Lumea satului 750x100

453 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii din mediul rural și protejarea patrimoniului cultural, în 2016

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pot depune proiecte, începând de miercuri, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, agricole sau forestiere și protejarea patrimoniului cultural, sumele disponibile pentru anul 2016 depășind 453 milioane de euro, a anunțat, marți, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

"Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că miercuri, 25 mai, ora 9,00, se va deschide sesiunea de primire de proiecte pentru submăsurile 4.3.A — Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice — Infrastructura de acces agricolă, 7.2 — Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 — Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural".

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 25 mai 2016, ora 9,00 — 31 octombrie 2016, ora 16,00, iar modalitatea de depunere a proiectelor este cea online pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

"Dezvoltarea rurală se realizează atât prin investițiile beneficiarilor privați, cât și prin cele ale celor publici. Cele două categorii de solicitanți se completează și se sprijină reciproc. Dacă până acum am deschis o parte din sesiunile pentru beneficiari privați, acum completăm investițiile ce se pot finanța în acest an în spațiul rural cu cele care sunt accesibile beneficiarilor publici. Sunt trei submăsuri foarte așteptate, ținând cont de faptul că, atât pentru PNDR 2007-2013, cât și pentru sesiunea din 2015, nevoia de investiție pentru infrastructura din mediul rural a depășit alocările', a declarat Eugen Popescu, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea "Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

AGERPRES

Castelul-pensiune Haller, model de conservare a patrimoniului cultural național

Castelul Haller, de la Orga – Mureș, este un bun exemplu de conservare a patrimoniului cultural național. Nu o spunem noi, ci arhitecții de la Comisia Națională a Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii. Autoarele uneia dintre cele mai reușite reconstituiri istorice din Transilvania sunt două surori, Reka și Kinga Foris, tinerele încumetându-se la o asemenea dificilă întreprindere la ieșirea de pe băncile facultății. Castelul a primit utilitate turistică, cu o componentă muzeistică și de conservare a arhitecturii de secol XVII.

Ramura familiei nobiliare Haller din Transilvania își are originile în Nürnbergul secolelor XIII-XVI. Descendenții stabiliți în interiorul Carpaților cu începere din secolul al XVII-lea au deținut mai multe domenii, până în zilele noastre păstrându-se castelele de la Coplean – Cluj, Gârbou – Sălaj, Orga – Mureș și Sânpaul – Mureș. Trei dintre acestea sunt ruinate, singurul consolidat fiind cel de la Orga – Mureș. Temeliile castelului din Ogra au fost puse în secolul al XVII-lea, dar ceea ce astăzi s-a reconstituit a fost construit între secolele XVIII-XIX, în stilul post-baroc. După naționalizarea din 1949, în clădire au funcționat o școală, un internat și primăria (sfatul popular) din localitate. Când urmașii nobililor Haller au recâștigat proprietățile, au vândut castelul din Orga familiei Foris, din Târgu-Mureș, care i-a conferit utilitate turistică. De fapt au avut de ales între construcțiile Haller din Sânpaul și Orga, ultimul fiind preferat pentru că era mai mic ca dimensiune, dispunea de un element de impact, o cramă unică în felul ei, iar construcția era mai puțin devastată/degradată. E un fel de a spune, fiindcă renovarea a pornit de la niște ruine. De transformarea castelului în pensiune s-au ocupat surorile Reka (29 de ani) și Kinga (30 de ani). Și au făcut-o încă din vremea studenției ori la ieșirea de pe băncile facultății, beneficiind de sprijinul total al părinților. Dificultatea a constat în faptul că imobilul este clădire monument-istoric și a trebuit să se supună anumitor rigori: păstrarea arhitecturii inițiale, folosirea obligatorie a unor materiale (lemn, tencuială interioară și exterioară, culori, modele, acoperiș, mobilier) apropiate de cele de la construcția castelului etc. Kinga Foris ne spunea că a angajat un arhitect, acesta a realizat planurile, a obținut aprobări de la Comisia Monumentelor Istorice, iar totul a durat foarte mult și cu costuri suplimentare. Cu greutate au decurs și procedurile pentru obținerea și derularea fondurilor europene: „Banii ne-au ajutat foarte mult, dar acum, privind retrospectiv, gândesc că tema nu este una fezabilă pentru a angaja atâtea proceduri extrem de dificile.“ Investiția a început în 2007, a durat 4 ani, iar costurile s-au ridicat la un milion de euro. Este vorba de primele costuri cu renovarea și redefinirea destinației, fiindcă de bani mai este nevoie pentru alte multe retușuri! Pentru ca istoria castelului să nu fie uitată, au fost recuperate o serie de lucruri care au aparținut familiei Haller – mobilier, un pian, manuscrise, cărți vechi, picturi, fotografii, obiecte personale –, fiind amenajat un mic muzeu. Deși surorile Foris sunt foarte mândre pentru ce au realizat și pentru faptul că mulți vizitatori (din țară și de peste hotare) sunt interesați să vadă acest model național de conservare a patrimoniului istoric și cultural, ele au mărturisit că, dacă ar fi s-o ia de la capăt, n-ar mai face încă o dată la fel, nu s-ar mai apuca de-o asemenea treabă complexă, costisitoare și greu returnabilă de sume care să compenseze investiția.

Maria Bogdan

Abonează-te la acest feed RSS