ipso iunie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

Câteva caracteristici ale perioadelor secetoase

Seceta este un fenomen natural care se manifestă atunci când precipitațiile sunt mai reduse decât cele înregistrate în mod obișnuit, producându-se dereglări ale bilanțului hidrologic, care influențează negativ sistemele productive ale resurselor de teren. Mai pe scurt, seceta apare atunci când precipitațiile medii anuale sunt sub media zonei, iar repartiția lor nu este sincronizată cu fazele de vegetație ale culturilor.

Prin secetă meteorologică se înțelege o perioadă de 10 zile fără precipitații în aprilie-septembrie sau 14 zile fără precipitații în octombrie-martie.

Seceta pedologică se manifestă atunci când solul nu mai poate asigura apa necesară plantelor și acestea se veștejesc.

Seceta atmosferică apare în perioadele fără precipitații, cu temperaturi ridicate și cu umiditatea aerului scăzută.

La seceta agricolă, în afară de lipsa precipitațiilor se mai au în vedere radiațiile solare, umiditatea aerului și a solului, precum și vânturile.

Se apreciază că seceta din Bărăgan este cauzată nu atât de cantitățile reduse de precipitații, cât mai ales de evaporația puternică provocată de vântul uscat.

Zile de secetă și arșiță se înregistrează atunci când umiditatea atmosferică scade sub 30%, iar temperatura depășește 32°C.

Suprafața agricolă a României este cuprinsă de secetă în următoarele proporții: 2% se manifestă în toți anii, este secetă extrem de severă; 28% se manifestă în 40% din ani, este secetă foarte severă; 10% se manifestă în 10-40% din ani, este secetă moderată; 60% se manifestă în mai puțin de 10% din ani, este secetă redusă.

Ponderea anilor secetoși este de: 89% în Dobrogea; 66% în Muntenia și Moldova; 96% în Banat și Oltenia; 48% în Transilvania.

Se apreciază că din 10 ani 4 sunt foarte secetoși, 2 sunt secetoși și 4 sunt ploioși. Ani cu recolte slabe, din cauza secetei, sunt 52% în Dobrogea, 43% în Bărăgan și 36-39% în Câmpia Olteniei și N-E Moldovei. Limita la care începe seceta este dată de raportul dintre temperatură și cantitatea de precipitații, astfel:

Temperatura medie anuală (0°C)   25     20     15 10 5   0     - 5
Precipitații medii anuale (mm)   700   600 500 400 300 200 100

Prin urmare, la temperatura de 10°C seceta începe la 400 mm precipitații.

În Câmpia Română se înregistrează mereu deficite de apă în sol care ajung la 100-150 mm în anii umezi, 250 mm în anii moderați și 300-350 mm în anii uscați. În funcție de nivelul de dezvoltare a sistemului radicular, plantele pot folosi și apa din pânza freatică dacă se găsește la: 1,5 m adâncime pentru grâu și soia; 2,0 m adâncime pentru porumb; 2,5 m adâncime pentru floarea-soarelui; 3,5 m adâncime pentru lucernă. În perioadele secetoase plantele se veștejesc din cauza faptului că pierderile de apă prin transpirație depășesc capacitatea acestora de a absorbi apa din sol.

Veștejirea poate fi trecătoare și are loc în orele însorite din mijlocul zilei, când plantele transpiră intens și frunzele nu mai sunt aprovizionate cu suficientă apă, deși solul are umiditate. Ele spre seară își revin. Veștejirea durabilă apare când solul are umiditate scăzută și plantele nu-și mai pot acoperi pierderile de apă prin transpirație. În condiții de secetă, valorificarea apei existente în sol depinde de tehnologia de cultură aplicată. Astfel, la Stațiunea Mărculești din județul Ialomița, cu 1 mm apă căzută din precipitații, s-au obținut 4,6 kg de grâu și 7,07 kg de porumb. În restul județul Ialomița, cu același 1 mm apă s-au obținut doar 2,24 kg de grâu și 4,54 kg de porumb.

Pentru aceasta se recomandă aplicarea sistemului Dry-forming prin care se asigură o mai bună acumulare și conservare a apei în sol. Astfel, conținutul în apă în sol, pe stratul 0-10 cm, a fost 15% în sistemul clasic și 21,3% în sistemul Dry-farming, iar pe stratul 0-30 cm a fost 16,9% în sistemul clasic și 21,5% în sistemul Dry-farming.

