Creșterea interesului consumatorilor pentru fructe ecologice, de înaltă calitate în ceea ce privește gustul și conținutul nutrițional, îi motivează pe fermierii români să își îmbunătățească tehnologia de cultivare a fructelor de pădure în fermele lor, iar un punct de sprijin important în accelerarea realizării acestor îmbunătățiri îl reprezintă etapele proiectului ResBerry – ,,Obținerea unor culturi ecologice reziliente de arbuști fructiferi prin aplicarea unor strategii inovative de management și creșterea biodiversității“.

Proiectul ResBerry îşi propune să furnizeze cunoștințele necesare și să demonstreze eficiența unor instrumente noi în restabilirea biodiversității solului și a culturilor de arbuști fructiferi în sistem ecologic, în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută în fața bolilor și dăunătorilor. Proiectul se derulează pentru o perioadă de 3 ani, urmând a se finaliza în anul 2024, și este finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, CCCDI – UEFISCDI, cod proiect ERANET-COREORGANIC-ResBerry-1, în cadrul PNCDI III şi este coordonat de Universitatea Hochschule Geisenheim din Germania, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București, University of Copenhagen (UCPH) din Danemarca, National School of Agriculture in Meknès (ENAM) și Faculty of Sciences Moulay Ismail University (UMI) din Maroc, Research Institute of Horticulture – National Research Institute (INHORT) din Polonia și Cooperativa Agricolă Rodagria Produce din România.

Obiectivele principale ale proiectului sunt: implementarea unor soluții tehnice cu rol preventiv pentru întreținerea plantațiilor ecologice de arbuști fructiferi pentru protejarea biodiversității cu ajutorul plantelor companion sub formă de benzi înierbate, plante sanitar și acoperitori de sol; restabilirea diversității comunității microbiene a solului din plantațiile de arbuști fructiferi cultivați în sistem ecologic, pentru a asigura o reziliență crescută a culturilor la factorii de stres biotic și abiotic; creșterea gradului de conștientizare a fermierilor cu privire la utilizarea metodelor inovatoare de combatere a dăunătorilor (cum ar fi nematozii entomopatogeni pentru combaterea musculiței cu aripi pătate și entomovectorii pentru controlul putregaiului cenușiu); evaluarea influenței soluțiilor propuse asupra producției și calității nutriționale ale fructelor arbuștilor fructiferi și evaluarea așteptărilor consumatorilor cu privire la măsurile propuse.

Plantele companion reprezintă o abordare ecologică și pot crește biodiversitatea și productivitatea culturilor de zmeur sau căpșun, prin reducerea la minimum a dezvoltării dăunătorilor în câmp, contribuind la menținerea fertilității solului, atrăgând entomofauna utilă (polenizatori și prădători), și de asemenea, influențând microbiologia solul prin producerea de compuși vegetali activi biologic.

Deoarece cultivarea arbuștilor fructiferi (zmeur și căpșuni) este afectată de o varietate de factori abiotici și biotici de stres, în special de problemele asociate cu bolile și dăunătorii, plantele companion pot fi o soluție pentru îmbunătățirea producției și a calității fructelor în ceea ce privește gustul, aspectul și conținutul nutrițional.

Principalele beneficii ale cultivării zmeurului și căpșunilor în culturi intercalate cu unele legume au fost recunoscute în diferite studii din ultimii ani. Sparanghelul, fasolea, mazărea, spanacul, salata verde, usturoiul, ceapa, hreanul și rubarba pot fi folosite pentru îmbunătățirea calității solului prin fixarea azotului, polenizarea și atragerea insectelor prădătoare, precum și pentru îmbogățirea solului în elemente minerale, care ulterior vor influența aroma fructelor. Amestecurile de semințe de leguminoase și graminee, de exemplu Trifolium repens L. var. Pirouette, Lolium perenne, Festuca rubra, Poa pratensis, Festuca rubra comutata, pot fi folosite pentru culturile intercalate cu zmeur și căpșuni, având o mulțime de beneficii, precum creșterea productivității și calității fructelor, potrivit ultimelor cercetări efectuate de specialiști.

