reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Sep 2019

România are 103 localități cu mai puțin de 1.000 de locuitori. Cu ce bani se întrețin acestea?

Ultimele date din 2016 privind populația după domiciliu arată că în România sunt 103 comune care au mai puțin de 1.000 de locuitori. După celălalt indicator, respectiv populația rezidentă, s-ar putea ca numărul acestora să crească. Cele mai multe localități mici sunt situate în județele Hunedoara – 12, Alba – 10, Caraș Severin – 9, Buzău, Mehedinți și Mureș – câte 7 fiecare.

Cea mai depopulată comună din România este Bătrâna, din Hunedoara, cu 122 de locuitori, urmată de Bulzeștii de Sus, Hunedoara, cu 282 de locuitori și Brebu Nou, din Caraș-Severin, cu 298 de locuitori. Ne-am pus întrebarea cum supraviețuiesc primăriile din aceste localități, la bugetele locale pesemne nesemnificative. Bine, răspunsul îl cunoaștem, este vorba despre alocări financiare județene și naționale suplimentare, dar tot este de aflat/citit o lecție de supraviețuire. Astăzi vom veni doar cu două exemple.

Fără bani de salariu de 2 luni, fără școală, fără, fără...

sate batrana

Bătrâna (29,6 kmp), cea mai depopulată din România, dar nu și cea mai mică din punctul de vedere al suprafeței, este o comună cu patru sate (Răchițaua – 6 gospodării, Fața Roșie – 11 gospodării, Bătrâna – 49 de gospodării și Piatra – 4 gospodării), situată în zona dealurilor înalte ale Munților Poiana Ruscă din Hunedoara, la o altitudine de 960 m, făcând parte din cunoscutul Ținut al Pădurenilor. În 1992 localitatea avea 287 de locuitori. Astăzi a mai rămas cu 122 de locuitori (populație după domiciliu). Primar este Radu Herciu, iar viceprimar – Cornel Moldovan. Cu ultimul am vorbit despre buget: „E mic. 300.000 de lei în acest an. Atât de mărunt încât nu ne-am luat salariile de două luni.“ Ce soluție ar exista? Evident, cea de până acum, alocare de resurse financiare de la Consiliul Județean Hunedoara sau de la Guvernul României. Dar să vedeți, chiar și-n cazul satelor răsfirate prin munți, cu oameni care trăiesc dificil, frumos, dar dificil, unitatea de măsură în Hunedoara este tot una politică. Nu se potrivesc opțiunile politice ale celor de la județ cu ale primarului și viceprimarului din Bătrâna! Așa că bătrânii din... Bătrâna mai au de așteptat până să vină și rândul comunei lor la finanțare (rectificare de buget, la CJ Hunedoara). Aprecierea ne aparține, fiindcă autoritățile se feresc să spună acest lucru pe șleau. Știți de ce, repercusiuni... Prima și ultima dată când localitatea a „văzut“ bani mulți a fost în 2015, grație reglementărilor privind un buget minimal stabilit de guvern la un milion de lei. Atunci, Bătrâna a primit 1,5 milioane de lei: „Cu acei bani am asfaltat și noi străzile, am introdus apă potabilă. A fost poate cel mai îmbelșugat an din istoria localității noastre“. Populația este îmbătrânită. Atât de îmbătrânită încât mai sunt cam 10 copii cu vârstă de la 0 la 14 ani. Școlile s-au închis. Elevii învață la Dobra, o localitate aflată la 30 km depărtare. Cu ce se asigură transportul? Nu se asigură! Elevii stau la rude sau în gazdă, vin acasă în vacanță sau la sfârșit de săptămână. Despre alte investiții este inutil să vorbim în condițiile unui buget de subzistență: „Abia avem bani pentru utilajul cu care să deszăpezim iarna drumurile.“ Nu vă gândiți însă că locuitorii stau cu mâinile-n sân. Fiecare își vede cum poate de grădină (664 ha teren agricol, 2.043 ha de suprafețe împădurite). Ocupația principală ar fi creșterea animalelor. Și sunt, în medie, în gospodăriile populației peste 100 de capete bovine, 450 de oi, 70 de capete suine, 45 de cabaline, păsări etc.