Pentru a evolua consumul de apă al plantelor prin transpirație se calculează transpirația relativă care reprezintă raportul dintre transpirația pe unitatea de suprafață a frunzelor și evaporarea pe unitatea de suprafață a apei libere. Înainte de campania însămânțărilor de toamnă și de primăvară este necesară o apreciere privind rezerva de apă din sol pe stratul 0-100 cm. Sunt considerate condiții nefavorabile dacă toamna solul are umiditate sub 14%, iar primăvara, dacă are sub

20-24%. Indicele de ariditate al unei zone se calculează cu relația:

Ia = P/T+10 (P reprezintă media precipitațiilor din zonă; T reprezintă temperatura medie a zonei).

Exemplu: dacă P = 500 mm, iar T = 10°C Ia =500/10+10 = 25.

La 25 reprezintă limita dintre climatul arid și umed; Ia 26 reprezintă climatul de stepă și silvostepă; Ia 26-32 reprezintă climatul zonei forestiere moderate etc.

Dacă se ia meiul ca martor față de stresul hidric, sorgul este mai sensibil cu 12%, iar porumbul cu 55-60%. Dacă se ia mazărea ca martor, soia este mai sensibilă de 1,75 ori, iar fasolea de 1,45 ori.

Cunoașterea acestor caracteristici de către fermieri îi ajută în dirijarea tehnologiilor de cultură și în primul rând în asigurarea condițiilor pentru înmagazinarea și conservarea apei în sol și în evitarea la maximum a pierderilor de apă din sol prin evaporare.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 16

Reacția plantelor la secetă

Se prognozează o vară 2016 secetoasă. Zile de secetă și arșiță sunt considerate cele cu temperatura de peste 32 de grade Celsius și umiditatea atmosferică sub 30%. Prin secetă se înțelege un interval de minimum 10 zile fără precipitații.

În perioada de secetă plantele se veștejesc, adică transpirația depășește capacitatea acestora de a absorbi apa din sol.

Veștejirea poate fi trecătoare și are loc în orele puternic însorite ale zilei, când plantele transpiră intens și frunzele nu sunt aprovizionate cu apă suficientă, deși solul are umiditate. Când se răcorește, spre seară, își revin la normal.

Dar veștejirea poate fi durabilă și apare la o umiditate scăzută a solului, din care plantele nu-și mai pot acoperi pierderile de apă prin transpirație, cu consecințe destul de grave pentru plante.

La porumb, de exemplu, veștejirea trecătoare apare când pierde 15,6% din apă, iar la veștejirea durabilă pierde 40% din apă.

În urma veștejirii la grâu are loc un transport masiv de substanțe proteice din plantă în boabe. Așa se explică de ce grâul crescut la umiditate mai redusă și temperaturi ridicate are un conținut de proteină mai mare în boabe. Aceasta deoarece scade fotosinteza producătoare de carbohidrați, în schimb se intensifică respirația când se consumă din rezerva de carbohidrați. Se scurtează perioada de formare a bobului, reducând timpul de depozitare a carbohidraților și în final conținutul în proteină este mai ridicat.

După o perioadă de veștejire plantele rezistă mai bine la secetă, însă cu influențe negative asupra nivelului recoltei.

La plantele veștejite stomatele se închid, frunzele se răsucesc (la porumb se fac sul) pentru a diminua transpirația și în aceste condiții se reduce fotosinteza. În schimb, respirația se intensifică și consumă din substanțele de rezervă, diminuându-se recolta.

Creșterea rezistenței la secetă are loc prin hidroliza amidonului în monozaharide, iar proteina în aminoacizi, prin aceasta împiedicându-se coagularea protoplasmei.

În condiții de secetă apare concurența între diferitele organe ale plantei pentru apă:

– frunzele tinere, cu forță de scurgere mai mare, absorb apa din frunzele bătrâne care se usucă și cad;

– frunzele tinere pot sustrage apa și din vârfurile de creștere și creșterea plantelor este oprită;

– pot sustrage apa din flori și ovarele avortează, iar fructele tinere cad.

La o fază mai avansată a secetei apar modificări în activitatea enzimelor din plante:

– se intensifică activitatea amilazei care transformă poliglucidele în glucide simple;

– substanțele proteice din frunzele bătrâne se descompun în aminoacizi liberi care sunt absorbiți de frunzele tinere;

– se acumulează acizi organici care neutrali­zează amoniacul rezultat din degradarea proteinelor.

Rezistența la secetă se datorează proprietăților protoplasmei celulelor care permit menținerea în viață a plantelor în timpul secetei și reluarea proceselor vitale, cu intensitate sporită, când din nou solul este aprovizionat cu apă.

Plantele evită supraîncălzirea printr-o transpirație activă deoarece la temperatura de peste 45 grade C protoplasma coagulează și planta moare. Prin urmare, rezistența la secetă este condiționată de proprietățile protoplasmei de a suporta deshidratarea cu minimum de periclitare a funcțiilor fiziologice ale acesteia.