O temă de interes la nivel european este îmbunătățirea tehnologiilor de cultivare a arbuștilor fructiferi, prin introducerea unor verigi tehnologice inovative menite să sporească biodiversitatea supra- și subterană în culturile ecologice, în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută față de boli și dăunători. Astfel, în cadrul Etapei III a proiectului ResBerry pentru anul 2023 au fost propuse spre realizare următoarele activități:

1. Influența sistemelor de conducere și a utilizării plantelor companion în culturile ecologice de arbuști fructiferi.

2. Analiza efectului antagonist al unor inoculanți microbieni în plantații ecologice de căpșun și zmeur.

3. Testarea entomovectorilor în culturi ecologice de arbuști fructiferi.

4. Analiza producției din punct de vedere cantitativ, calitativ și al acceptanței consumatorilor.

Proiectul ResBerry este implementat de o echipă de cercetători din cadrul Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare și de membri ai Cooperativei Agricole Rodagria Produce.

Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare reprezintă cea mai nouă infrastructură de cercetare a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, având 13 laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație, aici desfășurându-se activitatea de cercetare pentru mai multe proiecte internaționale și naționale care abordează numeroase teme de actualitate.

Cooperativa Agricola Rodagria Produce România, reprezentată prin intermediul domnului Bogdan Mihalcea, este partener în proiectului ResBerry si contribuie la implementarea testelor experimentale din cadrul plantațiilor de zmeur și căpșun.

Mai multe informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului ResBerry puteți găsi pe paginile web: https://projects.au.dk/; https://www.usamv.ro/, https://www.qlab.ro/proiecte/ și https://www.rodagria.com/resberry, dar și mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate găsiți pe pagina web a Universității de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București: http://www.usamv.ro/.

Explicații

1 – Beneficiile plantelor companion.

2 – Obiectivele proiectului.

3 – Exemple de plante campion.

4 – Etapele principale ale proiectului.

5 – Sigle parteneri și proiect.

USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

CSIII dr. ing. chim. Oana-Crina BUJOR-NENIȚA (Director de proiect),

ACS drd. ing. hort. Lavinia Mihaela ILIESCU-UDREA (membru în echipa de cercetare)

Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare este cea mai nouă infrastructură de cercetare a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Unitatea dispune de 13 laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație. Aici se desfășoară activitatea pentru mai multe proiecte internaționale și naționale care abordează teme de cercetare de mare actualitate.

O temă de interes la nivel european este îmbunătățirea tehnologiilor de cultivare a arbuștilor fructiferi, prin introducerea unor verigi tehnologice inovative menite să sporească biodiversitatea supra- și subterană în culturile ecologice în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută față de boli și dăunători. Creșterea interesului consumatorilor pentru fructe ecologice, îi motivează pe fermierii români să își îmbunătățească tehnologia de cultivare a fructelor de pădure în fermele lor, iar un punct de sprijin important în accelerarea realizării acestor îmbunătățiri îl reprezintă etapele proiectului ResBerry, implementat cu ajutorul specialiștilor și cercetătorilor din Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare și Cooperativa Agricolă Rodagria Produce.

Proiectul „Obținerea unor culturi ecologice reziliente de arbuști fructiferi prin aplicarea unor strategii inovative de management și creșterea biodiversității – ResBerry“ îşi propune să furnizeze cunoștințele necesare și să demonstreze eficiența unor instrumente noi în restabilirea biodiversității solului și a culturilor de arbuști fructiferi în sistem ecologic, în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută în fața bolilor și dăunătorilor. Proiectul se derulează pentru o perioadă de 3 ani, urmând a se finaliza în anul 2024, este finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, CCCDI – UEFISCDI, proiect numărul ERANET-COREORGANIC-ResBerry-1, în cadrul PNCDI III şi este coordonat de Universitatea Hochschule Geisenheim din Germania, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București, University of Copenhagen (UCPH) din Danemarca, National School of Agriculture in Meknès (ENAM) și Faculty of Sciences Moulay Ismail University (UMI) din Maroc, Research Institute of Horticulture – National Research Institute (INHORT) din Polonia și Cooperativa Agricola Rodagria Produce din România. Cu o bună acoperire geografică în rândul partenerilor de proiect, din patru țări europene (Germania, România, Polonia, Danemarca) și Maroc, proiectul se va concentra pe studiul culturilor de căpșun și zmeură, dar va lua în considerare și alți arbuști fructiferi.

Obiectivele principale ale proiectului:

• Să implementeze soluții tehnice cu rol preventiv pentru întreținerea plantațiilor ecologice de arbuști fructiferi pentru protejarea biodiversității cu ajutorul plantelor companion, sub formă de benzi înierbate, plante sanitar și acoperitori de sol;
• Să restabilească diversitatea comunității microbiene a solului din plantațiile de arbuști fructiferi cultivați în sistem ecologic pentru a asigura o reziliență crescută a culturilor la factorii de stres biotic și abiotic;
• Să crească gradul de conștientizare a fermierilor cu privire la utilizarea metodelor inovatoare de combatere a dăunătorilor, cum ar fi nematozii entomopatogeni pentru combaterea musculiței cu aripi pătate și entomovectorii pentru controlul putregaiului cenușiu;
• Să evalueze influența soluțiilor propuse asupra producției și calității nutriționale ale fructelor arbuștilor fructiferi și evaluarea așteptărilor consumatorilor cu privire la măsurile propuse.

Rezultatele proiectului se evidențiază prin utilitatea soluțiilor tehnologice inovative dezvoltate, care să ajute la îmbunătățirea cultivării fructelor de pădure în sistem ecologic, precum și prin implicarea directă a fermierilor locali în implementarea celor mai bune metode de combatere a bolilor și dăunătorilor. Proiectului ResBerry va promova o abordare multi-actor pe tot parcursul implementării, adresându-se:

• Fermierilor/cultivatorilor: prin crearea de perspective pentru controlul dăunătorilor și bolilor din culturile ecologice de arbuști fructiferi, cu o reziliență generală superioară, rezultând o mai bună rentabilitate economică.
• Comunității științifice (cercetători, mediul academic): prin furnizarea de informații științifice valoroase cu privire la aplicarea de soluțiile agroecologice în cultivarea arbuștilor fructiferi.
• Companiilor care deja furnizează soluții pe piață, consumatorilor, organismelor de control și certificare.

Un partener important al proiectului ResBerry este Cooperativa Agricola Rodagria Produce, România. Prin intermediul domnului Bogdan Mihalcea, reprezentat al cooperativei agricole, se realizează partea experimentală a proiectului privind testarea unor soluții practice pentru sporirea gradului de reziliență a culturilor de căpșun și zmeur în sistem ecologic.

Mai multe informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului ResBerry puteți găsi pe paginile web: https://projects.au.dk; https://www.usamv.ro și https://www.qlab.ro, dar și mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate găsiți pe pagina web a Universității de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București: https://www.usamv.ro.

USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

CSIII dr. ing. chim. Oana-Crina BUJOR-NENIȚA (Director de proiect), ACS drd. ing. hort. Lavinia Mihaela ILIESCU-UDREA (membru în echipa de cercetare)

Dacă în numerele trecute ale revistei Lumea Satului scriam despre tehnologia ecologică de cultivare a roșiilor și castraveților, de data aceasta continuăm seria articolelor dedicate culturilor ecologice cu ceapa, prazul și usturoiul.

Ceapa

Deși originală din Asia Centrală, unde se află și astăzi în flora spontană, ceapa este amplu răspândită în Rusia, Bulgaria, Spania, Franța și Italia, iar la noi o regăsim în mai toate zonele țării, ocupând o suprafață importantă. Considerată o legumă a sănătății și longevității pentru virtuțile sale terapeutice, tonice și antiinfecțioase ceapa, mulțumită conținutului său bogat în sulfură de alil, poate fi folosită la prepararea decocturilor și maceratelor pentru tratarea diverselor boli.

Ca particularități botanice și biologice ceapa este o plantă bienală sau trienală în funcție de tehnica de cultură. Având o înrădăcinare superficială, ea este pretențioasă la umiditate mai ales în prima parte a perioadei de vegetație. Ceapa preferă solurile ușoare, humifere, neîmburuienate, permeabile, iar premergătoarele favorabile sunt legumele vărzoase și cucurbitaceae. Pentru a împiedica atacul de muscă al cepei, respectiv al morcovului este obligatorie asocierea culturii de ceapă cu morcovul sau ridichi.

Soiurile preferate de cultivatorii români sunt grupate după destinația acestora în cultură astfel:

La pregătirea terenului trebuie menționate următoarele lucrări: nivelarea de întreținere, modelarea terenului, semănatul fals. Plantarea se face numai pentru arpagicul mărunt, nu cel mare deoarece riscăm apariția în primăvară a tijelor florale. Cantitatea necesară de arpagic de care aveți nevoie este de 600-700 kg/ha, cu o densitate de 700.000-950.000 plante/ha în cazul plantării mecanizate și de 450.000-550.000 plante/ha la plantarea manuală. În cazul culturii prin răsad aceasta se realizează la finele lunii martie, începutul lunii aprilie folosindu-se o cantitate de sămânță de 3-4 kg/ha, epoca optimă de plantat fiind cuprinsă între 1-15 mai. În acest caz densitatea este de 400.000-450.000 plante/ha, cu o distanță între rânduri de 35 cm, iar între plante pe rând de 5-6 cm.

Combaterea buruienilor se realizează manual în 2-3 treceri sau mecanizat cu cultivatorul. De asemenea, se recomandă și combaterea buruienilor cu flacăra, operațiune pentru care sunt necesare 6 butelii/ha. Atenție, solele cultivate cu ceapă nu se fertilizează în anul înființării culturii, ci recomandat ar fi să se efectueze cu 1-2 ani mai devreme. Irigarea se face numai în condiții de secetă, cu norme cuprinse între 150-200 mc apă/ha.

Combaterea bolilor și dăunătorilor la ceapă

Recoltarea se face la maturitatea tehnologică, adică atunci când prima folie de învelire a bulbililor începe să-și schimbe culoarea spre galben ruginiu și peste 20% din plante au tulpinile frânte

Prazul

Una dintre cele mai vechi legume în cultură, prazul își are originea în țările învecinate Mării Mediterane. El se cultivă pentru bulb și în special pentru tulpina falsă ale cărei calități terapeutice reprezintă un bun tonic al sistemului nervos, un diuretic apreciat pentru efectul laxativ, dar și un excelent antiseptic în ameliorarea furunculelor și înțepăturilor de insecte. Soiurile cultivate în România sunt Camus, care oferă o producție de 20-25 t/ha, și Axima, cu 25-30 t/ha. Culturile premergătoare favorabile sunt solanaceae, bostănoase. Datorită sistemului radicular puternic fasciculat prazul exploatează bine solurile profunde, humifere cu textură mijlocie și se asociază bine cu spanacul, salata, țelina și morcovul. În schimb, prazul are pretenții mari față de umiditatea din sol și este sensibil la excesul de apă.

Plantarea se realizează în perioada 20-30 mai, până la 10 iunie cel târziu, iar schema de plantare prevede 35 cm între rânduri și 10-15 cm distanța între plante pe rând la o adâncime mai mare decât a fost în răsadniță.

Buruienile se combat prin prașile manuale, iar dăunătorii (de regulă tripșii) se elimină cu ajutorul capcanelor adezive de culoare bleo, dacă avem cultura în solar, sau prin jet puternic de apă rece pe partea inferioară a frunzelor.

Usturoiul

Venit din Asia Centrală și răspândit în Europa, Asia și America de Nord, usturoiul este astăzi folosit grație conținutului în uleiuri eterice și fitoncide atât în arta culinară, cât și în industria farmaceutică pentru proprietățile sale vermifuge, antiseptice și ca stimulativ al apetitului și al secrețiilor gastrice.

Deși este o plantă perenă, el se comportă în cultură ca plantă anuală. Cu un sistem radicular superficial, acesta nu suportă umbra și este mai pretențios față de umiditate decât ceapa. Înmulțirea se realizează prin bulbili, iar premergătoarele cele mai bune sunt mazărea și fasolea, timpul de revenire pe aceeași solă fiind de 4 ani ca urmare a atacului de nematozi. Datorită sistemului radicular fasciculat preferă solurile aluvionare, ușoare și permeabile.

Usturoiul se cultivă prin plantat manual toamna (septembrie-octombrie) sau primăvara, respectând o normă de 600-800 bulbili/ha, pe 2 rânduri, cu o distanță de 25 cm între rânduri, 5-6 cm între plante și o adâncime de 2-4 cm.

Buruienile se îndepărtează prin prașile manuale, iar pentru combaterea putregaiul alb al usturoiului se recomandă mulcirea solului între plantele cultivate și amplasarea rândurilor pe direcția N-S. Atenție însă la apă, usturoiul este foarte sensibil la excesul de apă; acest lucru poate duce la apariția Botrytis alli, o boală destul de păgubitoare, dar care poate fi combătută cu un decoct de coada calului aplicat timp de 3 zile.

Dr. ing. Elena CATANĂ

Tomatele, originare din Peru și de pe platourile înalte ale Mexicului, au ajuns în Europa în secolul al VIII-lea, iar în secolul al XI-lea au devenit atât de populare încât s-au răspândit pe tot continentul. Conținutul mare de licopen, săruri minerale, vitamine A, B1, B2, B6, C, PP, E, K i-a făcut pe cercetătorii britanici și americani să afirme că roșiile reduc apariția cancerului la om. Deși acestea există în cultură la noi în țară sezonier, rația de roșii a unei persoane este de 35-50 kg/an. Fiind atât de iubite, ele merită a fi cultivate mai ales pentru consumul familial în sistem ecologic. Hrăniți-vă sănătos apelând doar la tratamente realizate din plante. Se poate obține producție și așa.

Planta anuală, erbacee, cu tulpină erectă sau culcată trebuie cultivată departe de cartofi, însă poate avea ca vecini usturoiul, vărzoasele, prazul și țelina ca plantă acoperitoare. La vremea aceasta firele de tomate cu siguranță au fost plantate în câmp sau în solar. Din acest moment intervin lucrările de întreținere care vor influența calitatea, dar și cantitatea fructelor. Preventiv, solul poate fi stropit cu infuzie de coada-calului. În felul acesta veți feri plantele de bolile criptogamice. Practic, aveți nevoie de 300 grame de plantă uscată pe care o fierbeți în 5 litri de apă timp de 30 de minute. Infuzia obținută se folosește în diluție de 1:5. De asemenea, puteți uda plantele cu lapte degresat sau zer pentru diminuarea infecțiilor virotice. Revigorarea plantelor se face cu purin de coada-calului (Equisetum arvense). Pentru aceasta se realizează în 12-14 zile un macerat dintr-un kilogram de plantă proaspătă și 10 litri de apă, ce se diluează ulterior în proporție de 1 la 5. Dacă nu aveți plantă în stare proas­pătă, puteți folosi 150-200 grame de plantă uscată.

Modul de combatere a bolilor și a dăunătorilor, ca și produsul folosit le găsiți în tabelul de mai jos.

Dr. ing. Elena CATANĂ