost aşezate, am dat drumul soluţiei nutritive care are o curgere continuă pentru că rădăcinile absorb exact elementele de care au nevoie. Nu necesită îngrijire din punct de vedere tehnologic, trebuie doar să îi asigurăm condiţiile optime de circulaţie a soluţiei nutritive, reglarea sistemului de climatizare: temperatură, umiditatea atmosferică. Am realizat şi fertilizare cu soluţii organice, dar şi fertilizare chimică şi diferenţele s-au văzut. În cazul culturii fertilizate chimic, salata a fost recoltată mai târziu cu 5 zile faţă de cea fertilizată organic. Aşadar, trebuie observat faptul că se poate face economie şi de spaţiu, şi de substanţă nutritivă“, a concluzionat dna Drăghici.

În procesul de dezvoltare a salatei un rol important îl are lumina. Astfel, un alt obiectiv al cercetării din cadrul serelor USAMV este testarea luminii ledurilor asupra creşterii răsadurilor şi a plantelor. Economisirea energiei electrice, devenită un trend, este un alt motiv pentru care s-au încheiat parteneriate cu producători de leduri. Influenţa luminii ledurilor s-a putut observa la fiecare plantă în parte.

Loredana Larissa SOFRON

La Centrul de Cercetare - Hortinvest, culturi pe substraturi nutritive (I)

Evoluţia agriculturii şi a industriei alimentare depinde, în mare măsură, de interesul acordat cercetărilor ştiinţifice fără de care nu am putea vorbi despre un progres real. Adesea blamată după căderea regimului comunist, cercetarea în agricultură încă produce vâlvă, dar nu neapărat una laudativă, şi asta mai ales din cauza lipsei fondurilor. Cu toate acestea, în cadrul universităţilor de stat interesul nu s-a pierdut, ba mai mult, eforturile depuse pentru ca viitorii agricultori ai ţării să fie în ton cu tendinţele vremii sunt demne de apreciat. Un astfel de proiect, ancorat în prezent şi cu reale punţi întinse în viitor, este cercetarea culturilor pe substraturi nutritive, posibilă de anul trecut şi la Centrul de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare – Hortinvest.

Seră-bloc de cercetare automatizată

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti este una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România. În prezent are şapte facultăţi, dar şi un centru de cercetare conform standardelor europene, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a proiectului a fost de 51.580.432 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă 42.000.000 lei, iar demararea lui a vizat crearea unei infrastructuri de cercetare prin construcţia şi dotarea la standarde europene a clădirii Centrului de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare şi a unei sere de cercetare.

Aflată în cel de-al doilea an de funcţionare, noua seră din campusul USAMV poate fi considerată una de ultimă generaţie. Are suprafaţa totală de 2.752 m², înălţimea la jgheab de 5,3 m, iar la coamă de 6,2 m şi este divizată în 18 compartimente cu mărimi cuprinse între 32 m² şi 160 m² ce beneficiază de sisteme automatizate.

De asemenea, sera are o staţie meteorologică amplasată pe coamă care înregistrează absolut toţi factorii, pornind de la radiaţiile solare, precipitaţii sau direcţia vântului.

Tehnologia de ultimă oră impune şi o monitorizare permanentă, mai ales pentru că fiecare compartiment are câte un senzor de temperatură şi umiditate cu ajutorul căruia se reglează toţi parametrii: trapele de aerisire; ceaţa care scade temperatura şi umiditatea; perdelele orizontale şi verticale care opresc radiaţiile solare să intre în interiorul compartimentului sau irigaţiile.

Cultura ardeiului

Probabil v-a fost stârnită curiozitatea şi vreţi să cunoaşteţi mai multe detalii despre activitatea din cadrul noii sere de la Agronomie, aşa că vă propun să descoperiţi detalii despre specificul fiecărei culturi experimentale – ardei, tomate, castraveţi şi salată –, noutăţi prezentate de către conf. univ. dr. Elena Drăghici.

„Implicăm studenţii în cercetare, nu avem încotro, trebuie să devină foarte buni profesionişti! Ei participă şi la realizarea acestor tipuri de culturi pe substraturi nutritive. De ce astfel de culturi? Pentru că se practică în mai multe ţări, iar producţiile sunt mult mai rapide, controlul asupra nevoilor plantelor este mult mai bun, iar calitatea recoltelor este mai bogată. Punem accent şi pe sănătate pentru că, dacă plantei îi oferi exact ceea ce are nevoie, atunci calitatea fructului este foarte bună“, susţine dna Drăghici.

Într-unul dintre cele 18 compartimente ale serei, ardeiul este vedeta. Beneficiind de o suprafaţă de 160 m² şi de dotările ultramoderne – încălzire, ecranare, climă, instalaţie electrică, irigare prin picurare, jgheaburi suspendate, microaspersie, lămpi de asimilaţie – acest tip de cultură este deja la a doua experienţă în cadrul noii sere, iar rezultatele par a fi mulţumitoare pentru specialiştii de la USAMV.

„Într-un volum limitat, fie grodan, vată minerală, nucă de cocos sau perlit, plantele de ardei pot evolua mult mai bine comparativ cu cele crescute pe sol. Am ales hibrizi specifici pentru spaţiile protejate, iar cultura a fost înfiinţată pe 15 martie. În cazul acestei culturi am folosit saltele de perlit cu granulaţie diferită. Am folosit şi volume diferite de perlit, 15 şi 30 de litri, tocmai pentru a putea face o comparaţie a eficacităţii substratului. S-a dovedit că pentru ardei volumul de 30 litri e mult mai favorabil. Am plantat răsadurile, apoi am aplicat diferite reţete de fertilizare: pH-ul a rămas constant - 5,5, însă concentraţia de elemente folosită a variat în funcţie de fenofază, de exemplu la plantare a fost de 1,5. Planta a evoluat bine, am folosit îngrăşăminte organice, dar şi fertilizanţi ecologici pentru că avem şi diverse colaborări cu producători din domeniu, iar primii ardei au fost recoltaţi în data de 5-6 mai“, a detaliat conf. univ. dr. Drăghici.

Concluziile experienţei culturii de ardei pe substrat sunt îmbucurătoare: timpurietate bună şi producţii ridicate – în jur de 40 de fructe, iar masa medie a unui fruct a fost cuprinsă între 60-100 g/fruct.

Culturi pe substraturi nutritive

Sistemele de cultură fără sol sau hidroponice sunt de mare interes atât pentru cercetători, cât şi pentru cei care le practică în scopul realizării produselor destinate consumului şi reprezintă unul dintre noile curente din horticultură. Ce înseamnă, de fapt, o cultură hidroponică? Presupune creşterea plantelor cu rădăcinile în apă, nu în pământ, însă nu este vorba de apă simplă, ci de o soluţie nutritivă realizată prin diluarea în apă a unor fertilizatori, în funcţie de nevoile plantei.

Culturile fără sol sunt utilizate în sere sau în solarii, iar interesul crescut, spun specialiştii USAMV, pentru aplicarea acestei noi tehnologii este dat de o serie de beneficii:

– productivitate mai mare în comparaţie cu sistemele tradiţionale – în sere monocultura intensivă poate duce la o contaminare a solului cu agenţi patogeni;

– calitatea superioară a produselor agricole obţinute;

– tehnologie uşoară de producţie: susţinerea plantelor la înălţime facilitează executarea lucrărilor de întreţinere şi de recoltare;

– producţie cu randament crescut;

– se fac economii substanţiale la consumul de apă (cu 90% mai puţină apă faţă de culturile pe sol), iar unele sisteme performante permit chiar reciclarea apei folosite.

– condiţii maxime de igienă.

(Va urma)

Loredana Larissa SOFRON

Abonează-te la acest feed RSS