România, pe locul 11 din cele 42 de țări participante

Sesiunea de primăvară a concursului internațional de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfășurată săptămâna trecută în Germania, a adus vinurilor românești un total de 71 de medalii, între care 46 de aur și 25 de argint. Producătorii noștri au înscris în competiție 183 de etichete de vin. Aceste recunoașteri au plasat România pe locul 11 dintr-un total de 42 de țări participante.

Printre cele 16 crame românești premiate se numără Jidvei, cu 6 medalii de aur și 5 de argint, Crama Gîrboiu, cu 9 medalii de aur și una de argint, Cramele Recaș, cu 3 medalii de aur și 7 de argint, Vintruvian Estates cu 5 medalii de aur și SERVE, cu 3 medalii de aur.

În total, la această sesiune de degustare, au fost înscrise 7.430 de probe și au fost premiate 2.974 de vinuri, dintre care 1.727 au obținut medalii de aur.

La prestigiosul concurs, expertul internațional în vinuri Marinela Ardelean a jurizat în calitate de președinte de comisie, fiind pentru al 5-lea an consecutiv în această postură, din cei 10 ani de când face parte din juriul competiției.

„Aceste medalii sunt un motiv de bucurie pentru întreaga noastră industrie și mă bucur că producătorii premiați vor avea un argument suplimentar în comunicarea vinurilor lor la viitoarele târguri de profil precum Prowein, Vinitaly sau RO-Wine. Îmi doresc ca la sesiunea de vară a MUNDUS VINI să avem și mai multe vinuri românești, cu atât mai mult cu cât unii producători, deși nu au înscris multe vinuri în concurs, au primit doar medalii de aur. După cele 2 sesiuni ale concursului, este clar că vom depăși totalul de medalii din 2023, când am avut o prestație onorabilă, însă una care ne-a păstrat în eșalon cu Austria, Africa de Sud și Cehia, încă departe de Georgia, Franța sau Portugalia”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoare a platformei Wines of Romania.

Producătorii de vin din România, medaliați la sesiunea de primăvară a MUNDUS VINI:

1. Jidvei – 6 medalii de aur, 5 argint

2. Crama Gîrboiu - 9 medalii de aur, 1 medalie de argint

3. Cramele Recaș – 3 medalii de aur, 7 de argint (trei probe introduse în concurs de către distribuitor)

4. Vintruvian Estates – 5 medalii de aur

5. Crama Ceptura – 3 medalii de aur, 2 de argint

6. Carl Reh Winery - 2 medalii de aur, 3 de argint

7. Domeniile Franco-Române – 3 medalii de aur, 1 de argint

8. SERVE – 3 medalii de aur

9. Apcovin (Tata și Fiul) - 3 medalii de aur

10. Strunga Winery / PFA Stegariu Florin – 2 medalii de aur, 1 de argint

11. Domeniile Averești – 3 medalii de argint

12. Unicom Production (Davino) – 2 medalii de aur

13. Rasova – 2 medalii de aur

14. Corcova – 2 medalii de aur

15. Budureasca – 2 medalii de argint

16. Viti-Pomicola Sâmburești – 1 medalie de aur

Despre Wines of Romania

Platforma Wines Of Romania.com este un proiect 100% privat, puternic ancorat în dezvoltarea sustenabilă a succesului local și internațional al vinului românesc. Fondată de Marinela Ardelean, expert în vin și co-organizator al festivalului RO-WINE, platforma Wines of Romania reprezintă un univers digital dedicat vinurilor autohtone, iubitorilor de vin, achizitorilor, producătorilor și investitorilor.

Crama Nordului este cel mai nordic producător autorizat de vinuri din România și este deținută de Sabin Bărănceanu, în localitatea Bajura, orașul Darabani, județul Botoșani, iar povestea acestei crame a început din pasiunea tânărului pentru tot ceea ce înseamnă viticultură și vinificație.

Fondurile europene au ajuns la Darabani

Sabin Bărănceanu, administratorul acestui bussines, a accesat un proiect cu finanțare europeană, nerambursabilă, în valoare de 40.000 euro, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași. Iar, în cadrul proiectului e-Antreprenor a avut șansa să-și împlinească visul mult mai repede, acela de a avea o cramă la Darabani.

„În anul 2022 am luat parte la cursurile organizate de Universitatea de Științele Vieții «Ion Ionescu de la Brad» (USV Iași), în parteneriat cu Fundația Corona, care mi-a oferit consultanță și îndrumare pe toată perioada implementării, proiectul numindu-se e-Antreprenor. Acolo am văzut șansa de a-mi împlini visul mult mai repede, respectiv de a avea o cramă în care să pot produce vin de o calitate cât mai înaltă, într-o zonă în care acest tip de activitate nu este dezvoltat. În urma concursului, proiectul meu a fost printre cele câștigătoare, purtând numele de «Fabricarea vinurilor din struguri». Astfel, am accesat proiectul cu bani europeni, nerambursabili, în valoare de 40.000 €. Cu această sumă am reușit să achiziționez utilaje moderne necesare pentru procesul de fabricare a vinului: cisterne de inox, un desciorchinător, o presă pneumatică, un filtru și un agregat de reglare a temperaturii pentru cisterne. Povestea a prins contur, iar crama a fost înființată. Ea este situată în satul Bajura, orașul Darabani, județul Botoșani, acolo unde dețin și o mică plantație de viță-de-vie. Numele acesteia a plecat de la ideea că Darabani este cel mai nordic oraș al țării, ceea ce m-a făcut să o denumesc Crama Nordului“, specifică Sabin Bărănceanu, administratorul businessului Crama Nordului.

Pasiunea pentru arta vinului

Crama este autorizată pentru producerea de vinuri, iar în acest an tânărul antreprenor a extins producția la cinci sortimente de vin. Astfel, are în portofoliu vinuri albe, roze și roșii din soiuri precum Fetească albă, Riesling și Merlot. Vinurile produse sub brandul „Crama Nordului“ sunt ambalate în sticle etichetate sau se vând vrac, totul autorizat, totul fiscalizat.

Producția de anul trecut a fost vândută aproape în totalitate, având doar două sortimente, unul alb Fetească Regală și Muscat Ottonel, și unul roze, Merlot și Căpșunică.

„30% din strugurii folosiți la producția vinurilor Crama Nordului provin din via proprie, iar diferența din Vrancea. Calitatea vinului este dată de strugurii de calitate folosiți, dar și de utilajele utilizate la producere, respectarea timpilor de așteptare, folosirea temperaturilor potrivite. Dacă anul trecut au fost doar două sortimente de vin, producția din anul 2023 numără șapte sortimente diferite, roze, alb și roșu, respectiv Fetească Albă, Riesling, Galbenă de Odobești, Merlot, Căpșunică, Merlot și Căpșunică, Fetească Regală și Muscat Ottonel“, mai specifică botoșăneanul.

Anul viticol 2023, unul secetos

Anul viticol 2023 a fost un an care l-a pus pe tânărul antreprenor puțin în dificultate din cauza secetei, însă acest lucru nu l-a oprit să obțină o producție bună din punct de vedere calitativ.

„Deși a fost extrem de greu, am crezut mereu în visul meu, iar când totul vine din pasiune parcă și obstacolele se trec mai ușor, te proiectezi la final, imaginându-ți satisfacția sufletească, acest lucru făcându-te să înaintezi optimist și încrezător. Dacă ar trebui să o iau de la capăt, dar să știu deja cât de greu este, aș face-o fără să mă gândesc. Îmi place ceea ce fac, mă bucură și mai mult când văd că cei din jur apreciază munca mea și această artă, în general“, încheie Sabin Bărănceanu, administratorul Cramei Nordului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Conform datelor colectate de Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, vinurile autohtone au obținut la concursurile internaționale desfășurate anul trecut peste 500 de medalii, dintre care mai mult de 300 de aur, dublu aur sau diamant. Producătorii români și-au înscris vinurile și au reușit să impresioneze jurații din peste 40 de competiții din Europa, America de Nord și Asia.

Astfel, în topul celor mai premiați producători locali se numără Budureasca, Jidvei și Grupul Vintruvian (Crama DeMatei / Caii de la Letea), fiecare dintre aceștia câștigând anul acesta peste 50 de medalii internaționale. Crama Gîrboiu, Cramele Recaș, Domeniul Coroanei Segarcea și Domeniile Sâmburești au obținut fiecare peste 25 de medalii. De asemenea, pe podiumurile mondiale au urcat în 2023 și alți producători precum Viile Metamorfosis, Domeniul Bogdan, SERVE sau Domeniile Averești.

„Imaginea vinului românesc se construiește pas cu pas, iar concursurile internaționale sunt un mod bun de a ajunge în atenția experților și a jucătorilor cu experiență pe piață. Medaliile nu sunt doar o recunoaștere a calității, ci și un instrument important, care ajută la listarea pe piețele din țara unde se ține concursul, apoi devin un argument de vânzare către consumatorul final. Cu cât participă mai mulți producători din România la cât mai multe concursuri internaționale, cu atât mai repede vom intra în conștiința lumii întregi ca o țară recunoscută pentru vinurile sale. Pentru că, în prezent, trebuie să recunoaștem că doar o mică parte dintre iubitorii de vin știu că România este un producător, ba chiar unul de top“, spune Marinela Ardelean, fondator al platformei Wines of Romania, critic de vin și, la rândul său, jurat în mai multe în concursuri internaționale de vin.

O prezență semnificativă a României s-a înregistrat la Mundus Vini, cel mai important concurs de profil din Germania, unde vinurile românești au obținut, în cele două sesiuni de degustare, un total de 78 de medalii, dintre care 56 de aur și o mare medalie de aur pentru Diamond Selection Fetească Neagră Barrique de la Domeniile Averești. Mai mult, Rhein Riesling Finca Theresia 2018, de la Vinul Partium (Carastelec), a obținut titlul de Best of Riesling. Celelalte medalii au mers către Crama Gîrboiu, Iconic Estate, SERVE, Crama DeMatei, Budureasca, Jidvei, Rasova Wine, Cramele Recaș, Domeniile Alexandrion Rhein 1892, Crama La Salina, Carl Reh Winery, Domaine Vinarte, Viticola Corcova, Unicom Production, Via Viticola, Domeniile Averești, Crama Strunga, Podgoria Silvania, Viti-Pomicola Sâmburești și Domeniile Blaga.

La cel mai mare concurs de vinuri din America de Nord, Selections Mondiales des Vins, desfășurat în Canada, România a obținut 24 de medalii, iar două dintre vinuri au fost incluse în top 50 vinuri din concurs (dintr-un total de peste 1.500), ambele produse de grupul Vintruvian – Patima după Matei Fetească Neagră și Epiphanie Fetească Neagră, cel din urmă fiind desemnat și cel mai bun vin românesc înscris în concurs.

Mai mult, în cadrul International Wine Challenge Bucharest / Vinarium, cel mai important concurs de profil din România, vinurile românești au reprezentat 59% din cele 1.311 probe participante, iar numărul de medalii obținute a fost de 225, dintre care 6 mari medalii de aur. Au fost premiate, în total, 419 vinuri din 23 de țări.

O altă competiție cu rezultate remarcabile a fost Femmes et Vins du Monde, un concurs anual desfășurat în Monaco, a cărui particularitate este, la fel ca în cazul concursului Sakura (Japonia), faptul că juriul este format în totalitate din femei specializate în oenologie, tehnologie, sommelerie, critică de vin sau comerț specializat. Aici, Marele Premiu și cel mai mare punctaj au fost obținute de Owner's Choice Ana Sauvignon Blanc de la Jidvei, cu 93 de puncte, și nu mai puțin de opt vinuri au câștigat cea mai mare distincție, Nova de Diamant, dintr-un total de 17 asemenea premii. În total, România a câștigat 19 distincții la acest concurs, medaliile mergând către vinuri produse de Jidvei, Navigo și Domeniul Coroanei Segarcea.

România a reușit să facă o impresie bună și la Sakura Japan's Women Wine Awards, obținând 14 medalii (printre care un dublu aur și opt de aur) pentru vinurile de la Budureasca, Cramele Recaș, Avincis, Vinarte, Domeniul Coroanei Segarcea și Lacerta Winery. Nu în ultimul rând, la International Wine Challenge România a obținut 23 de medalii pentru vinurile produse de Jidvei, Cramele Recaș și Alira, iar Concours Mondial du Bruxelles a adăugat bilanțului alte 28 de medalii, dintre care 15 de aur și două Mari Medalii de Aur. (I.B.)

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul structurii competente cu atribuții de control, a desfășurat controale tematice specifice produselor vitivinicole, atât în depozitele distribuitorilor, cât și la producători.

Scopul acțiunilor a fost asigurarea consumatorilor în privința autenticității și conformității vinului românesc.

În acest sens, au fost prelevate peste 300 de probe de vin atât din producția autohtonă, din toate regiunile viticole, de la majoritatea producătorilor români, cât și din comerțul intracomunitar.

În urma analizării acestora, în laboratoarele specializate din cadrul MADR pentru acest gen de determinări, nu au fost depistate neconformități de calitate sau compoziție fizico-chimică, excepție făcând unele loturi de vin produs și îmbuteliat în Bulgaria, loturi ce au fost dovedite ca fiind neconforme și prin urmare, au fost interzise la comercializare și returnate furnizorului din țara vecină.

Rezultatele analizelor efectuate în cadrul Laboratorului Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului Valea Călugărească asupra celor 316 eșantioane prelevate au confirmat progresele realizate în domeniul vitivinicol românesc, datorită programelor derulate prin MADR privind refacerea patrimoniului viticol și retehnologizarea cramelor. Aceste programe au condus la creșterea continuă a calității și competitivității tuturor vinurilor românești.

Întreaga producție de vinuri autohtone se caracterizează prin calitate și diversitate, iar autenticitatea și naturalețea sunt elemente garantate de producătorii români, constatate de către specialiști în domeniu, dar și certificate prin distincțiile oferite vinului românesc la concursurile organizate pe plan național sau internațional.   

MADR asigură consumatorii că piața vinurilor oferă produse de calitate, ce corespund din punct de vedere fizico-chimic și organoleptic cerințelor impuse de lege.

Sursa: madr.ro

La Salonul Internațional al vinului și băuturilor spirtoase, care se desfășoară în perioada 18-21 iunie la Bordeaux, viticultorii dau dovadă de imaginație pentru a-și salva viile și fac un apel la mobilizare generală pentru a lupta împotriva încălzirii climatice, transmite AFP.

Incendii, precum cele din Australia și Chile, geruri târzii precum cele care au lovit Franța la finele lunii aprilie, aceste pericole climatice ar urma să se accentueze, avertizează John Holdren, președintele Facultății de științe ale mediului de la Harvard, afirmând că în 2040 canicula din 2003 va fi o vară normală, iar în 2060 o vara răcoroasă.

Chiar și o mică creștere a temperaturilor afectează viile nobile. "Viile sunt plante foarte sensibile, sunt ca un termometru", a subliniat Gaia Gaja, coproprietarul domeniului Gaja din Piemont (Italia), unul din cele mai mari nume din industria vinului.

Toți viticultorii sunt preocupați de încălzirea climei, care poate face vinurile mai puternice cu un grad de alcool mai ridicat, care poate atinge ușor 16 și chiar 17 grade, precum și cu o lipsă de aciditate care le afectează echilibrul.

Pentru a se adapta la modificările climatice viticultorii au revenit la soiurile mai târzii, care anterior ajungeau cu dificultate la maturitate. Astfel în Liban, producătorii replantează struguri din soiul Cinsault pentru a face față la o majorare a temperaturilor cu două grade în zece ani.

Este experimentată de asemenea selecția genetică a soiurilor mai rezistente la secetă, dar deocamdată calitate nu este suficientă pentru a permite producția de vinuri de calitate, potrivit mai multor profesioniști din domeniu.

O altă consecință a modificării climatice este schimbarea geografiei viilor. Anumite regiuni viticole ar putea dispărea și altele ar putea să își facă apariție. Deja domeniile viticole încep să se organizeze. Casa Torres, prezentă în Chile, a cumpărat terenuri în sudul țării, în apropiere de lacuri, în timp ce șampania Taittinger a făcut investiții în Anglia unde peste câțiva ani va începe să producă vin spumant.

De asemenea, viticultorii își schimbă metodele de lucru, uneori cu sprijinul oamenilor de șțtiință, pentru a putea cultiva vinuri rezistente. Gaia Gaja a dezvăluit că în trei domenii italiene se cultivă iarbă, măzăriche sau orz între vița de vie pentru a ține sub control umiditatea și a favoriza biodiversitatea.

Pentru a răspunde la acordul de la Paris, care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, viticultorii au demonstrat că pot acționa individual și au făcut un apel pentru a se uni și af ace presiuni asupra decidenților, aceasta este concluzia conferinței de la salonul mondial al vinurilor Vinexpo, intitulată "sectorul vinului în fața provocărilor și mizelor modificării climatice".

AGERPRES

După un an 2013 cu supraproducţie de vin, 2014 se arată mai degrabă modest pentru producători, situaţie determinată în mare parte de condiţiile meteo defavorabile, care au redus producţia cu circa 25% faţă de 2012, un an normal din punctul de vedere al recoltei. Viticultorii speră ca măcar calitatea vinurilor să fie de excepţie.

Pe fondul numeroaselor precipitaţii din acest an, care au afectat o mare parte din podgorii, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului se aşteaptă la o producţie de vin mai mică cu circa 25% faţă de 2012, când recolta a atins niveluri normale. Există, însă, şi zone unde pierderile au fost de 100%, viticultorii renunţând practic să mai culeagă strugurii.

„Avem un an atipic. 2014 este un an cu o producţie diminuată faţă de 2012 cu 25%. Vreau să punctez că 2013 a fost un an cu o producţie de struguri şi de vin foarte mare şi de aceea nu facem referire la anul de producţie 2013. Au fost regiuni viticole afectate de grindină, cu preponderenţă Banat, Mehedinţi, Drăgăşani şi Tulcea. Precipitaţiile au fost duble cantitativ faţă de anul precedent, iar acest lucru a îngreunat campania agricolă în general, de la tratamente până la cules“, a declarat Ovidiu Gheorghe, preşedinte PNVV.

Acesta susţine că, din punct de vedere cantitativ, producătorii care au efectuat corect şi la timp tratamentele fitosanitare nu au avut pierderi semnificative de producţie raportat la producţiile normale estimate.

Din punct de vedere calitativ, toamna călduroasă şi prelungită, cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte, va conduce la obţinerea unor producţii de struguri cu caracteristici senzoriale şi fizico-chimice deosebite şi implicit a unor vinuri de calitate ridicată, după cum apreciază reprezentantul PNVV.

Acesta avertizează, însă, viticultorii că este foarte posibil ca în unele regiuni să fie înregistrate ploi, care vor afecta culesul strugurilor la momentul optim sau chiar mai rău, acestea pot să determine apariţia mucegaiului. Situaţia ar putea fi cu atât mai dificilă cu cât nu se pot face tratamente înaintea culesului, susţine Ovidiu Gheorghe.

În 2012 producţia de vin a fost de 3,3 milioane de hectolitri, iar în 2013 de 5,1 milioane de hectolitri, potrivit datelor MADR.

Diferenţe mari între regiuni

Producţia de struguri diferă în acest an foarte mult de la o zonă la alta. Dacă la Cotnari estimările sunt optimiste, în alte zone lucrurile stau cu totul altfel. La Săhăteni (Dealu Mare) producţia este undeva la jumătatea nivelului de anul trecut, în timp ce în Argeş există viticultori care pur şi simplu au renunţat să mai culeagă strugurii afectaţi de mană.

Pentru acest an, conducerea Cotnari estimează o producţie de vin de 15 milioane de litri, comparativ cu 13 milioane de litri, anul trecut, de pe cele 1.300 ha de vie admi­nistrate de companie. În campanie, peste 1.400 de culegători adună zilnic strugurii aflaţi în viile de pe cele 7 coline ale Cotnariului. Culesul a început cu suprafeţele de Frâncuşa, Fetească Albă şi Tămâioasă, urmate de Grasa de Cotnari. Pe rod au intrat, şi încă din 2013, Feteasca Neagră şi Busuioaca, reintroduse în podgoria Cotnari după aproape 100 de ani.

În Argeş, în schimb, precipitaţiile au făcut ravagii. George Lazăr, de exemplu, care deţine 11 ha de vie, spune că nu a mai văzut precipitaţii precum cele din acest an niciodată.

„Pagubele au fost foarte mari, au fost ploi de 100 de litri pe metru pătrat în Argeş. Am avut parte de trei ploi, dintre care una chiar în timpul înfloritului. La momentul acela, ploile s-au prelungit şi nu am putut să intrăm să executăm tratamentele. Totul s-a dus pe apa sâmbetei şi nu am mai avut ce să mai facem“, spune Lazăr. El afirmă că a luat decizia de a nu mai recolta via, deoarece cantitatea de zahăr din struguri era foarte mică – mai puţin de 150 de grame.

„N-am cules, pentru că dacă recoltezi struguri care sunt pe jumătate stricaţi trebuie să pui zahăr, ceea ce legislaţia nu îţi dă voie. Trebuie să adaugi cel puţin 20 de grame ca să faci un vin de 10 grade. Ce a mai scăpat din struguri, cred că nu a avut nici 150 de grame de zahăr“, a declarat Lazăr.

Producţie la jumătate la Săhăteni

Producţia din acest an este mult mai mică şi la Domeniile Săhăteni, în podgoria Dealu Mare, sub jumătate faţă de cea de anul trecut, după cum afirmă Aurelia Vişinescu, în calitate de oenolog şi proprietar al companiei.

„Să nu uităm totuşi că 2013 a fost un an de excepţie în ceea ce priveşte producţiile de struguri obţinute în România. Dacă ne raportăm la un an normal, scăderea ar fi cam de 30%. Sunt foarte multe suprafeţele fără struguri, recolta a fost pierdută chiar din faza de legare ca urmare a atacului de mană şi făinare în special“, a declarat Vişinescu.

Ploile excesive au făcut ca aplicarea tratamentelor fitosanitare să nu poată fi efectuată la timp, iar multe tratamente au fost spălate de ploi şi nu au mai asigurat protecţia necesară.

Aurelia Vişinescu mai afirmă că, din cauza precipitaţiilor, a fost „sacrificată“ o parte din plantaţie pentru a putea fi ţinute sub control parcelele valoroase calitativ, dar chiar şi aşa producţiile au fost semnificativ mai mici în comparaţie cu un an normal. În ceea ce priveşte coacerea, aceasta a fost foarte diferită, soiurile albe au ajuns la maturitate foarte repede, în timp ce pentru soiurile roşii încă nu s-a atins acest moment (n. red. – la data de 30 septembrie), excepţie fiind Pinot Noir-ul, care este un soi timpuriu.

„Aceasta îmi aminteşte cumva de începuturile carierei mele când nu intram la cules decât în luna octombrie, mergând chiar către sfârşitul lunii cu soiurile tardive precum Cabernet Sauvignon“, adaugă Vişinescu.

În ceea ce priveşte calitatea vinului din acest an, în mod cert 2014 va fi mult mai bun decât 2013 şi 2012, susţine oeonologul de la Săhăteni.

Ioana Guţe