Comună îmbătrânită, dar cu ditamai baza sportivă multifuncțională din fonduri UE

sate baza sportiva jugureni

Jugureni, Prahova: 2.685 ha, 540 de locuitori (955 de locuitori în 1992), 4 sate – Jugureni, Valea Unghiului, Boboci și Marginea Pădurii, o școală, o grădiniță, un dispensar, un cămin cultural, 4 biserici etc. Nici această localitate, situată în estul județului Prahova, la granița cu Buzăul, într-o zonă deluroasă, cu teren slab productiv, nu are un buget mare. Suma ajunge undeva la 6-700.000 lei/an. Cei mai mulți bani provin din cotele defalcate din TVA și impozitul pe venitul global. Veniturile proprii (impozite și taxe locale) nu se ridică la mai mult de 100.000 lei. Dar, în afară de aceste fonduri, de mai mulți ani comuna Jugureni este puternic ajutată de Consiliul Județean Prahova.

Să admitem că s-a aflat chiar printre localitățile favorizate de către administrația județeană, lucru pe care nu avem decât să-l salutăm. Cu fonduri asigurate prin parteneriate cu CJ Prahova s-a construit o primărie mare-mare, apoi s-au modernizat căminul cultural și școala, s-a introdus/extins alimentarea cu apă (11 km de rețea, grad de acoperire – 90%), s-au asfaltat drumurile (50% din drumuri sunt modernizate).

Prin finanțarea asigurată prin GAL, autoritățile au cumpărat și un buldoexcavator. Dar cea mai mare investiție, finanțată din fonduri europene, nici nu știm cât de oportună, este o bază sportivă multifuncțională, cu teren de fotbal sintetic, vestiare, clădire administrativă etc. dacă socotim că numărul total al copiilor și tinerilor din grupa 5-19 ani inclusiv este de 76 de persoane, din care 40 sunt preșcolari, elevi de învățământ primar și gimnazial, la școala din localitate...

sate primarie jugureni

În fine, acesta este un alt aspect. Cert este că, deși săracă și îmbătrânită, comuna a oferit infrastructură suficientă locuitorilor. Dar și 100.000 de lei, anul trecut, pentru ajutoarele sociale!

Comune cu mai puțin de 1.000 de locuitori

  • Alba: Blandiana – 948, Cenade – 982, Ceru – Băcăinți – 257, Dostat – 999, Intregalde – 625, Mogoș – 812, Ocoliș – 590, Ohaba – 675, Ponor – 576, Râmeț – 572;
  • Arad: Ignești – 721, Moneasa – 919, Silindia – 875, Sistarovat – 319;
  • Argeș: Dâmbovicioara – 925, Poenarii de Argeș – 999;
  • Brașov: Fundata – 785;
  • Buzău: Cânești – 810, Chiliile – 567, Mărgăritești – 647, Murgești – 897, Odăile – 854, Pardoși – 400, Valea Salciei – 746;
  • Caraș-Severin: Brebu Nou – 298, Cărbunari – 982, Ciudanovița – 680, Goruia – 790, Lăpușnicel – 993, Mehadica – 696 de locuitori, Ocna de Fier – 723, Valig – 769, Zorlentu Mare – 868;
  • Cluj:  Ploscos – 690, Valea Ierii – 937;
  • Constanța: Dumbrăveni – 562, Vulturu – 748;
  • Covasna: Dalnic – 967;
  • Dolj: Botoșești – Paia – 711, Gogoșu – 608, Seaca de Pădure – 975;
  • Hunedoara: Balșa – 857, Bătrâna – 122, Bulzeștii de Sus – 282, Bunila – 323, Burjuc – 819, Cârjiți – 680, Cerbal – 462, General Berthelot – 918, Leleșe – 393, Lunca Cernii de Jos – 887, Toplița – 770, Vorta – 793;
  • Ialomița: Ciocârlia – 781, Drăgoiești – 938;
  • Maramureș: Poienile Izei – 884;
  • Mehedinți: Balvănești – 913, Cireșu – 491, Dubova – 933, Godeanu – 582, Podeni – 845, Poroina Mare – 977, Șvinița – 961;
  • Mureș: Bala – 704, Bichiș – 872, Cozma – 537, Crăiești – 907, Papiu Ilarian – 894, Tăureni – 983, Vetca – 790;
  • Olt: Făgețelu – 863, Tătulești – 869, Topana – 706;
  • Prahova: Jugureni – 540, Tătaru – 891;
  • Sălaj: Lozna – 966 de locuitori, Zalha – 908;
  • Sibiu: Bruiu – 928, Ludoș – 745, Marpod – 929, Rău Sadului – 612;
  • Teleorman: Răsmirești – 843;
  • Timiș: Bara – 323, Bogda – 466, Brestovăț – 696, Secaș – 376;
  • Tulcea: C.A. Rosetti – 866, Ceatalchioi – 690, Maliuc – 952, Pardina – 583, Sfântu Gheorghe – 836;
  • Vâlcea: Mitrofani – 944, Runcu – 935, Tițești – 804.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Sate

Satele culturale ale României

Satul de la șosea sau Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“ din București a fost din nou gazda competiției Satele Culturale ale României, un eveniment aflat la cea de a 4-a ediție și care se bucură de un real succes. Asociația Cele mai frumoase sate din România – AFSR a lansat programul cultural inițiat în 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România și a Delegației Valonia – Bruxelles și are drept obiectiv promovarea patrimoniului cultural și turistic a satelor românești. În acest an, 41 de comune din toată țara și-au depus dosarul pentru obținerea titlului de sat cultural, însă doar 13 dintre ele au fost invitate să-și susțină candidatura în fața juriului de specialitate de la Muzeul Satului.

Pachet cultural vast și standuri impresionante

În timp ce reprezentanții comunelor prezentau pachetul cultural, format din minimum 5 evenimente în fața juriului, pe ulițele muzeului vizitatorii se opreau curioși la standurile frumos amenajate de comunele participante. În curțile diferitor case, sătenii frumos îmbrăcați în costume populare își prezentau mândri bucatele specifice din zonă. Din centrul țării, comuna Deda de Mureș a venit la București cu tolba plină de dulcețuri, siropuri, plăcinte și alte bunătăți pregătite de gospodinele din zonă. Însă, pe lângă emblemele gastronomice, au fost prezenți și tinerii din Ansamblul „Cununa Călimanilor“, dovadă vie că tradițiile se păstrează cu sfințenie în comuna din Ardeal. Din celălalt colț al țării, reprezentanții comunei Vorona, județul Botoșani, au expus, pe lângă bucatele tradiționale, dintre care am remarcat sarmalele în foi de hrean, măștile impresionante ale meșterului Gheorghe Țugui. Un alt stand impresionant a fost cel al comunei Băcia din județul Hunedoara. Aici mai toți vizitatorii din muzeu s-au ospătat pe cinste de la porc bar, cum spunea râzând unul dintre locuitorii comunei, aluzie făcând la deja cunoscutele candy baruri întâlnite tot mai des la evenimentele speciale. Numeroase preparate din carne, unele chiar de vânat, pâine cu cartofi, suc natural, dar și brânzeturi au făcut deliciul tuturor participanților.

Clasament

Sarcina juraților nu a fost una deloc ușoară pentru că toate satele participante meritau să fie desemnate sate culturale, lucru care s-a și întâmplat, doar punctajul a diferit. Astfel, pe primul loc s-a situat satul Piscu din comuna Ciolpani, județul Ilfov, pe locul al II-lea comunele Vorona, județul Botoșani, Sângiorgiu de Mureș și Bonțida, județul Cluj, în timp ce pe locul al III-lea s-a situat comuna Miroslava din județul Iași.

  1. Piscu (comuna Cioplani), județul Ilfov – repre­zentat de Asociația Piscu Nostru (Adriana și Virgil Scripcariu) – 1.151 de puncte
  2. Vorona, județul Botoșani – 1101 puncte
  3. Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș
  4. Bonțida, județul Cluj
  5. Miroslava – 1.057 de puncte
  6. Săvârșin, județul Arad – 1.047 de puncte
  7. Tulgheș, județul Harghita – 1.035 de puncte
  8. Deda, județul Mureș – 1.023 de puncte
  9. Tarcău, județul Neamț – 940 de puncte
  10. Lujerdiu (Cornești), județul Cluj, – 897 de puncte
  11. Băcia, județul Hunedoara – 782 de puncte
  12. Dragomirești, județul Dâmbovița – 782 de puncte.

Primul sat cultural al României anului 2017 a fost desemnat Piscu din comuna Ciolpani, care a participat pentru prima oară la această competiție. Pentru mulți a fost o surpriză deoarece până nu demult acest sat era ca și uitat. Totul până când doi artişti, el sculptor, ea doctor în istoria artei, au renunţat la viaţa lor de până atunci și au readus la lumină unul dintre cele centre de olărit din zona de sud a țării. Efortul lor a fost răsplătit și, după cum au declarat în momentul în care le-a fost înmânată diploma, această recunoaștere le-a oferit și mai mult curaj spre a-și îndeplini toate obiectivele și să readucă satul Piscu acolo unde îi este locul, printre elitele rurale ale României.

Noutățile competiției

Competiția din acest an a venit și cu noutăți, și anume două noi categorii unde au fost acordate premii. Astfel, la secțiunea Comorile României au primit premii:

  • Comuna Vălișoara, județul Hunedoara – pentru renovarea și promovarea patrimoniului religios;
  • Comuna Doicești, județul Dâmbovița;
  • Taraful Comunei Vorona, județul Botoșani;
  • Ansamblul Comunei Deda, județul Mureș;
  • Meșterul popular Gheorghe Țugui, comuna Vorona, județul Botoșani;
  • Meșterul popular Lăcrămioara Pop, comuna Tulgheș, județul Harghita;
  • Ansamblul comunei Tarcău, județul Neamț.

Fiecare sat cultural prezintă o parte din povestea neamului românesc, iar fiecare comună care își păstrează tradițiile, obiceiurile și valorile locale merită să fie una dintre destinațiile noastre de vacanță, pentru că doar susținând aceste comunități și apreciindu-le munca vom contribui la păstrarea identității satului românesc.

„De la an la an observăm foarte multe proiecte noi, este impresionant pentru noi să vedem că din 2010, atunci când s-a format asociația noastră, este o tot mai mare varietate de evenimente culturale în comunele din România. Este adevărat că în unele sate culturale se organizează mai puține evenimente, în altele mai multe, dar fiecare comună se străduiește să își pună în valoare un brand local. În urma acestui eveniment, aflat la cea de a IV-a ediție, lumea a auzit de aceste sate, le-a vizitat, iar dezvoltarea lor este vizibilă. Cel mai evident exemplu este Jurilovca, o comună care s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă și care atrage tot mai mulți turiști. La fel și în cazul comunei Drăguș din județul Brașov și sperăm noi că așa va fi și în cazul altor comune participante la această competiție“ – Nicolae Marighiol, președinte Asociația Cele mai Frumoase Sate din România.

GALERIE FOTO


Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 52-53

  • Publicat în Sate

Concursul Satul Cultural al României are 23 de comune câştigătoare

Asociaţia „Cele mai Frumoase Sate din România“ a organizat pentru cel de-al treilea an consecutiv concursul Satul Cultural al României. În competiţie s-au înscris 50 de comune, dintre care 25 au ajuns în finala organizată la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucureşti, iar 23 au primit titlul de Sat Cultural.

„De la an la an participă tot mai multe comune. Dacă la prima ediție au fost 10 comune participante, în acest an și-au depus candidatura 50, toate prezentând un program diversificat. Din acest motiv am schimbat regulamentul şi au fost desemnate sate culturale comunele care au atins 80 de puncte din totalul de 100“, a declarat Nicolae Marighiol, preşedintele Asociaţiei „Cele mai Frumoase Sate din România“.

Ocupantele podiumului au fost: comuna Drăguş din judeţul Braşov, comuna Sângeorgiu de Mureş şi Ciocăneşti din judeţul Suceava, iar primarii au enumerat câteva dintre evenimentele culturale cu ajutorul cărora au reuşit să convingă juriul că merită titlul de Sat cultural.

Gheorghe Sucaciu, primar Drăguş: „Drăguşul a fost desemnat sat cultural şi datorită evenimentelor organizate în timpul anului. În primul rând aş menţiona Buzduganul, un eveniment consacrat și cunoscut în întreaga ţară, apoi Nunta Tradițională şi evenimentul Drăguș – arc peste timp în cadrul căruia se face comparație între prezent şi perioada în care Dimitrie Gusti a studiat satul. Pentru acest an ne-am propus să avem 1-2 evenimente în fiecare trimestru. Trebuie să înțelegem că astfel de evenimente atrag turiștii în satul românesc.“

Sofalvi Szabolcs, primar Sângiorgiu de Mureş: „Localitatea noastră este bogată în ceea ce privește activitatea culturală pentru că este o comună multiculturală. Festivalul Meșteşugarilor este una dintre cele mai interesante activități; trebuie să menţionez că avem 14 coruri şi din acest motiv organizăm Festivalul Coral Internațional. Există foarte multe activităţi culturale pe care le desfăşurăm pe parcursul anului; aş mai menţiona Festivalul de dans românesc, unguresc și românesc. Cred că această multiculturalitate a creat siguranță în comuna noastră.“

Radu Ciocan, primar Ciocăneşti: „La Ciocănești, activitățile culturale se desfășoară cu regularitate încă de la reînființarea comunei, în anul 2002. Au apărut și unele manifestări noi, însă cele mai cunoscute rămân Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Păstrăvului și, mai nou, încercăm să mărim perioada alocată Plutăritului pentru că, deşi activitatea în sine nu mai există ca ocupație, ea încă prezintă interes în rândul localnicilor și mai ales în rândul turiștilor.“

Satele culturale ale anului 2016

  • Comuna Drăguș, județul Brașov
  • Comuna Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș
  • Comuna Ciocănești, județul Suceava
  • Comuna Vorona, județul Botoșani
  • Comuna Miroslava, județul Iași
  • Comuna Sisești, județul Mehedinți
  • Comuna Șiria, județul Arad
  • Comuna Tulgheș, județul Harghita
  • Comuna Vadu Crișului, județul Bihor
  • Comuna Izvoarele, județul Prahova
  • Comuna Jidvei, județul Alba
  • Comuna Cândești, județul Dâmbovița
  • Comuna Bacia, județul Hunedoara
  • Comuna Horia, județul Constanța
  • Comuna Bonțida, județul Cluj
  • Comuna Ruginoasa, județul Iași
  • Comuna Arcani, județul Gorj
  • Comuna Costești, județul Vâlcea
  • Comuna Dudeștii Noi, județul Timiş
  • Comuna Văcăreni, județul Tulcea
  • Comuna Cornești, județul Cluj
  • Comuna Polovragi, județul Gorj
  • Comuna Prundeni, județul Vâlcea

Loredana Larissa SOFRON

Jurilovca, Satul Cultural al anului 2015

Concursul Satul Cultural al României, organizat de Asociaţia „Cele mai Frumoase Sate din România“, şi-a aflat câştigătorul. Comuna Jurilovca din judeţul Tulcea a devenit Satul Cultural al anului 2015.

La jumătatea lunii martie, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucureşti a fost gazda competiţiei pentru 12 comune din judeţele Alba, Botoşani, Braşov, Constanţa, Dâmboviţa, Prahova, Sibiu, Tulcea şi Vâlcea pentru a obţine titlul de Satul Cultural al anului 2015. În cadrul primei ediţii a concursului, localitatea Ciocăneşti din judeţul Suceava a fost desemnată sat cultural tocmai pentru că a demonstrat faptul că tradiţiile sunt încă vii, iar meşteşugurile şi obiceiurile de peste an sunt păstrate cu sfinţenie. Aceste criterii au trebuit îndeplinite şi de către comunele participante anul acesta, iar membrii Consiliului Local prezenţi la eveniment şi-au motivat susţinerea pentru comună atât prin prezentarea standurilor amenajate în curtea muzeului, cât şi prin prestaţiile ansamblurilor folclorice ori a meşterilor populari prezenţi la eveniment.

„A fost pentru noi o mare surpriză să vedem candidaturile acestor echipe minunate, a acestor primari care an de an reuşesc să păstreze tradiţiile şi o fac cu dificultate pentru că fondurile alocate pentru cultură sunt foarte mici. Este greu să organizezi evenimente, concursuri sau evenimente culturale fără aceste fonduri. Numărul comunelor participante a fost o surpriză, mai ales faţă de anul trecut, când au fost înscrise 5 comune, anul acesta au fost 12, finala fiind foarte strânsă“, susţine Nicolae Marghiol, preşedintele Asociaţiei „Cele mai Frumoase Sate din România“.

De ce Jurilovca?

Declarată în anul 2013 destinaţie turistică de excelenţă, comuna tulceană atrage tot mai mulţi turişti datorită faptului că aici sunt organizate evenimente pentru fiecare anotimp. Iarna pescuit la copcă sau plimbării cu sania; primăvara birdwatching-ul şi bikefest-ul sunt la mare căutare, la fel şi plimbările cu caiacul ori canoea; vara staţiunea Gura Portiţei devine o destinaţie căutată pentru cei care îşi doresc un concediu liniştit, iar toamna Serbarea borşului de peşte este evenimentul emblematic al locuitorilor comunei.

Anunţarea satului câştigător a fost primită cu bucurie de către echipa tulceană. „Sunt extrem de entuziasmată şi emoţionată, am trăit la intensitate maximă tot procesul jurizării. A fost o competiţie extrem de serioasă şi corect organizată, nu am simţit nicio clipă că cineva ar putea interveni pentru cineva. Mă simt mândră că suntem desemnaţi Satul cultural al anului 2015. Merităm acest titlu pentru că suntem un sat în plină expansiune, un sat plin de tineri entuziaşti care se implică în toate acţiunile culturale ale comunităţii – o comunitate mare de ruşi lipoveni. În afară de evenimentul care ne-a făcut cunoscuţi, Festivalul borşului de peşte, organizăm evenimente pentru fiecare anotimp şi pentru fiecare buzunar. Pe lângă acestea avem şi oferte culinare inedite: borşul de peşte şi delicatese din peşte, reţetele fiind atât de numeroase încât se spune că la Jurilovca doar prăjiturile nu se fac cu peşte“, ne-a declarat Galina Teleucă, viceprimarul comunei Jurilovca.

Competiţia a fost strânsă, ocupantele locului II şi III fiind foarte aproape de a obţine titlul râvnit. Comuna Cumpăna din judeţul Constanţa a ocupat poziţia secundă, la o distanţă de doar 8 puncte de comuna câştigătoare, iar locul III a fost ocupat de comuna braşoveană Drăguş. Chiar dacă o competiţie înseamnă un singur câştigător, toate comunele participante merită vizitate pentru o mai bună cunoaştere şi apreciere a tradiţiilor neamului.

Loredana Larissa SOFRON

Abonează-te la acest feed RSS