La plantele veștejite au loc următoarele transformări de substanțe organice:

– scade conținutul de glucide din frunze deoarece scade fotosinteza;

– crește cantitatea de zahăr pe baza polizaharidelor din frunzele inferioare;

– crește conținutul de monozaharide pe baza zaharozei care se hidrolizează.

Plantele rezistente la secetă se caracterizează prin:

– au stomate și ostiole mai mici și în adâncitură pentru a reduce transpirația;

– au sistem radicular bine dezvoltat și în adâncime pentru a folosi apa freatică;

– au vase conducătoare cu diametrul mai mare, cu capacitate de absorbție ridicată;

– au frunze mici și suprafață foliară redusă, se pot răsuci, schimba poziția pentru a reduce din energia solară primită;

– frunzele au cuticula mai groasă, sunt prevăzute cu strat de ceară, cu peri;

– au presiune osmotică ridicată pentru a folosi apa reținută strâns de sol și au respirație redusă pentru a nu consuma mult din rezerve;

– posedă capacitate de translocare rapidă a hidraților de carbon rezultați din fotosinteză pentru a crea loc noilor carbohidrați.

Cu cât cantitatea de apă legată este mai mare față de apa liberă, celulele rezistă mai bine la temperaturi ridicate.

Dintre plantele de cultură, cu rezistență mai bună la secetă, menționăm: meiul, sorgul, porumbul, grâul, secara, orzul, floarea-soarelui, șofrănelul, năutul, sparceta, lucerna. Mai puțin rezistente sunt: cartoful, fasolea, sfecla, ovăzul, mazărea, soia, muștarul, trifoiul.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Seceta pedologică extremă afectează grâul și porumbul

• În Vaslui, peste 6.000 ha au fost cosite

După o primăvară cu umiditate excesivă în sol, prima lună de vară aduce evenimente agrometeorologice neplăcute. Seceta pedologică s-a instalat în mai multe zone din ţară, în special în teritoriile cu risc ridicat la secetă și deșertificare, cu indicele de ariditate între 0,05-0,65, temperaturi medii anuale mai mari de 100 grade C și o sumă a precipitaţiilor medii anuale între 350-550 mm, iar a celor din perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie), între 200-350 mm.

Seceta pedologică extremă și puternică, la grâu

Potrivit specialiștilor agrometeorologi de la ANM, la începutul lunii iunie, la cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate în profilul de sol 0-100 cm prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute în Moldova, Crișana și Banat, cea mai mare parte a Dobrogei și Munteniei, local în estul Olteniei, sud-vestul și sud-estul Transilvaniei. Ca urmare, în regiunile respective s-a instalat seceta pedologică moderată, puternică și izolat extremă. Fenomenul înseamnă că, față de o aprovizionare optimă cu apă (1.200-1.500 mc/ha) sau satisfăcătoare (900-1.200 mc/ha), există zone cu 200-300 mc/ha (secetă extremă) în Botoșani, parțial Iași, Neamț, Buzău, Galați, Constanța, estul Timișului și Aradului și cu 300-600 mc/ha (secetă pedologică puternică) în Vaslui, Bacău, Vrancea, Tulcea. Seceta pedologică moderată (600-900 mc apă/ha), care nu reprezintă risc pentru cultură, putând fi corectată la prima ploaie, s-a instalat într-un areal mai larg, corespunzător județelor Brăila, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt, Timiș, Arad, Bihor și parțial Alba, Prahova și Ilfov. Cum luna iunie face parte din perioada critică a cerealelor de toamnă, respectiv când acestea au nevoie de umiditate pentru a parcurge etapa de maturitate a bobului, seceta pedologică extremă și puternică, în lipsa precipitațiilor imediate, ar putea avea efecte negative asupra cantității și calității producției.

Efecte minore la porumb

La culturile de porumb, pe adâncimea de sol 0-50 cm, conținutul de apă indică valori scăzute și deosebit de scăzute în Moldova, sud-vestul și sud-estul Transilvaniei, parțial în Dobrogea, Muntenia și Banat. Pe acest profil de sol, în funcție și de cerințele plantei în faza de vegetație corespunzătoare perioadei în care ne aflăm (iunie), umiditatea este considerată optimă la 800-970 mc apă/ha și satisfăcătoare la 600-800 mc apă/ha. Din analiza agrometeorologică rezultă că, la începutul lunii iunie, seceta pedologică extremă (sub 150 mc/ha) este prezentă în județele Botoșani, Iași, Galați, parțial Timișoara, Caraș-Severin și Hunedoara, iar seceta pedologică puternică ar corespunde suprafețelor agricole din județele Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Buzău, Brăila, Tulcea și parțial Vrancea și Constanța. Perioada critică pentru prășitoare, adică a consumului maxim de apă pentru dezvoltarea plantei, corespunde lunilor iulie-august, deci teoretic seceta pedologică nu are deocamdată impact major, efectele putând fi anulate prin căderea precipitațiilor. Dacă în zonele unde s-a instalat seceta pedologică extremă și puternică se prelungește intervalul fără ploi, atunci ar putea apărea probleme, plantele oprindu-se din creștere.

Ce spun fermierii

Ing. Doru Andrici, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice Botoșani: „În lanurile unde s-a aplicat tehnologia completă culturile arată frumos, e de văzut ce va fi dacă nu va ploua; acolo unde s-a lucrat din economie și după ureche, culturile sunt sub orice critică. La prășitoare au de suferit cele care s-au semănat târziu. Pe Valea Jijiei, în sud-estul județului, sunt câmpuri întregi unde porumbul e abia în câteva frunze. La ora aceasta, dacă ar ploua măcar 20 l/mp, s-ar trece de acest punct critic.“

Ing. Valeriu Călin, președintele Asociației producătorilor agricoli de cereale și plante tehnice „Agroceres“ Buzău: „La noi, culturile de grâu și de rapiță se apropie de recoltat, în două săptămâni în mod singur vom intra cu combinele cel puțin la rapiță. Nu cred că rapița este afectată de lipsa de umiditate din sol, dar la grâu s-ar putea să rămână bobul șiștav, dacă nu va ploua în următorul interval de timp. În ceea ce privește porumbul, în general arată bine, mă rog, la mine în fermă arată bine, e la 40-45 cm.“

Ing. Ion Bălan, președintele Asociației fermierilor Tulcea: „În clipa de față (n.n. – începutul lunii iunie) grâul arată încă bine. Dacă într-o săptămână ar ploua, am zice că toate culturile de toamnă – rapița, orzul și grâul – ar fi reușite pentru anul acesta. Dacă nu, vor exista probleme în special la grâu, unde producția se va reduce semnificativ; el este acum în faza de lapte-ceară și este important să aibă apă în limita lui de consum. Orzul și rapița nu cred să sufere influențe semnificative. La culturile de primăvară e nevoie de apă. Prășitoarele, aflate în faza de creștere, deci de consum sporit, s-ar putea să aibă dificultăți dacă seceta pedologică se menține. Cât despre irigații, ele funcționează pe aproximativ 10.000 ha: sistemul ANIF e activ undeva în zonele Baia, Sabangia, Măcin, iar în Deltă, la Murighiol, Nufărul etc. exploatațiile agricole au propriile amenajări.“

Ing. Ioan Nechifor, președintele Asociației producătorilor Vaslui: „Undeva, în centrul județului, și nu doar acolo, avem fermieri care au trecut la cositul grâului, măcar să câștige din el un furaj bun. Sunt așadar sole unde, chiar dacă plouă, nu mai putem recupera nimic. Estimez această suprafață la 6.000 ha. În fine, dacă s-ar păstra cultura, ar fi o producție de 500-1000 kg/ha. Pe de altă parte, unele culturi de primăvară au fost semănate târziu din cauza condițiilor din primăvară și fie nu au răsărit deloc, fie arată rău. Vorbind despre irigații, Vasluiul are o suprafață amenajată de 18.000 ha, dar funcționează cam pe 4.000 ha. Sunt fermieri care au accesat fonduri europene în acest scop, dar investițiile în modernizarea stațiilor nu-s gata, deci și pe ei i-a prins seceta pe picior greșit.“

Ing. Grigore Petre, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice Galați: „Tot ce vă pot spune este că eu am în fermă sistem de irigații. În rest, da, seceta s-a instalat, n-a mai plouat din aprilie, iar grâul are acum un consum mare de apă și va avea de suferit fără precipitații.“

Ing. Viorel Matei, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice Timiș: „Realitatea din Timiș este alta. Până în martie, în vestul județului am avut exces de umiditate pe 160.000 ha. Din această cauză culturile de primăvară s-au semănat târziu și în condiții foarte proaste. Pe urmă a urmat acest val de secetă. Dacă vine o ploaie, că de irigații/desecări vorbim doar în campanii electorale, solul bun de la noi ar ajuta plantele să-și revină. Culturile de toamnă, adică cele care au rămas și nu au fost afectate de băltirile din februarie-martie, arată bine. Dar eu spun că, la păioase, dacă vom avea 20% minus de producție, scăderea este cauzată de excesul de umiditate din toamnă și primăvară, nu de lipsa de apă de-acum. Una peste alta, punând la un loc excesul de apă de acum trei luni și lipsa umidității de azi, estimez că vom avea o recoltă satisfăcătoare comparativ cu anii trecuți.“

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS