reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Jun 2019

La Tomşani - Prahova, primarul vrea să scoată sărăcia din sat!

La 25 km sud-est de Ploieşti, la capătul Câmpiei Bărăganului prahovean, mărginită de DN1B, în apropierea oraşelor Mizil şi Urlaţi, se află comuna Tomşani, localitate bine-cunoscută altădată pentru marile sale unităţi de creştere a păsărilor şi a vacilor de lapte, fapt ce i-a adus un meritat renume, care, însă, acum, la un sfert de veac, au rămas mai mult o amintire, comuna fiind cunoscută ca un veritabil pol al sărăciei.

Edilul de azi, Mihai Florin Pelin, la doi ani şi jumătate de la preluarea mandatului, ne spune că, în situaţia de azi a localităţii, nu are linişte până nu reuşeşte să schimbe cumva, cu ceva, situaţia din fiecare din cele patru sate ale comunei: Loloiasca, Magula, Tomşani şi Sătuc. Din fericire, însă, schimbările în bine încep să devină tot mai evidente. Aici, la Sătuc, a apărut un nou cartier de locuinţe ale tinerilor ţărani, care, cum se vede, nu-şi mai caută împlinirea prin Europa, fiindcă o află aici. Mai înspre centru, alte zeci de case noi, cu unul-două etaje, te întâmpină, cu semne ale înnoirilor foarte recente.

„Cu siguranţă, numărul lor trece de o sută, explică primarul cu nume de plantă tămăduitoare. În programul acestui an ne-am propus să mai repartizăm, gratuit, alte terenuri de casă pentru alţi 65 de tineri săteni.“

Nimic fără bani, nimic fără săteni

Chiar de la început de an, la Tomşani veştile despre măsurile de alungare a sărăciei curg, una după alta. Un investitor va începe curând să realizeze aici, pe 7 ha, un mare abator de păsări şi o fabrică de nutreţuri combinate, ambele cu 400 locuri de muncă. Un altul îşi doreşte să ridice o fabrică de confecţii, iar un altul, o fabrică de schele metalice. „Aşa începem să mai scăpăm de sărăcia din sat“, ne mai spune primarul Pelin, care ne citeşte dintr-o agendă cu felurite împliniri edilitare şi cu altele pe care le are în programul acestui an, printre care şi canalizarea comunei.

„Nimic nu poţi să faci fără bani! În doi ani jumătate de mandat aproape că am dublat veniturile la bugetul comunei, de la 400 la 700 de miliarde de lei vechi, gradul de colectare a veniturilor ajungând în decembrie trecut la 90%. Şi căutăm alte soluţii de sporire a veniturilor. În 2015 sperăm să ajungem chiar la peste 100%! Oamenii ar trebui să înţeleagă că este necesar să mai abandoneze barurile şi să pună umărul la treabă, la modernizarea comunei“, apreciază edilul. În sat există şi exemple bune. Mulţi localnici s-au apucat să cultive legume în solarii, el însuşi fiind unul dintre cultivatorii de tomate. Tot mai mulţi săteni îşi gospodăresc cu chibzuinţă curţile în care cresc vaci de lapte şi oi, izlazurile comunei devenind de acum un important punct de atracţie, de la care primăria scoate mai mulţi bani la buget. Se poate spune că multe gospodării au ajuns să fie căutate de orăşeni, cu gând de a se muta la ţară, mai ales că metrul pătrat de teren în intravilan este foarte atractiv: 2 euro.

Un proiect cultural şi nu numai...

„Pentru anul în curs, mai arată primarul Mihai Florin Pelin, avem în atenţie realizarea unui important proiect cultural, care cuprinde, printre altele, modernizarea şcolilor şi a grădiniţelor din Magula şi Loloiasca, dar şi renovarea bibliotecii comunale, căreia dorim să-i atribuim numele lui Alexandru Antimireanu, scriitor, fiu al satului, autor al mai multor opere literare, de la naşterea căruia vom marca, în curând, 100 de ani.“

Cristea BOCIOACĂ

Investitori, fiţi pe fază! O primărie concesionează teren cu 1 leu/mp

Situată într-o zonă cu un peisaj generos, fără însă o bună perspectivă economică, comuna Mehadia, judeţul Caraş-Severin, face eforturi şi caută soluţii, prin aleşii locali, pentru depistarea acelor activităţi specifice care să conducă la creşterea bunăstării locuitorilor ei. Astfel, Primăria, cu votul Consiliului Local, este dispusă să acorde o serie de facilităţi potenţialilor investitori, una dintre acestea fiind concesionarea unor suprafeţe extravilane, dintr-un total de 2.000 ha, la preţul simbolic de 1 leu/mp.

Pe primarul comunei Mehadia, Iancu Panduru, l-am găsit inspectând mândru un teren de fotbal în curs de amenajare. Probabil adept al dictonului latin „Mens sana in corpore sano“, încurajând sportul în general şi fotbalul în particular, a susţinut acest proiect prin GAL Poarta Almăjului, cu gândul bun că mintea sănătoasă a tinerilor, speranţa de viitor a comunei, va merge „brici“ şi-n sectorul economic dacă-şi „călesc“ sănătos trupurile în sporturile de echipă. „Mai întâi de toate aş vrea să fac o prezentare sumară a localităţii. Este un proiect nou de care a beneficiat comuna noastră, un proiect care se derulează prin Măsura 322 prin GAL Poarta Almăjului, un GAL în care mai figurează încă 11 comune şi staţiunea Băile Herculane. Terenul a fost inaugurat în perioada anilor 1980. La vremea respectivă a fost făcut de autorităţile locale prin muncă voluntară, dar s-a degradat de-a lungul vremii. În ultima perioadă am încercat să-l întreţinem, l-am împrejmuit, am ridicat ziduri de sprijin şi am amenajat un vestiar pentru sportivii care vin pe acest teren. Acum avem o echipă care joacă în diviza D, la nivel judeţean, şi o echipă de juniori şi de copii. Valoarea integrală a proiectului este de 80.000 de euro, dar nu este finalizat, suntem în faza de început“, spune optimist Iancu Panduru.

Şomaj cu aromă de fructe de pădure

Pe lângă acest teren de fotbal, amenajat la dimensiunile standard, primarul ţine să amintească faptul că tocmai s-au început lucrările şi la amenajarea unui teren de minifotbal, cu nocturnă, propice şi pentru volei şi, de asemenea, amenajarea unor vestiare şi a unor parcări. Bucuros de realizări, are însă şi mâhniri pe măsură. „Vizavi de acest teren se află clădirea Ocolului Silvic din Mehadia, ce are o răspândire destul de mare, pe mai multe comune. Cu ani în urmă avea mulţi angajaţi, iar prin anii 1994-1995 încă se mai executau lucrări de prelucrare a fructelor de pădure sau a nuielelor din care se făceau mese, scaune, fotolii, coşuleţe care mergeau la export. Eram renumiţi în toată zona. Din 1995 nu se mai lucrează nimic. Fructele de pădure, începând cu cireşele, zmeura, afinele, murele mergeau la export sau în ţară la prelucrat. Acum nu mai culege nimeni, toţi şomează! Ne-ar trebui o fabrică în zonă, un centru de prelucrare şi avem nevoie de investitori. Am dori să facem un apel pentru investitorii care ar vrea să vină aici, să vorbim nu numai despre fructele de pădure, ci şi despre alte activităţi economice. Consiliile anterioare şi Consiliul Local de acum au fost de acord ca acelor investitori care şi-ar dori să facă afaceri aici să le atribuim suprafeţe de teren pe perioada unor ani de zile, încasându-le o sumă modică, în ideea să vină cât mai mulţi pentru a crea locuri de muncă. În zona extravilană a localităţii, din terenurile pe care le avem la primărie, islazul comunal, păşunea comunală, putem să discutăm de o suprafaţă totală, undeva la 2.000 ha. Acest teren sau suprafeţe de teren le-am putea închiria, concesiona unor investitori care ar vrea să-şi dezvolte afaceri în zonă, cu activităţi specifice zonei. Suma modică pe care am percepe-o, prin acordul şi înţelegerea cu Consiliul Local, ar fi de 1leu/mp. S-ar putea face uşor aici o fabrică de prelucrare a fructelor de pădure, dar nu numai asta.“

Zootehniei locale îi dau „corniţele“

De remarcat că în zonă mai sunt prielnice pomicultura şi creşterea animalelor. În opinia primarului, o altă ramură a agriculturii, care mulţi ani a fost într-un continuu repaus, începe să renască de la an la an. „În ceea ce priveşte zootehnia avem tineri fermieri care, începând de 2-3 ani, au accesat fonduri europene pe Măsura 112, prin GAL, dezvoltându-şi microferme sau exploataţiile pe care le deţin. În aceste condiţii s-ar putea face şi fabrici de prelucrare a laptelui. În ceea ce priveşte efectivul de animale putem spune că, faţă de anii anteriori, şeptelul a început să crească. Avem un tânăr fermier, în momentul de faţă, care are în jur de 75-80 de animale pentru carne şi avem şi tineri care au investit, cumpărându-şi caprine şi ovine. Totuşi, la nivel de comună efectivul este mic, undeva la 2.500 de capete de ovine şi aproape 500 de caprine, asta în condiţiile în care acum trei ani de zile toate nu totalizau 1.000 de capete. Dar se vede o creştere de la an la an, asta şi datorită subvenţiilor la nivel de zonă, subvenţii date de APIA pe alte măsuri.“

Proiecte multe, bani puţini

Fiind la a patra investitură, Iancu Panduru n-ar vrea să-i dezamăgească pe locuitorii care l-au ales primar, ci să lucreze cât mai mult şi cât mai bine în folosul lor. Planuri are, dar n-are bani. De aceea prezenţa investitorilor ar fi un plus câştigat pentru întreaga comunitate. „Având în vedere că sunt a patra oară ales, la fiecare început de mandat mi-am propus câte ceva. Până am accesat aceste fonduri am dus lipsă de bani. Colectarea banilor la bugetul local s-a făcut destul de greu, dar am făcut un pas înainte, însă au rămas şi lucruri pe care mi le-am propus, dar nu s-au putut realiza. Spre exemplu, cum în localitate avem un liceu şi elevi de şcoală generală, în jur de 600 de elevi în total, ne-am dori să construim o sală de sport pentru copii, asta pe lângă terenul de fotbal şi minifotbal. Drept pentru care am depus un proiect în 2007, prin Campania Naţională de Investiţii, necesar şi dorit de locuitori. Pe viitor mai avem un proiect pe Măsura 322, prin care toate localităţile avem un obiectiv de realizat. Avem în plan canalizarea, apa menajeră, staţia de epurare a apei, un cămin cultural şi un after-school în Plugova. Dar am spus şi mai întăresc acum: ne dorim investitori în zootehnie, în silvicultură şi în turism. Ca primar, consider că avem facilităţi ce nu pot fi neglijate de eventualii investitori şi sunt convins că şi Consiliul Local este de acord cu mine. Îi aşteptăm şi le oferim tot sprijinul!“

Patricia Alexandra POP
Paul Rogojinaru

Subvenţia pe păşune, tot la primari, dar pe căi ocolite

Primarii din ţară susţin că nu îi afectează noua ordonanţă a Guvernului care prevede ca subvenţiile pentru întreţinerea păşunilor să fie luate de fermierii care le întreţin şi nu de fermierii inventaţi „pe hârtie“, pentru că păşunile sunt deja concesionate în multe cazuri. Reprezentanţii asociaţiilor de fermieri se tem însă că banii vor intra tot în buzunarele primarilor, dar pe căi ocolite – prin asociaţii de crescători de animale constituite ad-hoc, care subînchiriază apoi adevăraţilor fermieri.

Guvernul a aprobat recent ordonanţa de urgenţă cu privire la pajiştile permanente care stabileşte că subvenţiile nu vor mai fi îndreptate spre primării, ci spre utilizatorii păşunilor.

„Primăriile şi consiliile locale vor primi subvenţii pe suprafaţă numai dacă nu există cereri din partea fermierilor. Dacă nu există în anumite comune fermieri sau crescători de animale care să solicite subvenţiile, primăria are obligaţia, prin consiliile locale, să ceară aceşti bani pentru întreţinerea păşunilor respective“, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Ordonanţa prevede că pajiştile aflate în domeniul public şi privat al comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor pot fi utilizate atât de către persoanele fizice, cât şi de cele juridice, care cresc animale. Actul normativ a introdus obligativitatea ca utilizatorii pajiştilor să aibă animalele înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor, făcându-se legătura între utilizatorii pajiştilor şi scopul utilizării pajiştilor, respectiv asigurarea hranei animalelor.

Lucrările de întreţinere a pajiştilor şi a utilităţilor zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc şi vor fi cuprinse în contractele de concesiune sau închiriere, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă de maximum 5 ani.

Crescătorii se tem de asociaţiile „căpuşă“

Reprezentanţii crescătorilor de animale privesc cu scepticism ordonanţa de urgenţă şi cred că banii se vor întoarce tot la primari, dar pe căi ocolite.

„Majoritatea primăriilor văd subvenţia ca pe o sursă de venit. E adevărat că nu mai iau banii direct. Au făcut tot felul de asociaţii căpuşă formate din consilierii primarului, prieteni, secretare, şeful de post din comună. Şi uite aşa, asociaţia Ciobănaşul, care n-are nicio oaie, subînchiriază păşunea adevăraţilor ciobani“, susţine Ioan Agapi, directorul executiv al Federaţiei Agricultorilor de Munte Dorna din Suceava.

Primarii nu neagă că au mai existat astfel de situaţii, dar oricum cei care au „greşit“ au plătit.

„Banii de subvenţii nu au cum să fie luaţi de primării. Am avut acum doi ani un caz. O primărie de pe la noi a luat banii de păşuni şi apoi a avut controale peste controale pe cap“, afirmă Dorin Magda, primarul comunei Cârţişoara, judeţul Sibiu.

Şi primarul de la Bucium, județul Alba, recunoaşte că există cazuri de primării care au luat subvenţii, dar şi de crescători care au dat o altă folosinţă fondurilor. O situaţie mai aparte a fost semnalată chiar la el în judeţ, la Câmpeni.

„În restul ţării subvenţiile au fost luate de primării, dar la noi, la Alba, nu le-au luat primăriile, ci s-au dus direct către asociaţiile de crescători de animale. Trebuie ştiut că, dacă nu sunt administrate bine fondurile pentru pajişti, se duce totul de râpă. La Câmpeni (judeţul Alba – n.r.) şi-au luat maşini şi şi-au renovat casele cu banii de la pajişti. La noi, cei care au preluat pajiştile s-au ocupat de ele, le-au curăţat şi au făcut adăpători, dar nu le-au şi împrejmuit“, declară Cornel Năbău, primarul comunei Bucium din judeţul Alba.

Din păcate, au existat şi situaţii de primari care şi-au însuşit ilegal subvenţiile pentru păşuni. Un exemplu este primăria din Smeeni (judeţul Buzău), unde fostul primar nu a împrăştiat niciun îngrăşământ pe terenuri, subînchiriate la cunoscuţi pe criterii strict politice, după cum a relatat presa locală. Ulterior, primarul a reuşit să dea cu îngrăşământ într-o singură noapte, de teamă să nu fie  amendat de oficialităţi.

Primarii vor reguli mai clare de cheltuire a banilor

Reprezentanţii primăriilor spun că este necesar să fie extinse categoriile de lucrări pentru păşuni, care pot fi realizate cu banii din subvenţii, fiind necesară stabilirea unor reguli mai clare de cheltuire a banilor.

„Trebuie nişte reguli mai clare şi mai uşor de aplicat cu privire la investiţiile pe care le pot face oamenii pentru amenajarea păşunii. Sunt numeroase lucrări care nu sunt exemplificate clar de regulamentele APIA. Sunt zone în care nu ai apă şi trebuie să tragi conducte, dar acest gen de investiţie nu este cuprins în plan“, declară Grigoraş Păstrăv, primarul comunei Comăneşti, judeţul Suceava.

Tot el afirmă că „este dificil de cheltuit banul de subvenţii“, mai ales că mulţi crescători realizează lucră­rile pe cont propriu.

„Există lucrări clar stipulate care trebuie executate. E adevărat că omul le face în regie proprie şi se vede de la an la an cum îşi modernizează şi îşi îmbunătăţeşte ferma şi utilajele“, precizează Păstrăv.

Există şi zone în care lucrurile merg bine

La Moeciu, județul Brașov, de exemplu, pășunile au fost concesionate de mai multă vreme şi nu sunt probleme.

„Să știți că pe noi nu ne afectează ordonanța asta pentru că subvenția mergea și până acum la utilizatori. Am avut șapte pășuni pe care le-am scos la licitație. Le-au luat șapte utilizatori care le administrează. Este treaba lor cum se descurcă. Fiecare a făcut lucrările necesare. (...) Efectivele de animale au scăzut dramatic la noi în ultima perioadă, dar tot mai sunt în comună vreo 2.000 de capete de bovine și 10.000 de ovine pentru că animalele fac parte din tradiția locului. Pajiștile au fost întreținute, dar nu s-a pus niciodată problema împrejmuirii, pentru că vorbim, în total, de aproape 500 ha de pășune“, spune Niculaie Clinciu, primarul comunei Moeciu, județul Brașov.

Primarii susţin că nu se pune problema ca lucrările de întreţinere a păşunilor să nu fie efectuate, în condiţiile în care în fiecare an starea aces­tora este verificată de reprezentanţii APIA, instituţie prin intermediul căreia ajung banii.

„Noi am concesionat pajiştile către crescătorii de animale încă din 2009, când au fost luaţi în evidenţă de APIA. S-a luat atunci decizia în consiliul local să fie concesionat izlazul individual pentru toţi proprietarii de animale din comună pentru că primăria nu are creşterea de animale printre atribuţiile legale. Cei care au luat pajiştea în concesiune sunt obligaţi de APIA, unde s-au înregistrat cu animalele, să facă toate lucrările necesare pentru întreţinere. Când depun documentele la APIA primesc un regulament cu nişte norme care precizează cum trebuie întreţinută pajiştea. Aceste lucrări trebuie făcute pentru că, cel puţin din 2008 încoace, nu a fost niciun an în care să nu vină cineva de la APIA să verifice starea păşunii“, declară Grigoraş Păstrăv, primarul comunei Comăneşti. 

La Cârţişoara, judeţul Sibiu, în schimb, pajiştile montane sunt arendate de un singur cioban care se îngrijeşte de oile comunei.

„Păşunile de la noi au fost date de mult în arendă. Noi avem pajişti alpine pe care le dăm cu contract de arendă şi primim chiria. S-a făcut licitaţie şi a câştigat-o cineva de aici, care ia toate oile de la toată lumea şi merge cu ele pe munte. La noi nu se fac cine ştie ce amenajări pentru că e gol alpin şi are şi regim de rezervaţie. Nici jnepenii nu pot fi tăiaţi fără autorizaţie. Pajiştile sunt întreţinute, pur şi simplu, prin păşunare 2-3 luni pe an“, afirmă Dorin Magda, primarul comunei Cârţişoara, judeţul Sibiu.

Marius ŞERBAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

Sistemele fotovoltaice vor ilumina primăriile prahovene

Consiliul Judeţean Prahova, împreună cu Agenţia pentru eficienţă energetică şi de energii regenerabile – AE3R, Prahova a inaugurat sistemul fotovoltaic din comuna Ariceştii Rahtivani, al doilea din judeţ şi din ţară, aparţinând unei autorităţi publice locale. Cele 19 panouri fotovoltaice, realizate în tehnologie siliciu policristalin, dezvoltă o putere de 4,5 KWp, câte 240 Wp fiecare. Ele au fost instalate în faţa primăriei şi vor avea ca scop asigurarea alimentării cu energie electrică a instituţiei pe întreaga perioadă a anului.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS