Echilibrul bioecologic se poate păstra în natură atunci când componentele mediului ambiant sunt judicios repartizate și cu mare atenție menținute.

Se apreciază că limita fertilității pământului este determinată, în primul rând, de coeficientul folosirii energiei solare prin plantele verzi. Acestea captează energia solară pe care o transformă în energie chimică și o depozitează în substanțele complexe pe care le sintetizează.

Din imensa cantitate de energie solară numai o mică parte ajunge pe pământ și din aceasta cca 1/3 absorb frunzele, iar 2/3 este reflectată sau străbate frunzele.

Din energia solară absorbită de frunze cca 90% se transformă în energie termică utilizată, în cea mai mare parte, în fenomenul de transpirație, iar restul este iradiată în mediu și 10% se transformă în energie chimică prin procesul de fotosinteză.

Există un paralelism între fotosinteză și respirație:

  • intensitatea fotosintezei este de 12-20 mg CO2/dm2/oră cu eliberare de oxigen;
  • intensitatea respirației este de 0,5-2 mg CO2/dm2/oră cu eliberare de CO2.

Se știe că în atmosferă se găsesc 21% oxigen și 0,03% CO2.

Acest raport se menține prin fenomenul de fotosinteză și respirație.

Valorile intensității de mai sus arată un raport fotosinteză/respirație 6/1-10/1. În realitate, acest raport este mai mic deoarece fotosinteza se realizează numai ziua și numai de componentele verzi ale plantelor,  pe când respirația are loc în toate organele plantelor, atât ziua cât și noaptea, ajungând la un raport de 4/1 sau 2-3/1, depinzând de condițiile climatice.

Plantele au această capacitate de fotosinteză datorită clorofilei care se găsește în citoplasma celulelor, câte 15-200 cloroplaste, acele baterii solare care convertesc energia fotonilor în substanțe organice.

Referindu-ne la pădure trebuie avut în vedere că aceasta conține o suprafață mai mare de frunze, iar procesul de fotosinteză este mai mare.

De ce socotim pădurea un plămân perfecționat al pământului?

Pentru că pădurea este mai eficientă decât culturile agricole, producând de 3-4 ori mai multă biomasă, ceea ce înseamnă că produce și mai mult oxigen, elementul atât de necesar tuturor viețuitoarelor, dar și consumă CO2 care, în concentrație mai mare, devine toxic.

Fotosinteza netă în pădure este de 580 g/m2/an, iar pe teren agricol 290 g/m2/an.

Se apreciază că un hectar de pădure, pe timp de un an, absoarbe 30-80 tone praf, fixează 8-10 t carbon și degajă 10-12 tone oxigen.

Pădurea asigură o îmbunătățire generală a climatului, atenuează extremele de temperatură, mărește umiditatea atmosferică, reduce viteza vântului și transpirația plantelor, reduce eroziunea solului și alunecările de teren.

Urmărind situația precipitațiilor în pădure se constată că 65% le reține solul, 15% ajung în pânza freatică, 15% sunt restituite prin respirație și numai 5% se scurg la suprafața solului. Dacă pe un teren în pantă solul spălat prin eroziune este de 2,5-5 cm, în pădure este numai de 0,002 cm.

Exploatată în regim silvic corect, pădurea asigură lemne pentru construcții și foc. Totodată, asigură fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, vânat etc.

În trecut, suprafața mare de pădure pe glob a făcut ca o secetă să apară la 50 de ani, iar pe măsură ce s-a redus suprafața apare la 40-25-10 ani iar în prezent, cum aprecia acad. D. Davidescu, din 10 ani 4 sunt foarte secetoși, 2 secetoși și 4 ploioși.

În aprecierile FAO, în ultimii 50-60 de ani frecvența secetei a crescut de 8 ori.

În țara noastră, în anul 1800 existau 8,5 mil. ha pădure, în anul 1948 aveam 6.486.000 ha, iar în 2014 au scăzut la 6.387.000 hectare.

La nivelul Europei suprafața împădurită este de 29,3%, în România este de 26%, repartizată astfel: 66% la munte, 27% în zona de deal și sub 6% la câmpie.

Acoperirea optimă cu pădure în zona de câmpie ar fi de 14-16%, însă în realitate este de 6,8% în Câmpia Transilvaniei; 5,5% în Câmpia Olteniei; 4,1% în Câmpia Moldovei; 3,2% în Câmpia de Vest și 3,5% în Câmpia Bărăganului.

Pe județe este: 4,4% Călărași; 5% Constanța; 5,1% Teleorman; 5,8% Ialomița; 4,3% Brăila; 10,2% Giurgiu; 9% Tulcea și 9,8% Galați.

Cunoscând multiplele avantaje oferite de pădure, este necesar să fie urgent lichidate tăierile ilegale și să se treacă masiv la împădurirea suprafețelor defrișate și a terenurilor improprii pentru agricultură și în paralel să se realizeze atât de necesarele perdele forestiere de protecție.

Asigurând suprafețe masive de pădure și caroiaje de perdele forestiere de protecție pe tot cuprinsul țării, vom beneficia de un climat mai echilibrat și de un regim de viață favorabil omului și celorlalte viețuitoare.

Organismele vegetale nu creează energie, ci numai o transformă, iar prin procesul de respirație eliberează energia chimică necesară proceselor de sinteză, de circulație și proceselor de creștere.

Dr. ing. Vasile POPESCU

În ultimii ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a avut parte de mai multe atacuri concertate, venite în special din partea unor ONG-uri pe mediu. Este vorba de confuzia creată în legătură cu statutul unor păduri (stat sau privat), dar și de scandalurile „defrișărilor ilegale“ care ar avea loc în parcuri naturale și naționale, administrate de Regia Națională a Pădurilor.

O clarificare necesară

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a demarat procesul de înscriere a dreptului de proprietate publică a Statului Român asupra fondului forestier aflat în proprietatea publică și administrat de Romsilva în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, în baza prevederilor Codului Silvic și a Legii 7/1996 a Cadastrului și Publicității Imobiliare, după cum se arată într-un document primit la redacție.

Romsilva are înregistrate datele în format geospațial – GIS – pentru aproximativ 2,7 milioane de hectare fond forestier aflate în proprietatea publică a statului și în cursul acestui an își propune să înscrie provizoriu la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară dreptul de proprietate a Statului Român pentru circa un milion de hectare, în evidențele special constituite. Potrivit Romsilva, procesul de înscriere a dreptului de proprietate în numele Statului Român asupra fondului forestier proprietatea publică a statului urmează să fie finalizat în următorii doi ani. Înscrierea dreptului de proprietate se face în baza procedurii operaționale „Intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra fondului forestier“ elaborată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Procedura folosește elementele de identificare puse la dispoziție de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, iar înregistrarea dreptului de proprietate a Statului Român asupra fondului forestier aflat în proprietatea publică a statului este gratuită. Precizăm că Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietatea publică a statului.

Evaluarea modului de administrare a pădurilor de patrimoniu

Într-un alt comunicat, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, invită specialiștii Comisiei comune ai Centrului pentru patrimoniul mondial al UNESCO și specialiștii în monitorizare reactivă ai Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii – IUCN – să evalueze modul în care se respectă regulile de administrare a obiectivelor înscrise în situl UNESCO „Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei“, în pădurile UNESCO aflate în proprietatea publică a statului român și administrate de Romsilva. Trebuie spus că invitația survine după ce în spațiul public au apărut informații privind presupuse îngrijorări exprimate în cursul celei de-a 43-a sesiuni a Comitetului patrimoniului mondial al UNESCO. „Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a furnizat de fiecare dată, prompt și detaliat, toate informațiile solicitate de partenerii internaționali ai proiectului «Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei»“, după cum se arată în comunicatul Regiei. Pentru corecta informare a publicului interesat, Romsilva publică pe pagina sa de Internet harta în sistem digital și interactiv a șapte situri UNESCO, cele aflate în proprietatea publică a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor. România a înscris, în urmă cu doi ani, opt situri în Lista patrimoniului mondial natural al UNESCO „Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei“, cu o suprafață totală de 23.982,77 hectare, dintr-un total de 92.023,24 hectare, înscrise de unsprezece state la nivel european. Din cele 23.982,77 hectare din România înscrise în Lista patrimoniului mondial natural al UNESCO, 23.644,53 hectare, adică șapte din cele opt situri UNESCO, sunt păduri aflate în proprietatea publică a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva asigură publicul că administrează corect, conform obligațiilor asumate, și protejează pădurile valoroase de fag aflate în Patrimoniul mondial natural al UNESCO. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață cumulată de circa 850 de mii de hectare.

Acuzațiile...

Principalele acuzații la adresa Romsilva au venit din partea ONG-ului de mediu Agent Green. În luna noiembrie a anului trecut, organizația publica un raport făcut „în urma unor ample investigații, derulate în ultimii 2 ani“. Spicuim din concluziile de atunci ale amplului raport Agent Green.

  • din 2014 și până în prezent din Parcurile Naționale ale României au fost exploatate peste 1,2 milioane de metri cubi, cantitate de lemn care a fost încărcată și transportată de peste 60.000 de camioane, adică o coloană de camioane pline cu bușteni de la București până la Nădlac
  • parcurile naționale cele mai afectate de exploatările agresive și care au pierdut cel mai mult din biodiversitate sunt Călimani, Domogled Valea-Cernei și Semenic – Cheile Carașului, arii naturale unde sunt adăpostite chiar și păduri seculare de fag incluse în patrimoniul Unesco, cât și cea mai mare pădure virgină din UE! (Izvoarele Nerei);
  • investigațiile Agent Green au dezvăluit practicile ilegale: distrugerea albiilor râurilor de munte care au fost utilizate ilegal pentru transportarea buștenilor, exploatări ilegale în interiorul rezervațiilor sau a pădurilor virgine, încălcarea prevederilor planului de management a parcurilor, lipsa ordinelor de ministru pentru planurile de amenajament, distrugerea iremediabilă a unor situri de importanță europeană, tăieri de arbori fără documente legale, interpretarea abuzivă a unor articole de lege pentru a motiva exploatări în arii protejate;
  • prin exploatarea industrială a acestor arii naturale protejate și a pădurilor seculare, statul român a obținut în ultimii 5 ani venituri de cel puțin 60 de milioane de euro. (Suma este rezultatul unui calcul care a luat ca reper cel mai ieftin sortiment de lemn pus pe piață – lemnul de foc – 50 de euro prețul unui metru cub. Veniturile reale pot să depășească cifra de 100 de milioane de euro, bani care sunt obținuți prin exploatarea și vânzarea masei lemnoase, deoarece lemnul de calitate superioară este vândut la prețuri duble sau triple față de lemnul de foc.), dar a investit în reconstrucția ecologică mai puțin de 15% din venituri. (Agent Green).

Bogdan PANȚURU

Acum, după debutul sezonului de vânătoare, pare firească o discuție despre starea de facto a efectivelor faunei pădurilor noastre despre care se vorbește atât de mult, ca de altfel și despre incursiunile ursului brun, fie în localitățile de pe Valea superioară a Prahovei, fie a altora din județele vecine. În dialogul avut zilele acestea cu ing. Ioan Domșa, șeful compartimentului de profil de la Direcția Silvică Prahova, aflăm astfel că ursul brun de pe cele patru fonduri de vânătoare ale Direcției Silvice Prahova pe care habitează acesta se prezintă astfel: efectivul optim se află în număr de 90 de exemplare, efectivul evaluat în anul 2018 este de 156 exemplare, iar efectivul evaluat pe 2019 este de 170 exemplare.

– Așadar, cât de liniște este acum în pădurile Prahovei?

– Noi socotim că acum, la debutul sezonului de vânătoare, fauna un prezintă niciun semn de neliniște. Asta chiar dacă, pe ici, pe colo, ar putea exista și ceva motive de neliniște, când lumea mai vorbește despre faptul că vine ursul. Ursul, nechemat pe la noi, adică, pe domeniile noastre. Asta chiar dacă fenomenul ar putea fi chiar invers, deoarece în multe păduri apar case noi, vile sau felurite cabane, acolo unde altădată erau domeniile ursului brun.

– Chiar așa?

– Chiar așa! Pentru că,ursul știe bine ce face!

– Unii oamenii cred că am avea prea mulți urși, dar și alte specii prin pădurile noastre.

– Nu este adevărat! Fauna de la noi este pe potriva naturii. Spunem că în Prahova, în anul de față, statisticile la această specie sunt acum la nivelul optim.

– Chiar așa, cât e de mare pădurea în Prahova?

– Avem în acest județ peste 91.000 ha de păduri ale statului. În plus, mai avem încă alte 20.000 ha ale cetățenilor!

– Să le luăm, așadar, pe rând... Câte fonduri de vânătoare avem acum în județ?

– Șase fonduri care aparțin Direcției Silvice, și anume în zona de câmpie, la Drăgănești și la Sicrita, iar alte patru fonduri de vânătoare la munte, la Șețu, la Azuga, pe Telejenel și la Slon. Cât privește numărul de urși, nu este nicidecum prea mare. Fondurile de vânătoare stabilite de lege, deținute pe baza legii, deținute prin licitație atât de asociații profesionale cât și de altă natură. De aceea de ceva vreme nu au mai fost stabilite ca altădată cote de recoltă, ci numai cote de intervenție.

În ceea ce privește celelalte două specii mari, cerbii și căpriorii, acestea au crescut, an de an, pe fondurile de vânătoare existente, ajungându-se în anul 2015 la 665 de exemplare la cerb. Cele mai numeroase exemplare din această specie sunt pe fondurile de vânătoare deținute de către Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv Prahova. Pe fondurile acesteia nu există însă nici măcar o capră neagră. În schimb, pe fondurile de vânătoare ale Direcției Silvice Prahova există acum 163 de exemplare de capră neagră și tot atâtea exemplare pe celelalte fonduri de vânătoare de la Azuga, Vălenii de Munte, Valea Doftanei și Valea Prahovei.

– Ce ne puteți spune despre situația existentă la specia cerb, care se află într-un număr satisfăcător? Adică în pădurile noastre există acum 3.629 de cerbi, cei mai mulți dintre aceștia, adică 1.539 de exemplare, de astă dată sunt pe fondurile AJVPS PRAHOVA. Totodată, avem aici și un număr mare de mistreți, cu peste 2.000 de exemplare mai mulți decât numărul optim necesar. Care este situația altor specii tradiționale? Sunt ceva probleme la altele?

– Din datele pe care le deținem, nu există probleme decât la efectivele de iepuri și la cele de potârniche. Motivele acestor situații sunt prea bine cunoscute, cu deosebire în zona de câmpie, pe fondurile de vânătoare de la Sicrita și de la Drăgănești. Aici, de la an la an, avem tot mai puțini iepuri și potârnichi. Tot aici sunt cunoscute pierderile de efective în urma atacurilor frecvente ale câinilor, ogarilor și ogarilor hibrizi. Totodată, se semnalează, îndeosebi atacuri frecvente ale câinilor de la stânele din zonă, unde se încalcă frecvent legea. Apare nefiresc și faptul că în zona de câmpie avem în prezent doar 250 de iepuri și doar câteva zeci de potârnichi.

Ar trebui să se știe că Legea vânătorii este prea permisivă și în zonă există prea mulți cetățeni care-și plimbă pe aici nestingheriți câinii, afectând astfel direct efectivele de iepuri și de potârnichi. Sunt, așadar, necesare măsuri urgente pentru respectarea legii.

Cristea BOCIOACĂ

În anul 2018, în judeţul Suceava au fost preluate în pază 758 ha de pădure deţinute de proprietari identificaţi. Pentru o suprafaţă de 1.428 ha pădure, în cazul căreia proprietarii nu mai pot fi identificaţi ori cu proprietari decedaţi şi dezbatere succesorală neefectuată, preluarea în pază s-a făcut în baza unor acte de constatare întocmite de ocoalele silvice.

O activitate cu impact major în gospodărirea durabilă a pădurilor este cea de asigurare a pazei pădurilor prin ocoale silvice. Această activitate are două componente, respectiv asigurarea serviciilor silvice pentru proprietarii de pădure identificaţi, precum şi preluarea în pază a pădurilor cu deţinători neidentificaţi. Pentru deţinătorii de pădure care nu au asigurate serviciile silvice prin contract s-au trimis notificări privind această obligaţie, iar în cazurile în care deţinătorii nu s-au conformat s-au întocmit 109 procese-verbale de constatare a contravenţiei, majoritatea cu avertisment, dându-se termene de conformare şi de revenire.

„În ceea ce priveşte preluarea în pază a suprafeţelor de fond forestier, la nivelul judeţului Suceava am reuşit să preluăm 10% din suprafaţa neadministrată, respectiv 1.450 ha. Această operaţiune este destul de dificilă pentru că implică cunoaşterea proprietarilor actuali de fond forestier, iar aceasta necesită eforturi deosebite. Este vorba de proprietăţile care au fost puse în posesie prin Legea nr. 18 din 1991 şi în care, de cele mai mult ori, proprietarul nu a urmărit menţinerea limitelor de proprietate și gospodărirea acelor păduri. La această dată suntem nevoiţi să le preluăm pentru a asigura paza şi pentru a nu permite executarea de tăieri ilegale pe aceste suprafeţe. Pentru realizarea acestui deziderat am avut o corespondenţă destul de intensă cu 63 de unităţi administrativ-teritoriale de pe raza judeţului Suceava pentru preluarea cu servicii silvice a suprafeţei totale de 12.776 ha, solicitând situaţia actuală a proprietăţilor şi informaţii suplimentare pentru că preluarea în pază trebuie să fie obligatoriu corelată cu datele referitoare la proprietar. Ea este permisă doar în situaţia când proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală sau nu este cunoscut la această dată proprietarul. Principiul de la care s-a plecat este cel de asigurare a suprafeţei pădurilor constantă. În plus, suprafeţele fără pază au constituit de regulă un debuşeu pentru tăierile ilegale. Câtă vreme se asigură acea pază şi statul şi-a asumat acest lucru, posibilitatea de a tăia ilegal este mult diminuată“, ne-a asigurat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.

Sprijin pentru servicii silvice şi compensaţii

Cu 437.903 ha, judeţul Suceava are cea mai mare suprafaţă de fond forestier din ţară, reprezentând 6,8% din cel al ţării şi 51,2% din suprafaţa judeţului.

Conform Codului silvic, serviciile silvice trebuie obligatoriu asigurate pentru fondul forestier privat de maximum 30 ha, inclusiv pentru suprafeţele la care dreptul de proprietate nu este clarificat. În cazul în care proprietarii unor suprafeţe de pădure de sub 30 ha refuză încheierea contractelor de servicii silvice, pădurea respectivă va fi predată de către Garda Forestieră în pază unui ocol silvic autorizat, prin control silvic de fond.

„S-a acordat atenţie analizei documentaţiei privind acordarea sprijinului pentru servicii silvice, în special pentru pază, prin aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 864 din 2016. În acest sens au fost verificate 1.622 de solicitări şi a fost alocată de la buget o sumă de 84.000 lei pentru servicii de pază. De asemenea, s-au acordat compensaţii pentru funcţiile de protecţie, cum este cazul proprietarilor care deţin suprafeţe de fond forestier situate în zone de protecţie şi de pe care nu poate recolta masă lemnoasă. În acest caz vorbim de 24 de solicitări aferente unei suprafeţe de 578 ha şi care au beneficiat de sume compensatorii în valoare de 196.000 lei. Consider că prin aceste măsuri statul încearcă şi îşi arată dispoziţia în a sprijini proprietarii de păduri pentru a le proteja şi pentru a asigura o gestionare durabilă a fondului forestier. În ceea ce priveşte împădurirea terenurilor forestiere, în judeţul Suceava, în cursul anului 2018, au fost aprobate 280  de devize pentru împădurire, realizându-se împădurirea unei suprafeţe de 325 de hectare suprafeţe din fond forestier proprietate privată“, ne-a precizat Mihai Găşpărel (foto).

Prevenirea tăierilor ilegale

Paza pădurilor, intensificarea controalelor, prevederile legislative care au sporit numărul şi valoarea sancţiunilor, implicarea societăţii civile în procesul de semnalare şi creşterea rolului instituţiilor statului în procesul de constatare şi sancţionarea au dus la scăderea numărului de cazuri de tăieri ilegale şi a numărului de infracţiuni la regimul silvic. Potrivit lui Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, în ceea ce priveşte activitatea de control, în anul 2018 Garda Forestieră Suceava a efectuat 2.800 de acţiuni de control pe raza celor cinci judeţe din subordine (Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău), care s-au soldat cu 1.067 de contravenţii, ceea ce înseamnă că la mai puţin de trei controale s-a aplicat o contravenţie.

„Valoarea amenzilor aplicate se ridică la 2.800.000 lei, iar volumul de lemn confiscat este semnificativ, 13.000 m.c. În ceea ce priveşte volumul arborilor tăiaţi ilegal, acesta totalizează 4.900 m.c. Dacă ar fi să facem o corelaţie, şi cred că este relevantă, volumul confiscat este de 3 ori mai mare decât cel tăiat ilegal. O parte  din acest lucru se datorează faptului că nu ai posibilitatea pe parcursul unui an să identifici tot ceea ce s-a tăiat ilegal, iar o altă explicaţie este că au existat confiscări generate de necunoaşterea sau nerespectarea unor proceduri de diminuare a riscului care nu au fost respectate de către operatorii economici.

Valoarea prejudiciilor generate de tăierile ilegale a fost cuantificată la suma de 2.5000.000 lei, numărul sesizărilor penale este de 98, iar la nivelul Gărzii Suceava au fost înregistrate şi verificate 186 de petiţii. Pentru a avea o imagine mai clară asupra activităţii gărzii trebuie să precizez că avem un număr de 81 de posturi şi lucrăm cu 70 de angajaţi. Avem 11 posturi vacante şi acest lucru se simte în activitate, în special în judeţele Bacău şi Botoşani. Încercăm, dacă legea ne va permite, să facem concursuri pentru angajarea personalului“, ne-a spus Mihai Găşpărel.

Silviu Buculei

Ministerul Apelor și Pădurilor a publicat ediția 2018 a Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România. Până în luna octombrie erau înscrise în această categorie 21.091,52 ha, din care 5.898,92 ha păduri virgine și 15.192,6 ha păduri cvasivirgine. La noul catalog se lucrează din anul 2012, o primă ediție – să-i zicem interimară – fiind publicată în 2016. Nici baza de date de acum nu este definitivă, dat fiind faptul că în continuare sunt depuse solicitări de avizare și încadrare a unor suprafețe în această categorie protejată prin lege. În afară de cele peste 21.000 de hectare încadrate, România mai are 17.000 ha de pădure neincluse încă în catalog, dar care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, 4.000 ha avizate în amenajamentele silvice, dar necuprinse în catalog, și 23.000 ha în diferite faze de avizare la autoritățile din teritoriu. Cei mai mulți codri neatinși sau rar atinși de mâna omului (în fine, în ultima vremea au intrat prin anumite zone drujbele, dar asta e o altă poveste) sunt în parcurile naționale Semenic-Cheile, Retezat, Grădiștea Muncelui – Cioclovina, Cindrel, Apuseni, Defileul Jiului, Buila – Vânturarița, Cozia, Piatra Craiului, Bucegi, Cheile Nerei – Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Munții Maramureșului și Munții Rodnei.

Pădurile virgine (cele care s-au format și dezvoltat exclusiv sub acțiunea factorilor naturali și în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influență antropică directă sau indirectă) se regăsesc în 7 județe: Bihor: Pădurea Aleu și Galbena; Caraș-Severin: Olteana, Gâsca, Petroasa, Șes, Valea Craiului,  Valea Mare, Valea Morii; Maramureș: Corha, Preluci, Paulic, Gura Socolou, Gropșoara, Răoaia și Ciormolina, Izvorul Negru, Izvorul Alb, Văratec, Pr. Ulmului, Cisma Mare, Cisma Mică, Pițigoi, Prisăcele, Petreasa, Poetaua, Sălătrucoasa; Suceava: Hlibochi, Stujinoasa, Mieluşoaia, Ciribuc, Pr. Calului, Fața Gardului-Răchitiș, Curmătura Tihului; Hunedoara: Valea Buții; Sibiu: Joagăre-Dobrei, Arpașu Mare, Arpășel, Tr. Mare; Mehedinți: Obrejeru.

Pădurile cvasivirgine (pădurea din trecut care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, stațiunii și proceselor ecosistemice) dominate se regăsesc în: Bacău: pădurile Dobrele – Fata Moartă și Păcura; Bihor: Boceasa, Iadolina, Valea Iadului; Caraș-Severin: Og. Ursului, Manioasa, Izv. Mehadicii, Halisag, Boii Mici, Covașa Mică, Covașa Mare, Nerganița, Varcipolea, Străneac, Pârgu Mare, Culmea Varniței – Dealul Negrii; Hunedoara: Meleia, Valea Mică, Lacurel, Tabla, Scheiu, Gaieru; Prahova: Glodeasa; Sibiu: Contu, Rindibou, Piatra Craiului, Sebeșu de Jos, Pleașa de Sebeș; Suceava: Curmătura Tihului și Fața Gardului-Răchitiș; Brașov: Ciucaș, Doftana, Bărc, Culmea Banciului, Stânișoara, Pr. Calului, Belia Mare, Pr. Laptelui, Pr. Gongu, Culmea Izvorului, Pr. Strâmbișoara; Argeș: Valea Vâja, Valea Oboarelor, Valea lui Coman, Valea Marginea Domnească, Mușeteica; Dâmbovița: Negrița; Mehedinți: Vârful lui Stan; Maramureș: Frasinului, Dosul Gutinului, Mingheț, Oușoru Mare, Izv. Șurii, Izv. Halaurilor, Izv. Zimbrului, Izv. Negru, Izv. Alb, Paltinului, Văratec, Prisăcele, Fundu Roii, Câmpul Măriuchii; Neamț: Dobreanu; Gorj: Cerna, Ivanu, Mocirliu, Olănelu, Olanul, Rădoteasa, Scurtu, Valea Cărbunelui; Vâlcea: Fața Bună, Valea Curpănului; Covasna: Pr. Șoimului.

• Păduri în Patrimoniul Mondial UNESCO: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș-Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).

Maria BOGDAN

Pentru Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA 2018 a fost un an greu, plin de provocări cărora pădurarii au trebuit să le facă față. Primele provocări au venit, așa cum era de așteptat, din partea naturii. Vremea atipică din anul care tocmai s-a încheiat a pus probleme și silvicultorilor, la fel ca și agricultorilor. Alte probleme le-a creat modificarea – din nou – Codului Silvic. O oarecare neliniște, trecătoare, a generat și modificarea componenței Consiliului de Administrație și schimbarea echipei manageriale.

Lucrările de reîmpădurire întârziate de secetă

Seceta din prima parte a anului, dar și cea din toamnă au făcut ca lucrările de reîmpădurire planificate să se desfășoare mai greu și în alte perioade decât cele planificate. Cu toate acestea, în cele două campanii din acest an Romsilva a regenerat 13.278 de hectare de păduri de stat, depășind programul anual de regenerări, prevăzut pentru 12.881 de hectare. Dintre acestea, 8.991 de hectare de pădure au fost regenerate natural, iar 4.287 de hectare prin regenerări artificiale, cu lucrări de plantare a puieților forestieri.

În campania de primăvară s-au regenerat 10.779 de hectare, 7.212 prin regenerări naturale și 3.567 prin împăduriri. Lucrările de împădurire de toamnă au fost întârziate de seceta prelungită și de condițiile meteorologice nefavorabile, dar tot s-a reușit regenerarea a 2.499 hectare.

În total, s-au plantat în pădurile de stat 25,5 milioane de puieți forestieri. Cu toții provin din pepinierele Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, unde se produc anual peste 45 de milioane de puieți forestieri. Bugetul alocat pentru lucrările de împăduriri a fost de 167,4 milioane de lei.

În ultimii cinci ani, în pădurile de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva au fost plantați peste 187 de milioane de puieți forestieri, fiind regenerate 50.034 de hectare pe cale naturală și 31.836 de hectare prin împăduriri.

În sfârșit: perdele de protecție pentru șosele!

Pe lângă reîmpăduriri, specialiștii Romsilva au fost implicați și în realizarea unor perdele forestiere pentru protecția unor căi de comunicație. Primele au fost plantate în această primăvară, fiind împădurite 7,2 hectare pe autostrada A2, în dreptul localităților Dor Mărunt și Jegălia din județul Călărași, pe o lungime de aproximativ 10 kilometri. Procedurile de expropriere pentru alte terenuri, cu o suprafață totală de 87,62 hectare, sunt deja în derulare. În cursul acestei primăveri, pe ele se vor înființa alte perdele de protecție.

Aceste activități se încadrează într-un program mai larg de realizare a perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicații, care prevede înființarea acestora pe 594,5 hectare, pe o lungime de 198,3 km, din care 120,6 kilometri pentru protecția autostrăzilor A1, A2 și A3, și 77,7 kilometri pentru protejarea Centurii București, a drumurilor naționale DN1, DN2, DN2B, DN3, DN4, DN7 și DN21, pe raza județelor Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea.

Lupte în instanțe

În cursul anului 2018 juriștii Regiei au fost implicați în mai multe litigii, care au avut ca scop menținerea unor importante suprafețe de pădure în proprietate publică. În total, aproape 30.000 de hectare de fond forestiere au fost menținute în proprietatea statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, ca urmare a celor 317 procese de fond funciar finalizate. Cele mai mari suprafețe recuperate sau menținute în patrimoniul statului sunt 9.530 de hectare fond forestier în județul Mureș, 4.694 de hectare în Buzău, 3.898 în Suceava, 2.231 de hectare în Bacău, 1.770 de hectare în Giurgiu și 1.088 de hectare în Gorj.

În litigiu se află încă o suprafață totală de 475.806 hectare fond forestier. Pe rolul instanțelor se află 1.641 de dosare, în diferite stadii. Doar în județul Suceava, Fondul Bisericesc Român Ortodox al Bucovinei a recurs la o cale extraordinară de atac pentru dobândirea a 185.557 de hectare. Alte 63.435 de hectare de pădure sunt în litigiu în Bihor, 46.252 de hectare în Bacău, 29.300 în Covasna și 28.300 hectare în Mureș.

Până în prezent, în baza legilor privind reconstituirea dreptului de proprietate au fost puse în posesia unităților administrative, formelor asociative sau persoanelor fizice 3.165.598 de hectare terenuri forestiere.

2.703 tone fructe de pădure, livrate

Administrarea celor 3,14 milioane de hectare de păduri proprietate publică a statului a implicat în 2018 și construirea a 340,5 kilometri de noi drumuri forestiere, reabilitarea a 1.351,4 kilometri de drumuri forestiere și refacerea obiectivelor afectate de calamități. Pentru aceste activități, bugetul alocat a fost de 165 de milioane lei, dintre care 100 de milioane lei din fondul de accesibilizare și 65 de milioane lei din fonduri proprii.

Pe lângă livrările de masă lemnoasă, Romsilva a livrat 2.703 tone fructe de pădure, 501 tone ciuperci comestibile, 495,3 tone plante medicinale, 220,6 tone carne de vânat, 372,4 tone păstrăv și peste 32 de mii de fazani și potârnichi vii.

În ceea ce privește lemnul de foc, Romsilva a furnizat direct populației aproximativ 1,7 milioane de metri cubi. În ultimii doi ani s-a înregistrat o creștere a volumului de lemn pentru foc vândut direct populației, de aproximativ 840 de mii de metri cubi în 2016 și 1 milion de metri cubi în 2017. Această creștere a devenit posibilă ca urmare a modificării Codului Silvic și creșterii ponderii lucrărilor de îngrijire și igienizare a pădurilor de stat executate prin forțe proprii sau contracte de prestări servicii.

În același timp, tăierile ilegale în pădurile administrate de Romsilva au confirmat tendința descrescătoare din ultimii ani. În 2018 angajații Regiei au efectuat 84.105 acțiuni de control, o parte din ele în comun cu polițiști. În urma acestora au fost constatate 1.284 de infracțiuni și au fost aplicate 9.020 de amenzi pentru contravenții silvice, în valoare totală de 18,8 milioane lei. De asemenea, în urma acestor controale în fondul forestier, la circulația materialului lemnos și la instalațiile de debitat, au fost confiscați 13.137 de metri cubi.

Din ultimele date centralizate la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în pădurile de stat administrate s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de lemn de 20.431 de metri cubi, în scădere cu 29,7% față de perioada similară a anului trecut, când s-au înregistrat 29.080 de metri cubi tăiați ilegal. Conform datelor existente, valoarea pagubelor rezultate din tăieri ilegale și pășunat abuziv în pădurile de stat se ridică la 9,3 milioane de lei.

Infractorii devin tot mai agresivi

Din păcate, s-a înregistrat și un fenomen alarmant: înmulțirea agresiunilor asupra personalului silvic. 36 de pădurari din cadrul Romsilva au fost victimele unor agresiuni produse de persoane suspecte de tăieri ilegale și furt de lemne. 19 dintre ei au nece­sitat îngrijiri medicale, iar autoturismele a cinci pădurari au fost avariate în cursul agresiunilor. În acest an s-a înre­gistrat și o tentativă de furt a armamentului din dotarea personalului silvic.

Chiar mai grav decât atât, s-au înregistrat și agresiuni în afara fondului forestier. Grupări infracționale au atacat cu premeditare personalul silvic care păzește pădurile în județele Caraș-Severin, Suceava și Vaslui.

Regia Națională a Pădurilor a preluat în pază, conform Codului Silvic, 74.555 de hectare de pădure care nu aveau contracte de servicii silvice cu niciun ocol silvic, 23.463 de hectare prin încheierea de contracte de prestări silvice și 51.092 de hectare în baza actelor de constatare. În plus, Romsilva asigură servicii silvice pentru 37.518 hectare aflate în litigiu, pentru care s-a suspendat serviciul public cu specific silvic.

În ultimii zece ani, peste 600 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au fost victime ale agresiunilor.

Deși a fost un an secetos, în 2018 s-au înregistrat doar 102 incendii de pădure, față de 294 de evenimente de acest fel înregistrate în 2017. Suprafața totală afectată a fost de 1.012 hectare, din care 884 de hectare de litieră și 128,6 hectare de păduri regenerate. Valoarea pagubelor înregistrate a fost estimată la 312.508 lei.

Cele mai multe incendii, 18, s-au înregistrat în județul Caraș-Severin, unde a fost afectată și cea mai mare suprafață, de 827 hectare, din care 741,7 hectare de litieră. În județul Dolj s-au produs 11 incendii, fiind urmat de Olt, cu 8 incendii și Hunedoara, cu 7.

Alexandru GRIGORIEV

Pădurea reprezintă una dintre cele mai importante avuții naționale. Dar, ca orice avuție, dacă nu e gospodărită și utilizată rațional, riscă să se piardă. Acest lucru este din ce în ce mai acut conștientizat atât de către factorii de decizie, cât și de populație.

În acest context, în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, s-au reunit reprezentanți ai tuturor celor care, direct sau indirect, își desfășoară activitatea pe seama pădurilor. La manifestare au luat parte atât silvicultori din cadrul ROMSILVA și ai Asociației Administrațiilor de Ocol, cercetători din cadrul ICAS, reprezentanți ai unor asociații patronale și sindicale din industria lemnului și ai altor industrii conexe, reprezentanți ai unor ONG-uri care activează în domeniul protec­ției mediului, cât și reprezentanți ai organismelor de decizie. Între aceștia este de menționat prezența ministrului Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, și a senatorului Cristian Chirteș.

IFN – un instrument prețios

Principala temă a întrunirii a fost prezentarea rezultatelor Inventarului Forestier Național, etapa II. Instrument deosebit de prețios pentru toți cei care doresc să aibă o privire de ansamblu asupra evoluției fondului forestier din țara noastră, Inventarul oferă date privind întinderea, structura și volumul pădurilor. Această etapă cuprinde datele culese și prelucrate în perioada anilor 2013-2018 din codrii din întreaga Românie. Datele sunt defalcate, pentru cei interesați, și pe cele trei provincii istorice, dar și pe forme de relief.

Inventarul forestier Național (IFN) a fost elaborat de către un colectiv din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“ și este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere din țară. El permite întocmirea de studii și scenarii privind dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare intersectorială.

De asemenea, IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul unor convenții internaționale.

România este un teren favorabil pentru păduri

După cum a subliniat dl Gheorghe Marin, coordonatorul colectivului ce a realizat IFN, acesta este, în primul rând, un instrument statistic. Cu alte cuvinte, datele cuprinse sunt valori medii raportate pentru indicii respectivi. Ca atare, datele sunt relevante la nivel global ori pe regiunile pentru care sunt prezentate. De aceea, ele se pretează pentru întocmirea unor strategii regionale ori naționale. În schimb, spre dezamăgirea amatorilor de senzațional, nu are niciun fel de relevanță dacă se dorește utilizarea sa pentru ilustrarea unor evoluții locale ori a unor evenimente punctiforme, cum ar fi, de exemplu, tăierile ilegale.

„În ceea ce privește rezultatele, nu putem decât să ne bucurăm pentru că ele arată o creștere față de prima etapă. Faptul că se evidențiază o tendință de regenerare naturală a pădurilor dovedește că sunt bine îngrijite și că ne aflăm pe un drum bun“, a evidențiat Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor.

O altă dovadă că România (mai) este (încă) o țară a pădurilor este și faptul că pădurile s-au extins în mod natural pe aproximativ 500.000 de hectare de terenuri aflate în afara fondului forestier.

IFN este un instrument public și poate fi consultat de către toți cei interesați atât pe site-ul dedicat, www.roifn.ro, cât și pe site-ul ministerului Apelor și Pădurilor.

„Made in Romania“ cu fag elvețian!

În cadrul Forumului au fost dezbătute și alte aspecte legate de activitatea din domeniul industriei lemnului și al gestionării pădurilor. Conform datelor prezentate, exporturile de cherestea de molid ale României au scăzut în ultimii cinci ani de la cca 2 milioane mc la 6 – 700.000 mc/an. În același interval, importurile de buștean de rășinoase s-au triplat, urcând la 1,5 milioane mc, fără a socoti și lemnul de foc! Exporturile, la aceeași categorie, au scăzut sub 20.000 mc. Concluzia indusă de aceste cifre este că volumul tăierilor ilegale a scăzut drastic față de 2013, când s-a înregistrat maximul de tăieri ilegale.

Pe de altă parte, volumul de lemn exploatat din pădurile de stat la sfârșitul lui septembrie 2018 reprezenta doar 6,25 mc, adică 62% din programul anual. Prin programul de licitații pentru exploatare de masă lemnoasă în 2019, până acum a fost adjudecată doar puțin peste 40% din cantitatea disponibilă, față de 87% în anii trecuți.

Cauza o reprezintă decapitalizarea firmelor autohtone de profil. La rândul ei, spun principalii actori de pe piață, aceasta a fost generată de modificările Codului Silvic din 2017, care au condus la o ofertă scăzută. Reacția în lanț a urmat cu creșterea prețurilor de adjudecare, care a generat, mai departe, o creștere a prețurilor produselor semifinite și finite. Astfel, prețurile produselor din lemn românești se situează cu peste 15% și în unele cazuri cu 25% peste cele europene. Ilustrativă pentru urmările acestui lucru este afirmația directorului pentru achiziții al IKEA România: „Acum cinci ani nu aș fi putut crede că vom ajunge să producem spătare de scaun din fag elvețian aici, în România. Din păcate, prețurile au condus la această realitate!“

Bani sunt, dar lipsesc reglementările

La rândul său, Radu Melu, reprezentant WWF România, a evidențiat câteva dintre aspectele care, în optica organizației pe care o reprezintă, aduc disfuncționalități în sector. Unul dintre cele mai importante este subfinanțarea. Deși la nivel european există prevederi și fonduri pentru a veni în sprijinul micilor deținători de păduri, în legislația românească nu există mecanismele care să facă posibil acest lucru. Un exemplu în acest sens îl constituie plata contravalorii serviciilor ecosistemelor forestiere. Teoretic, în Codul Silvic această obligație este stipulată în mai multe locuri. Dar nicăieri nu există vreo enumerare măcar a acestor servicii.

De asemenea, în PNDR există mai multe submăsuri referitoare la activitatea în domeniul silvic. Dar, deși pentru intervalul 2014-2020 PNDR a stabilit o alocare publică de 296.220.504 RON pentru sprijinirea unor anumite categorii de investiții, până la 22 noiembrie 2018 de-abia 97.751.645 RON au fost alocați efectiv. Cât despre plățile compensatorii legate de pierderile de venit apărute în urma aplicării planurilor de management pentru situri cuprinse în rețeaua Natura 2000 ori aflate sub incidența Directivei-Cadru „Ape“ și a D.C. „Păsări“, nici până acum nu s-a dezvoltat o metodologie clară care să permită ca banii să ajungă la destinatari.

În concluzie, și în sectorul silvic se aplică vechea vorbă românească: „Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă și în traistă!“, completată cu un adagio, tot din înțelepciunea populară: „Unde nu-i cap, vai de picioare!“.

Alexandru GRIGORIEV

„Atât timp cât mă vor ține puterile voi planta copaci. Îmi doresc să fac tot ce îmi stă în putere pentru a le face oamenilor viața mai bună.“ – Sadiman

Undeva prin anul 1960 pădurea Gendol din Indonezia avea să fie mistuită complet de un incendiu. Dispariția acestei păduri a determinat o reacție în lanț, iar repercusiunile acestui eveniment s-au resimțit zeci de ani de la întâmplarea tragediei. Natura și-a desfășurat cu furie forțele, iar satul Dali, aflat în apropierea aceste regiuni, a trebuit să îndure toate supliciile ei, secetă sau inundații. Apoi, la fel ca într-un scenariu apocaliptic, peste sat s-a abătut foametea. Părea că nimeni nu înțelegea de ce se întâmplă asta. Mai puțin un om. Un fermier care înțeles că sursa tuturor problemelor este dispariția pădurii Gendol. Zeci de ani mai târziu, teoria lui avea să se confirme. Și pentru că a înțeles problema, Sadiman a găsit și soluția, replantarea pădurii.

Fără a avea la dispoziție mijloace financiare care să îi permită acest lucru, Sadiman a găsit o alternativă. La începutului anului 1990 a început să facă schimb de semințe cu alți fermieri. Pentru semințele de cuișoare pe care le dădea primea semințe de banian, specia de copaci din pădurea Gendol, a cărei principală proprietate era aceea de a reține apa în sol. Credința lui a făcut ca în 20 de ani pe locul mistuit de flăcări să crească o altă pădure de banian. În cele două decenii, Sadiman a plantat semințele și a îngrijit copacii răsăriți. La finalul misiunii sale, au fost reîmpădurite peste 100 de hectare cu aproximativ 11.000 de copaci. Și abundența s-a revărsat din nou asupra satului Dali. În prezența apei dezvoltarea agriculturii a fost posibilă, iar satul a ieșit de sub semnul foametei. Pentru că visul său de a replanta pădurea Gendol s-a împlinit, Sadiman și-a propus să ajute și alte sate prin plantarea a altor 20.000 de copaci.

Laura ZMARANDA

Agenția de Investigații de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency), un ONG american, a dat publicității un raport în care descrie cu subiect și predicat starea actuală a pădurilor din România. Raportul, bine făcut, aduce dovezi și argumente care par solide la o primă vedere. Problema e că mai multe organizații românești care au ca obiect de activitate tocmai pădurile patriei, inclusiv Agenția Națională a Pădurilor – Romsilva, neagă cu totul sau în parte concluziile raportului EIA. Sunt și voci care spun că în spatele raportului american s-ar afla și alte interese. Mai jos prezentăm concluziile principale ale raportului, dar și reacțiile la acesta.

Pădurile nimănui...

O nouă investigație a Agenției de Investigații de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency) a constatat că gigantul din sectorul lemnului Holzindustrie Schweighofer (Schweighofer) continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naționale ale României, în pofida celor peste cinci ani de angajamente publice declarate în sens contrar, se arată în documentul EIA. Schweighofer continuă să-și asigure aproape jumătate din achizițiile de lemn din România de la depozite de bușteni terțe. Cu privire la acest material lemnos, compania nu deține trasabilitate până la pădurea de origine și nu poate exclude lemnul provenit din surse ilegale sau din parcuri naționale ori alte zone protejate. Carpații României adăposteau odinioară cea mai mare parte din pădurile primare rămase din Europa, prezentând cele mai mari populații de urși, lupi și râși de pe continent. Estimările recente indică faptul că două treimi din aceste păduri au fost pierdute numai în ultimul deceniu. Aprovizionările extensive și necondiționate de bușteni și biomasă efectuate de marile companii procesatoare de lemn românești și străine, Schweighofer fiind cea mai mare dintre acestea, în vederea alimentării cererii de pe piața externă, au jucat un rol semnificativ în declinul acestor păduri prețioase, se mai arată în raport. Investigația întreprinsă de EIA a constatat că furnizorii de material lemnos ai firmei Schweighofer au transportat peste 35.000 m3 de lemn provenit doar din două parcuri naționale în decursul a 18 luni, începând din ianuarie 2017 până în iunie 2018. Unul dintre cei mai mari furnizori de lemn ai firmei Schweighofer se numește Frasinul. Această firmă face tăieri de lemn în numeroase zone aflate în parcuri naționale și deține mai multe depozite în vecinătatea acestora, de unde vinde bușteni către Schweighofer. Firma Frasinul are un palmares de probleme cu legea; CEO-ul acesteia se află sub investigația autorităților românești anticorupție începând cu anul 2014.

Investigație sub acoperire

Din același document mai aflăm că, în anul 2014, investigatori sub acoperire din cadrul Agenției de Investigații de Mediu au avut întâlniri cu oficiali ai companiei austriece Holzindustrie Schweighofer, care este cel mai mare procesator de lemn din România. EIA și-a propus să înțeleagă cum este posibil ca exploatările forestiere ilegale pe scară largă, deși dovedite de ani de zile de mass media locală și de ONG-urile românești, să continue nestingherite, precum și să afle unde ajung uriașele cantități de lemn tăiate ilegal. Răspunsul a fost simplu; atunci când EIA s-a oferit să furnizeze material lemnos tăiat ilegal către Schweighofer, oficialii companiei au spus „nicio problemă“, iar aceasta s-a întâmplat în cadrul a două întâlniri personale distincte, precum și prin e-mail. Publicarea înregistrării video realizate de EIA la începutul anului 2015 a declanșat o succesiune de evenimente care au zguduit sectorul forestier. În iunie 2015, oficiali români au efectuat inspecții la gaterele companiei Schweighofer și la furnizorii acesteia, adunând probe care au condus la declanșarea unei anchete DIICOT, care s-a desfășurat pe parcursul a trei ani. În 2017, Schweighofer și-a pierdut certificarea FSC. Compania a anunțat o serie de modificări la politicile sale de aprovizionare și și-a redus achizițiile de material lemnos din România de la 2,3 milioane metri cubi în 2013 la 1,2 milioane metri cubi în 2017.

Studiu științific

În raport, IEA citează un studiu științific realizat în anul 2005 care estima că România deținea două treimi din pădurile virgine încă existente în Europa, totalizând aproximativ 300.000 hectare. Analize mai recente sunt încă în curs de desfășurare, însă prognozele sunt pesimiste. Cercetătorii estimează că totalul pentru anul 2018 va fi mai aproape de 100.000 hectare. Exploatările forestiere ilegale și necontrolate au avut un rol major în acest declin, favorizate fiind de o cerere necondiționată de material lemnos și biomasă în Europa și în alte țări. Lipsa de trasabilitate din sectorul lemnului din România înseamnă că cumpărătorii străini continuă să favorizeze în mod inconștient distrugerea ultimelor păduri seculare ale Europei. Schweighofer susține că tot materialul lemnos care intră în sediile sale are o origine legală datorită procedurilor de diligență recent implementate. Prima etapă a acestora o reprezintă colectarea de informații pentru evaluarea riscurilor aferente unui anumit lanț de aprovizionare. Pentru aproape jumătate din lanțul de aprovizionare din România al companiei Schweighofer, și anume pentru lemnul pe care îi cumpără de la depozite de bușteni terțe, compania deține un control limitat și informații limitate cu privire la locul și modul în care a fost recoltat acest lemn, se mai arată în raport.

Reacția Romsilva

Lemnul rezultat din lucrările silvice desfăşurate în zonele de conservare durabilă nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale şi autorizate, a reacţionat Romsilva la raportul Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu. „Lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale sau naturale are o provenienţă legală, lucrările silvice fiind în concordanţă cu legislaţia privind ariile naturale protejate, planurile de management şi amenajamentele silvice, toate elaborate de specialişti în arii protejate şi silvicultură, aprobate de autorităţi“, spune Romsilva. Totodată, regia atrage atenţia că solicitarea EIA de a fi oprite lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale nu are nicio bază legală şi nu se bazează pe niciun studiu. Romsilva arată că toate parcurile naţionale şi naturale au zone de protecţie strictă şi integrală, unde intervenţia oamenilor este interzisă, şi zone de conservare durabilă „tampon“, unde legislaţia prevede foarte clar anumite lucrări silvice. „Spre exemplu, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 12 parcuri naţionale cu o suprafaţă cumulată de 307.406 hectare, din care 115.319 hectare se află în zone de protecţie strictă sau integrală, restul aflându-se în zone de conservare durabilă, unde lucrările silvice sunt efectuate cu respectarea legislaţiei şi a tuturor normelor silvice, în conformitate cu planurile de management ale parcu­rilor“, arată Romsilva.

Alte reacții...

Comunitatea Forestierilor din România (Fordaq) şi Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale au reacționat de asemenea. Acestea spun că raportul prezentat de agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate.

Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Fordaq consideră că unele organizaţii lansează în spaţiul public informaţii care nu corespund realităţii, consemnează News.ro. „Principalul mesaj al raportului EIA prezentat public, într-o conferinţă de presă, are drept ţintă denigrarea industriei lemnului din România şi convingerea beneficiarilor externi de a nu mai cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta provine din «parcuri naţionale», iar exploatarea lui conduce la dispariţia «pădurilor virgine»“, se arată în comunicat. Potrivit celor două organizaţii, afirmaţia că nu există trasabilitate privind provenienţa legală a masei lemnoase în România şi prezumţia de vinovăţie privind amestecarea masei lemnoase exploatate legal cu masa lemnoasă exploatată ilegal, în depozitele firmelor de exploatare, manipulează opinia publică, inducând o falsă definiţie a trasabilităţii masei lemnoase. „Conform reglementărilor europene, trasabilitatea provenienţei masei lemnoase se urmăreşte pentru prima punere pe piaţă a masei lemnoase, respectiv din parchetul de exploatare până la primul depozit de sortare şi prelucrare a masei lemnoase“, se arată în comunicat. Reprezentanţii celor două organizaţii au subliniat că România, prin dezvoltările succesive ale SUMAL, Radarul Pădurilor, Inspectorul Pădurilor, a introdus sisteme stricte de urmărire a trasabilităţii masei lemnoase până la prima punere pe piaţă a acesteia.

Și reacția Schweighofer...

În replică, reprezentanţii Schweighofer au arătat, într-un comunicat transmis Agerpres, că fiecare furnizor al companiei trebuie să dovedească provenienţa lemnului, iar, dacă materialul provine dintr-un parc naţional, compania renunţă la achiziţie. „Imediat ce experţii în lanţul de aprovizionare din cadrul firmei Holzindustrie Schweighofer află că lemnul din parcurile naţionale ajunge într-un depozit de buştean (lucru legal privind lemnul provenit din zonele tampon ale parcurilor naţionale), compania nu acceptă livrări din acest depozit în perioada de timp în care acolo este livrat lemn din parcuri naţionale. Operatorul depozitului poate furniza masă lemnoasă către Holzindustrie Schweighofer în această perioadă de blocare doar dacă are alte locaţii de recoltare, aflate în afara parcurilor naţionale, iar livrările se fac direct din pădure la fabricile companiei şi sunt monitorizate prin Timflow“, au susţinut oficialii companiei. Potrivit Schweighofer, aceste lucruri sunt clar stipulate în contracte. „Holzindustrie Schweighofer şi-a intensificat dialogul cu ONG-urile de mediu şi ia în serios criticile şi sugestiile aduse de acestea“, se mai arată în comunicat.

Bogdan PANȚURU

Indiferent cât de aproape sau de departe de pădure se situează locuințele lor, pentru cel puțin o treime dintre români codrul reprezintă un subiect de primă importanță pentru că aproximativ patru milioane de gospodării folosesc drept sursă de încălzire lemnul de foc. Teoretic, un consum decent ar fi de aproximativ cinci metri cubi pe an, conform standardelor europene. Standarde care pentru majoritatea celor care se încălzesc cu lemne rămân doar un vis îndepărtat, din mai multe motive. Primul, și cel mai important, este că nu își pot permite să plătească atâta lemn. Celălalt motiv este că pădurile României nu pot da o asemenea cantitate de combustibil.

Standarde europene doar în vis

„Printr-o exploatare rațională, putem obține aproximativ 18 milioane metri cubi de lemn, în fiecare an“, spunea recent dl Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. „Din această cantitate jumătate este lemn de lucru, iar cealaltă jumătate lemn de foc“, mai arăta domnia sa. Așadar, acel standard european nu ar putea fi atins nici măcar pe jumătate.

Pe de altă parte, chiar și în aceste condiții nici măcar ceea ce ar trebui exploatat nu se folosește în totalitate. „Neexploatarea aceasta nu face bine nimănui, nici măcar pădurii“, a atras atenția ministrul Deneș. Într-adevăr, de cele mai multe ori subexploatarea se traduce prin neefectuarea la timp a lucrărilor de curățare, întreținere și întinerire. În timp, efectele sunt dezastruoase. Aceasta contrar a ceea ce unele organizații ecologiste vehiculează în spațiul public.

Pentru cititorii revistei noastre – care sunt, în mare parte, cunoscători într-ale agriculturii – e suficient să spunem că pădurea este o grădină la o scară mai mare. Ca atare, are nevoie de îngrijire pentru o dezvoltare armonioasă. În lipsa acesteia, devine un fel de pârloagă, la scară mare. Desigur că și aceasta are rolul ei ecologic, dar numai într-o proporție rezonabilă. Altfel, așa cum spunea ministrul Apelor și Pădurilor, „pădurea este o resursă strategică, pe care nu ne permitem să nu o exploatăm“. Până la urmă, ce gospodar înțelept își lasă pășunea sau livada să se sălbăticească?

Însă modul de exploatare a pădurilor, naște vii controverse. Dincolo de cele legate de principii, reale sau imaginare, legate de mediu, sunt unele, mai puțin expuse cu sinceritate, pornind de la aspectele economice. Și, de fapt, acestea sunt cele care primează, căci banii fac Pământul să se învârtă. În acest caz este vorba despre o avere uriașă, căci nu degeaba i se spune pădurii „aurul verde“!

Romsilva nu e totul

Vorbind despre dimensiunile acestei laturi economice, trebuie să spunem de la început că doar în depozitele și rampele RNP Romsilva, la jumătatea acestui an, se aflau aproximativ 500.000 m.c. lemn de foc rămas nevândut. Asta deși pe piață este criză de lemn de foc. Pe de altă parte, există riscul ca încă două milioane de metri cubi să rămână neexploatate pentru că nu este posibil accesul în zonele de exploatare. Pentru că una este să te duci cu calul în pădure și să tai trei copaci și alta este să faci o exploatare industrială, ce presupune drumuri de acces și fronturi de exploatare. Or, trebuie să o spunem, de câțiva ani încoace Romsilva nu a mai avut aprobate fonduri pentru investiții decât în limita a câteva procente din profit. Asta cu toate că a înregistrat un profit frumușel. Dar probabil că Guvernul a gândit o altă destinație pentru acești bani... Și, așa cum atrăgea atenția unul dintre membrii echipei manageriale a RNP, în asemenea condiții se poate doar supraviețui pe termen scurt. Pe termen mediu și lung încep să apară probleme!

Dar Romsilva nu administrează decât 3,14 milioane ha de pădure proprietate publică a statului, adică ceva mai puțin de jumătate din totalul pădurilor românești, și încă un milion de hectare de pădure proprietate privată sau a administrațiilor locale. În total, cam două treimi din păduri. Restul se află în diferite forme de administrare, o parte dintre ele reunite sub egida Asociației Administratorilor de Păduri Ocoale de Regim din România.

Însă ceea ce este cel mai grav, este că un milion de hectare de pădure nu au niciun fel de administrator. Acestea sunt cele mai expuse tăierilor ilegale, bolilor și abuzurilor. Și, ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, multe dintre aceste păduri incluse în ultima categorie nu au încă niciun proprietar cert. Fie se află în litigiu, fie proprietarul nu este încă identificat cu certitudine, oricât ar părea de paradoxal.

Legat de aceste situații vom aminti că Juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit, în ultimii doi ani și jumătate, să mențină sau să reintroducă în proprietatea publică a statului, în urma proceselor, 230.514,25 ha de pădure. Cel mai cunoscut caz este cel de anul trecut, când 166.813 hectare de păduri revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei au rămas în proprietatea statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Un alt caz, cel mai recent, este cel în care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Instituția Prefectului județului Mureș au câștigat, definitiv și irevocabil, procesul cu urmașii baronului Daniel Banffy, menținând astfel în proprietatea statului 9.323,8 ha de pădure din județul Mureș, pe raza comunelor Stânceni, Răstolița și Lunca Bradului.

Modificări doar pentru operatorii economici

În cursul lunii iunie, Codul Silvic a fost modificat pentru a nu știu câta oară în ultimii ani. Principala modificare a fost făcută la articolul 59, aliniatul 5, care suna astfel: „Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum și tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului, se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii sau prin prestări servicii cu operatori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră.“ Acestei prevederi i s-a adăugat posibilitatea exploatării lemnului „la picior“ (adică direct din pădure) de către agenții economici.

Despre fondul problemei, nicio vorbă. După cum se vede, s-a rezolvat doar problema accesului unor agenți economici la lemnul pe picior. Ce se întâmplă însă cu pădurile neaflate în proprietatea publică a statului, despre protecția suplimentară a personalului silvic (împotriva căruia atacurile se înmulțesc exponențial), despre garantarea unui preț maxim al lemnului de foc, nicio vorbă. Sau cum spunea nemuritorul Caragiale, „să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic!“

Din acest motiv Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva“ a pichetat în cursul lunii iulie Parlamentul. Una dintre principalele revendicări este elaborarea de legi coerente și aplicabile, conforme cu realitățile și necesitățile sectorului silvic. Altfel, rămânem în domeniul vorbăriei de paradă!

Alexandru GRIGORIEV

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Instituția Prefectului județului Mureș au câștigat, definitiv și irevocabil, procesul cu urmașii baronului Daniel Banffy, menținând astfel în proprietatea statului 9.323,8 hectare de pădure din județul Mureș, pe raza comunelor Stânceni, Răstolița și Lunca Bradului. Aceste suprafețe se alătură celor peste 220 de mii de hectare de pădure recuperate sau menținute în patrimoniul statului de către juriștii Romsilva, în ultimii doi ani și jumătate.

Printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă din iunie 2007, trei urmași ai baronului Daniel Banffy au obținut, pe cale judecătorească, reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 9.323,8 hectare cu păduri, pășuni și fânețe.

Pe o perioadă de câțiva ani, specialiștii Direcției Silvice Mureș și ai Prefecturii Mureș au derulat o amplă cercetare arhivistică, în România și Ungaria, referitoare la documente ce au stat la baza preluării în proprietatea statului a celor 9.323,8 hectare.

În urmă cu patru ani, la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități au fost descoperite o serie de documente care au condus la exercitarea unei căi de atac extraordinare împotriva hotărârii judecătorești prin care se reconstituia dreptul de proprietate urmașilor baronului Daniel Banffy.

Astfel, s-a descoperit că baronul Daniel Banffy a fost inculpat, în anul 1946, și condamnat șase ani mai târziu pentru instigare la crime împotriva umanității, judecătorii dispunând și confiscarea averii acestuia, pentru fapte comise în timpul ocupației horthyste, care au condus la moartea mai multor locuitori ai comunei Lunca Bradului.

Așadar, proprietățile baronului Daniel Banffy nu au fost preluate abuziv de către regimul comunist, ci legal, pe baza legilor postbelice ce pedepseau crimele de război și colaborarea cu inamicii României și statelor Aliate.

Pe baza acestor documente, juriștii au promovat o cerere de revizuire, procesul fiind strămutat la Judecătoria Giurgiu, care a dat câștig de cauză Direcției Silvice Mureș și Instituției Prefectului județului Mureș în anul 2016, hotărâre menținută în urma recursului de către magistrații Tribunalului Giurgiu.

Juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit, în ultimii doi ani și jumătate, să mențină sau să reintroducă în proprietatea publică a statului, în urma proceselor, 230.514,25 hectare de pădure, cel mai cunoscut caz fiind cel de anul trecut, când 166.813 hectare de păduri revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei au rămas în proprietatea statului și în administratea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice, pe baze contractuale, pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate, a autorităților publice locale sau privată.

În calendarul evenimentelor aniversare, Ziua Forestierului, sărbătorită în fiecare an pe la începutul lunii iunie, a devenit o tradiție, de vreme ce anul acesta a fost sărbătorită a XXVIII-a ediție. Ca în fiecare an, forestierii din toată țara s-au adunat laolaltă spre a sărbători, pe de o parte, dar și spre a face un bilanț al celor ce s-au petrecut de la ultima întâlnire.

„Fiți mândri că sunteți gestionarii unei comori!“

Important de evidențiat este faptul că la eveniment au participat atât reprezentanți ai Romsilva, care administrează aproximativ jumătate din pădurile României, cât și membri ai Asociației Administratorilor de Păduri, care au în grijă o parte însemnată a pădurilor aflate în proprietate privată. Alături de ei s-au aflat cercetători în domeniul forestier, cadre didactice de la instituțiile care pregătesc specialiști în domeniu, pre­cum și reprezentanți ai unor societăți care se ocupă de exploatările forestiere.

Oaspeți de seamă au fost dl Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, Ilie Covrig, secretar de stat în același minister, reprezentanți ai Camerei Deputaților și Senatului. Gazda întrunirii au fost dl Florinel Constantinescu, primarul orașului Călimănești, unde s-a desfășurat întrunirea, și dl Florian Marin, prefectul de Vâlcea.

„Fiți mândri că sunteți gestionarii acestei comori care este pădurea, dar fiți conștienți că aveți o mare responsabilitate“, a fost principalul mesaj pe care ministrul Deneș l-a transmis forestierilor. După cum a evidențiat domnia sa, pădurea are un rol însemnat economic, strategic și de recreere. Pe de altă parte, „a lăsa pădurea neexploatată este un lucru care nu face bine nici măcar pădurii“, a mai subliniat vorbitorul.

Nu avem decât strategii de azi pe mâine

silvicultura IMG 4285

„Din păcate, lipsește o strategie pe termen mediu și lung în domeniu“, a avertizat secretarul de stat Ilie Covrig. „La ora actuală există aproape un milion de hectare de pădure, din totalul de 6,5 ha, câte are România, care nu au niciun fel de administrator. Pe lângă această problemă, pentru suprafețele de pădure cuprinse între 10 și 100 ha nu există planuri de administrare“, a accentuat dl Covrig.

Toate aceste probleme nu pot fi rezolvate decât printr-un nou Cod Silvic, elaborat cu responsabilitate, și nu sub presiunea unor grupuri de interese sau a organizațiilor de mediu mai mult sau mai puțin informate, au arătat și ceilalți vorbitori.

Și Adrian Crețu, reprezentantul administratorilor de păduri aflate în proprietate privată, a adus în atenție o lacună majoră a legislației în domeniul forestier: „În legislația noastră silvică excesivă e un aspect pe care nu îl avem în vedere: proprietarul. Acesta trebuie să plătească pentru diverse servicii, dar de multe ori nu îi este permis să exploateze pădurea. Și atunci, dacă pentru el nu este decât o cheltuială, o grijă care nu îi aduce niciun venit, de ce avem pretenția ca el să fie atât de atașat de ea? Putem noi să îi cerem să nu o vândă celui care îi oferă un preț cât de cât atractiv, chiar dacă e un străin?“ În acești termeni a evidențiat dl Crețu unul dintre motivele care au făcut ca o parte dintre pădurile românești să ajungă în proprietatea unor companii străine.

Una dintre concluzii a fost aceea că, fără modificarea Codului Silvic, aflată în dezbaterea Parlamentului, multe lucruri vor rămâne în continuare neclare sau nefuncționale. Aceasta în condițiile în care în România, conform datelor INS, aproximativ patru milioane de gospodării sunt încălzite cu lemn. La o medie de cinci metri cubi/an, cât ar fi un consum mediu civilizat, înseamnă 20 de milioane m.c. Or, în condiții de exploatare rezonabilă, pădurile românești nu pot asigura decât ceva mai mult de nouă milioane m.c. lemn de foc!

Restul e doar o adunătură de vorbe goale!

Alexandru GRIGORIEV

Ceea ce se întâmplă în România este un dezastru economic, social și de mediu, rezultatul unei incapacități administrative a statului român, care ne menține în subdezvoltare. În Luna Pădurii trebuie sa avem în vedere situația reală din România: criza de resursă și prioritizarea direcționării resursei de lemn către lemn de foc prin Codul Silvic, criză  care pune presiune pe păduri  inclusiv  sub aspectul tăierilor ilegale.

Concomitent crizei  lemnului de foc - în fond o criză de resursă energetică -  statul român  se pregătește să permită exportul resurselor de gaze !  În condițiile în care, din totalul de 8 milioane locuințe, 4 milioane se încălzesc cu lemne, 2 milioane cu centrale individuale pe gaz și 2 milioane sunt racordate la sisteme centralizate, atragem și noi atenția că prin realizarea proiectului BRUA - conductă ce va lega exploatările României din zăcăminte de gaz din Marea Neagră cu Ungaria - această resursă a României va fi exportată în detrimentul populației României, care va rămâne captivă și fără alternative la încălzirea cu lemne.

Dacă rețeaua de distribuție gaze s-ar extinde și încă 2 milioane de locuințe ar fi racordate la gaze, consumul populației de gaze s-ar dubla, atingând 5 miliarde mc, în timp ce prin conducta BRUA 4 miliarde mc/an vor fi exportate către Ungaria!!! Atenție, dacă toate locuințele din România ar fi conectate la rețeaua de gaze, așa cum se întâmplă în țările civilizate, consumul de gaze abia ar atinge 7,5 miliarde mc/an, dintr-o producție totală de 15 miliarde mc/an a României estimată pentru următorii ani.

În acest timp, în care România se pregătește să exporte o mare parte din producția internă de gaze - printr-o conductă la care populația României nu va avea acces - să ne uităm ce se întâmplă pe segmentul lemnului de foc.

Pe fond, direcționarea resursei de lemn prioritar către lemn de foc este o pierdere din punct de vedere:

  • economic - valorificăm resursa de lemn de foc cu randamente energetice mici, în loc să o lăsăm să intre în industrie, unde valoarea resursei prin prelucrare crește de 7-10 ori, produce PIB, locuri de muncă și aport valutar, dezvoltare rurală.
  • social - pentru că nu are alternative energetice, populația din zona de câmpie plătește 5-600 lei mc, datorită costurilor ridicate de transport și distribuție a lemnului de foc; aceste costuri sociale înseamnă inclusiv depopularea zonei rurale.
  • de mediu - arderea lemnului pentru încălzirea locuințelor este cea mai poluantă soluție de energie termică, datorită arderii parțiale, ca lemn verde. Bilanțul de carbon al României s-ar îmbunătăți foarte mult (beneficii din vânzarea de certificate de carbon, beneficii de mediu) prin racordarea la rețeaua de gaze și utilizarea lemnului în produse cu valoare îndelungată de întrebuințare/centrale pe cogenerare.

În fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie este marcată Luna Pădurii, o perioadă dedicată sădirii arborilor,  activităților ce încurajează acordarea grijii cuvenite pentru protejarea pădurii și extinderii vegetației forestiere.

În această perioadă când pădurea este în centrul atenției, Comunitatea  Forestierilor- Fordaq atrage atenția asupra faptului că sectorul silvic din România este în continuare afectat de bine-cunoscuta modificare a art. 59 din Codul Silvic prin care s-a dorit ca masa lemnoasă din lucrările de rărituri, igienă și produse accidentale să fie exploatată în regie proprie sau prestații de către Romsilva și vândută direct către populație, pe bază de tabele de repartiție făcute de primării.

Noi  am spus: Romsilva nu are logistica și dotarea necesare pentru exploatarea în regie, sistemul de achiziții prin SEAP/recepții/vânzare a masei lemnoase din prestații de exploatare este foarte greu aplicabil, sunt volume mari  rezultate, de rășinoase nevandabile ca lemn de foc, lemnul va fi pe drumuri forestiere, îndepărtate de cererea de lemn de foc etc. Nu ne-a ascultat nimeni!

Astăzi putem să spunem pe cifre că modificarea art. 59 nu funcționează. Romsilva a oferit la prestații un volum de 1,77 milioane mc și a contractat în ianuarie doar 90.000 mc (5%), iar până la zi abia au ajuns la 150.000 mc. Atenție, contractat, nu exploatat și valorificat! Total exploatat în regie și prestații – 300.000 mc din totalul de peste 4 milioane de mc rezervați pentru exploatare în regie proprie sau prestații din produse principale și acea categorie specială din rărituri, igienă, accidentale. Minim 2 milioane mc nu vor intra în piață din volumul reținut pentru exploatare în prestații/regie proprie de către Romsilva, dacă art. 59 nu este modificat rapid. Iar criza de resursă de pe piața lemnului se va agrava în continuare - cu efectele sale asupra populației și industriei lemnului. În plus, masa lemnoasă din doborâturile de vânt de anul trecut putrezește în păduri – sute de mii de mc - datorită supra reglementării întocmirii APV-urilor, licitațiilor...

Recent, în spațiul public românesc s-a dus un adevărat război între asociațiile ecologiste și autorități. Motivul l-ar fi constituit lucrările de întreținere dispuse de managerii statului în zona Sarmizegetusa Regia, măsuri considerate abuzive și dăunătoare de către asociația ecologistă Agent Green. Pe de o parte autoritățile sunt acuzate că vor să facă profit din masa lemnoasă tăiată din zona cetății dacice. De cealaltă parte, Romsilva se apără și spune că defrișările au vizat doar arborii foarte bătrâni care ar fi pus în pericol viața vizitatorilor din zonă.

Acuzațiile...

Asociația ecologistă Agent Green și Fundația Dacica atrag atenția, într-un comunicat, că tăierile făgetelor de la Sarmizegetusa Regia afectează ireversibil situl arheologic, monument UNESCO. Situl a fost închis publicului la 22 ianuarie în vederea defrișării, însă imagini surprinse cu drona arată arbori de dimensiuni uriașe care au fost tăiați și s-au prăbușit peste zidurile cetății capitalei dacice. În plus, spun cei de la Agent Green, tăierile realizate sub pretextul protejării sitului arheologic și a vizitatorilor s-au făcut în mare măsură în afara traseului turistic. „Tăierile s-au făcut sub pretextul protejării sitului, dar s-au soldat cu distrugeri ale acestuia. Au urcat cu utilajele mari până pe acropola cetății și în zona sacră. Au răvășit adânc solul, când știau că stratul arheologic se află la doar câțiva centimetri adâncime. Arborii doborâți peste fortificația cetății au afectat porțiuni din zidul antic. E vorba de distrugeri care se sancționează conform legii. Mai mult, administrația sitului nu are un plan de gestiune și protecție a sitului, deși legea nu permite niciun fel de intervenții în sit decât în baza unui asemenea plan. Este vorba de un monument UNESCO, de importanță mondială, care se supune unor legi speciale, de care văd că nu se ține seama. Este halucinant ce se întâmplă acolo“, a explicat  Aurora Pețan, istoric și președinte al fundației Dacica.

Impactul defrișărilor

Potrivit Agent Green și Fundației Dacica, administrația sitului nu ar avea un plan de acțiune pe termen lung, iar autoritățile ar fi recunoscut că nu cunosc impactul defrișărilor asupra solului și asupra nivelului apei freatice. Cu toate acestea, administrația sitului a afirmat că intenționează să defrișeze definitiv 17 din cele 18 hectare pe care se întinde situl UNESCO. Tăierile începute la 22 ianuarie includ primii 103 arbori din care se tăiaseră deja 80 până la 1 februarie. „Administratorul sitului susține că toți arborii doborâți erau uscați, dar în urma observării trunchiurilor duse la depozitul Anines – Grădiște, reprezentanții Agent Green au constatat că marea majoritate a lemnului extras are de fapt o mare valoare economică“, arată Agent Green într-un comunicat. „Am descoperit tăierile pe portalul InspectorulPădurii.ro și m-am dus imediat să văd ce se întâmplă la cetate. Am rămas șocat când am văzut dezastrul. Nu era nevoie să alegem între istorie și natură. Soluția este de fapt istorie și natură. De aceea situl este dublu protejat, fiind atât în zona de protecție integrală a parcului natural Grădiștea – Cioclovina, cât și sit arheologic UNESCO. Mai mult, pădurea făcea parte din inventarul pădurilor virgine din anul 2005, cu arbori monumentali care stabilizau solul. Au doborât arborii fix pe zidurile cetății și i-au tras prin sit cu utilaje mari de tip TAF în condiții de sol îmbibat cu apă, lăsând răni ireversibile în sit. Așa ceva nu trebuia să se întâmple niciodată“, a spus Gabriel Păun, biolog și președinte Agent Green.

Se cer controale

Agent Green și Fundația Dacica fac apel la Ministerul Culturii, Garda Forestieră și Garda de Mediu să suspende orice lucrări în sit, să îl sigileze și să demareze un control amplu. Planurile de defrișare pentru 17 ha trebuie anulate definitiv și un plan de acțiune pe termen lung pentru protejarea sitului trebuie realizat de o echipă de experți relevanți. Organizațiile recomandă păstrarea consistenței pădurii la minimum 0,6 (adică suprafața împădurită a sitului să nu scadă niciodată sub 60% din suprafața sa) și fagul să rămână specia fundamentală de pădure în amestec cu paltinul de munte și laricea, așa cum era pe vremea dacilor.

„Imaginile din dronă vorbesc de la sine, iar situația impune o anchetă amplă a Parchetului și o intervenție rapidă a autorităților care încă mai pot lua măsuri să salveze ce se mai poate și să pedepsească făptașii. Practic, administrația sitului a cerut defrișarea, iar Ministerul Pădurilor i-a mulțumit din pix, aprobând extragerea a 306 metri cubi. Înțelegem și susținem protecția sitului și a vizitatorilor, însă superficialitatea cu care s-au aprobat tăierile și modul în care se realizează lucrările lasă mult de dorit“, conchide Gabriel Păun.

Romsilva răspunde acuzațiilor

Într-un comunicat primit la redacție, Regia Națională a Pădurilor, Romsilva arată că „lucrările silvice efectuate în zona sitului Sarmizegetusa Regia, înscris în Patrimoniul Mondial al UNESCO, au loc în zona de management durabil a Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, în care acestea sunt permise. Planul de Management al Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, aprobat prin Hotărârea de Guvern 1049/2013, prevede constituirea unei zone de management durabil cu suprafața de 18,3 hectare, care include situl arheologic Sarmizegetusa Regia, unde este permisă tăierea vegetației forestiere numai la solicitarea organelor de specialitate, în scopul efectuării lucrărilor de reparație, întreținere curentă, cercetare arheologică, restaurare, consolidare și conservarea monumentului istoric“. Din același document aflăm că, la solicitarea administratorului monumentului arheologic, Consiliul Județean Hunedoara, au fost inventariați arborii aflați în declin fiziologic, cu vârsta de aproximativ 170 de ani, care puneau în pericol viețile vizitatorilor și integritatea monumentului istoric.

Totul este legal

Potrivit Romsilva, Consiliul Județean Hunedoara a obținut, în ultimul an, toate aprobările prevăzute de legislație, ordine de ministru pentru derogarea de la prevederile amenajamentului silvic, avize de mediu, avize ale administratorului ariei protejate, avize ale Comisiei Naționale de Arheologie și ale Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Lucrările și actele de punere în valoare au fost aprobate de Garda Forestieră Timișoara în februarie 2017. „Menționăm că în UP IV Cetate nu are loc o «defrișare» a 18,3 hectare, ci lucrări de îndepărtare a mai multor arbori, cu un volum total de 306 metri cubi.“ Potrivit Romsilva, suprafața respectivă nu a respectat criteriile de includere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma verificărilor efectuate de către Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea», cu ocazia întocmirii amenajamentului silvic, și de organizația WWF România, cu ocazia studiului de fundamentare pentru Ocolul Silvic Grădiște. În final, reprezentanții Romsilva își exprimă regretul că «organizația» Agent Green lansează din nou acuzații publice false, în lipsa documentării, a cunoștințelor din domeniul silvic sau cu rea-credință.“

Bogdan Panțuru

Volumul tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a menținut anul trecut la același nivel scăzut, fiind înregistrați 47.713 metri cubi de lemn tăiați ilegal, un volum comparabil cu anul 2016, când s-au constatat 47.788 de metri cubi proveniți din tăieri ilegale. În anul 2015, volumul tăierilor ilegale a fost de 57.080 de metri cubi.

Angajații Romsilva au efectuat anul trecut, în total, 91.742 de controale la circulația materialului lemnos, din care 21.287 de controale împreună cu Poliția Română, fiind constatate 1.546 de infracțiuni silvice și 12.197 de contravenții silvice, valoarea cumulată a amenzilor ridicându-se la 26.052.675 de lei. De asemenea, au fost confiscați 21.685 de metri cubi și 5.903 de pomi de Crăciun.

În județul Maramureș a fost înregistrat cel mai mare volum al tăierilor ilegale, de 8.319 metri cubi, urmat de județele Mureș, cu 3.230 de metri cubi, Suceava, cu 2.393 metri cubi, Hunedoara, cu 2.964 de metri cubi și Caraș-Severin, cu 2.592 de metri cubi.

Valoarea pagubelor provocate de tăierile ilegale și pășunatul abuziv se ridică la 13.441.722  de lei.

De asemenea, pe parcursul anului trecut, personalul Romsilva a efectuat 358 de controale la instalațiile de debitat, fiind constatate 74 de contravenții silvice. În urma acestor controale au fost aplicate amenzi în valoare de 492.000 de lei și au fost confiscați 4.380 de metri cubi de lemn.

În urma intensificării acțiunilor de control, numărul agresiunilor asupra personalului silvic care asigură paza pădurilor s-a dublat anul trecut, fiind înregistrate 40 de agresiuni, față de 22, în anul 2016.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează o suprafață de 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și, pe baze contractuale, aproximativ 1 milion de hectare fond forestier al unor unități administrative sau aflat în proprietate privată.

Alte peste două mii de hectare de păduri de stat administrate de Romsilva au fost introduse recent în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma unei colaborări între organizația de mediu WWF România și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Cele 2.077,16 hectare păduri aflate în proprietatea statului au fost identificate în județul Gorj, pe raza Parcului Național Domogled – Valea Cernei, în opt trupuri de pădure din administrarea Ocolului Silvic Baia de Aramă.

Introducerea acestor păduri în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine exclude orice lucrare silvică sau altă intervenție umană, suprafețele de pădure fiind supuse regimului de protecție integrală.

Până în prezent, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse 20.373,92 de hectare păduri ce se încadrează în categoriile funcționale păduri virgine și cvasivirgine, din acestea 17.172,76 hectare, adică 84,2%, fiind păduri aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine este continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Anul trecut, Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor, în colaborare cu organizațiile WWF România și Greenpeace România, au introdus 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a  statului și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de 852.820 de hectare, 582.785 fiind păduri, din care 174.065 de hectare se află în zone de protecție strictă sau intergrală. Zonele de protecție strictă sau integrală au fost extinse la propunerea specialiștilor Romsilva, în ultimii trei ani, cu aproximativ 20.000 de hectare.

Anul 2018 va aduce celor peste jumătate dintre familiile din România care încă se încălzesc cu lemne prețuri mai bune. Cel puțin așa se arată acum, la început de an, potrivit noilor reglementări în domeniu. Dar noile norme aplicabile în domeniul silvic nu se referă doar la modul de exploatare a masei lemnoase, ci și la multe alte aspecte legate de gestionarea pădurilor. Noul Cod Silvic schimbă și el multe lucruri. Din acest motiv, activitatea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se va desfășura sub semnul unor noi provocări în acest an.

Meseria de pădurar, din ce în ce mai periculoasă

Una dintre cele mai noi provocări cu care pădurarii se vor confrunta pare să fie cea a animalelor radioactive. Nu, nu este nicio glumă de prost gust și nici vreo găselniță a unei imaginații înfierbântate. La sfârșitul lunii decembrie, în județul Suceava a fost împușcat un mistreț a cărui carne depășea nivelul maxim admis de radioactivitate. „Este pentru prima oară când ne confruntăm cu o asemenea situație“, a arătat dl Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al regiei. Animalul, împușcat pe un fond de vânătoare aflat la aproximativ 10 km de granița cu Ucraina, era infestat cu izotopii Cesiu 137 și 134. Conform specialiștilor, acești izotopi sunt specifici emisiilor pro­venite de la centrala nucleară de la Cernobâl.

„Fiecărui mistreț vânat i se face testarea pentru trichină și pentru pestă porcină africană, iar lotizat se face și testarea de radioactivitate“, a mai explicat dl Pahonțu. În orice caz, consumul cărnii radioactive constituie un risc pentru sănătate. Așadar, vânătorii din zonă sunt sfătuiți ca pe viitor să fie atenți și la radioactivitatea prăzii.

O altă concluzie, la sfârșitul anului 2017, este aceea că meseria de pădurar a devenit mult mai periculoasă. Dacă în anul 2016 numărul agresiunilor înregistrate asupra personalului silvic s-a ridicat la 22 de cazuri, în anul trecut a urcat la 37. Pe lângă aceasta, și modul în care aceste agresiuni au fost comise face să crească nivelul de îngrijorare. În ultimul an au fost situații în care braconierii sau hoții de lemne au tras cu armele, în mod deliberat, asupra pădurarilor care i-au surprins. Într-un alt caz, petrecut în județul Dolj, hoții de lemne l-au călcat cu mașina, în mod voit, pe pădurarul care încerca să-i oprească.

Și încă alte provocări...

Nici grija oamenilor față de pădure nu arată să fi crescut. Numărul incendiilor a crescut cu 240%. În primele nouă luni din 2017, în total 1.413 hectare de pădure, din care 1.311 de litieră și 101,8 suprafețe recent regenerate, au căzut pradă flăcărilor. 75.240 de puieți plantați recent, în valoare de 84.800 lei, au ars în urma neglijențelor criminale. Cele mai multe incendii au fost provocate de focurile nesupravegheate din apropierea pădurilor, iar propagarea lor a fost favorizată și de vremea secetoasă.

La aceste aspecte ar mai fi de adăugat că 2017 este al doilea an la rând când, în urma unei Ordonanțe de Guvern, 90% din profitul realizat de Regie a mers direct la Bugetul de Stat. „O astfel de măsură este suportabilă pe termen scurt, un an sau doi. Dar pe termen mediu face imposibilă realizarea de investiții și conduce la rezultate nedorite“, a comentat, succint, dar cuprinzător, consecințele unei astfel de politici asupra Romsilva dl Pahonțu. De notat că, în conformitate cu legislația în vigoare, jumătate din profitul realizat trebuie să rămână la dispoziția regiei.

O altă sarcină rezultă din prevederile noului Cod Silvic. Romsilva va trebui să preia în pază pădurile ce vor fi identificate ca neadministrate de proprietarii lor de drept. Ca urmare, în jur de 800.000 de parcele de păduri vor trebui păzite suplimentar de pădurarii regiei. În noile condiții, despre care am vorbit mai sus, nu este o sarcină ușoară...

În 2018, de patru ori mai mult lemn de foc livrat direct

În anul 2017, cantitatea de lemne de foc livrată direct către populație de Regia Națională a Pădurilor s-a ridicat la peste un milion de metri cubi. Prețul mediu a fost unul social, de aproximativ 150 lei/m.c.

Această cantitate a reprezentat doar 15% din volumul de masă lemnoasă pusă pe piață de Romsilva. Doar atât i-a fost permis regiei să exploateze în regim propriu, restul fiind oferit, prin licitații publice, firmelor autori­zate care exploatează și comercializează masa lemnoasă, inclusiv lemne de foc.

De asemenea, Romsilva a realizat un inventar al comunităților dependente de lemnele de foc din pădurile de stat și a încheiat, în primele nouă luni, 1.151 de parteneriate cu autoritățile locale, beneficiare fiind 1.945 de comunități locale. În cadrul acestor parteneriate, au fost livrate 302.021 de metri cubi lemne de foc până la finalul anului, la prețuri accesibile.

În urma modificărilor legislative recente, generate de înlocuirea HG 617/2016 cu HG 715/2017, în 2018 Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va putea exploata în regie proprie aproximativ 40% din volumul de masă lemnoasă, însemnând și o majorare a volumului de lemn de foc livrat populației, la prețuri accesibile. Practic, conform declarațiilor directorului general Dragoș Ciprian Pahonțu, cantitatea va atinge cifra de patru milioane metri cubi. Trei milioane vor proveni din activități de îngrijire, iar un milion vor rezulta în urma sortărilor masei lemnoase recoltate. Menționăm că prin lemn de foc se înțelege lemnul de lucru cu un diametru de maximum 24 cm.

Totuși, este important de știut că Romsilva nu dispune de mijloace de transport adecvate. Prin urmare, cei care doresc să achiziționeze lemne de foc de la regie vor trebui să își asigure transportul de la punctele de exploatare la domiciliu. Acest lucru se dovedește a fi costisitor și, de multe ori, greu de realizat, mai ales pentru cei care locuiesc în zonele de câmpie, departe de punctele de exploatare.

Cererea de rășinoase, în creștere

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva are pentru anul 2018 un program de recoltare de 9,98 milioane de metri cubi. Licitația principală organizată în acest scop în luna decembrie 2017, prin direcțiile silvice, în ultima lună, a reprezentat un succes, consideră conducerea regiei. Au fost adjudecate 90,77% din volumul total de masă lemnoasă oferit la licitație, adică 3 milioane de metri cubi, din totalul de 3,3 milioane metri cubi oferiți.

În cadrul licitației principale a fost oferit un volum de aproximativ 34% din masa lemnoasă ce urmează a fi recoltată, urmând ca pe parcursul anului 2018 să fie organizate alte licitații publice pentru adjudecarea masei lemnoase din pădurile de stat administrate de Romsilva.

La licitațiile publice participă numai firmele autorizate. „Până nu demult aveam de a face cu firme care se ocupau, de fapt, cu revânzarea. Acum am lucrat cu firme care se ocupă, într-adevăr, cu prestarea de servicii“, a ținut să precizeze dl Pahonțu.

Din lemnul oferit la adjudecare, aproape 790 de mii de metri cubi au fost rășinoase, aproape 1,49 milioane de metri cubi din specia fag, 300 de mii de metri cubi stejar, 362,5 mii metri cubi diverse specii tari și 518,6 mii metri cubi din diverse specii moi.

Prețul mediu de pornire a fost de 180,26 de lei pe metru cub, iar prețul mediu de adjudecare a fost cu 43% mai mare, adică 258,75 de lei pe metru cub. În medie, metrul cub de rășinoase a fost adjudecat cu 317,05 lei, metrul cub de fag cu 238,5 lei, iar metrul cub de stejar cu 388,06 lei, creșterile de prețuri, în urma licitațiilor publice, fiind de 52% la rășinoase, 43% la stejar și 41% la fag.

De notat că aceste prețuri se situează la nivelul prețurilor medii europene. O altă anomalie înregistrată anul acesta este prețul mare al lemnului de rășinoase, în comparație cu cel al altor specii. „În ultima perioadă a existat o cerere foarte mare pentru această categorie, ceea ce a dus la o creștere oarecum artificială a acestui preț“, a mai explicat directorul general al regiei.

Venituri mai mari, cu exploatări mai puține

În administrarea Regiei Naționale a Pădurilor se află și 26.000 km de drumuri. În ultimul an, peste 6.000 de kilometri au fost construiți de la zero sau reabilitați. Pentru acestea au fost realizate investiții totale de 163,8 milioane lei, dintre care 88,8 milioane au provenit din fondul de accesibilizare, iar 75 de milioane de lei din fonduri proprii.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri mai mare cu 15% și cu venituri cu 9% mai mari decât datele planificate. Profitul brut de 284,3 milioane de lei a înregistrat o creștere de 67% față de cifra prognozată, adică 170 de milioane de lei. Și cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 15% față de cifrele prognozate, astfel încât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 1.853.642.000 de lei.

La capitolul vești bune este de bifat și faptul că, față de un program prognozat de recoltare a masei lemnoase de 9,56 milioane de metri cubi, la finalul anului s-au recoltat doar 9,37 milioane de metri cubi, adică 98% din program, rămâ­nând nerecoltați 185 de mii de metri cubi.

Zile mai bune pentru pădurile românești

În afară de aceasta, în 2017 Romsilva a plantat, în cadrul campaniilor de împădurire, peste 33 de milioane de puieți forestieri, regenerând o suprafață totală de 15.451 de hectare de păduri. Dintre acestea, 9.462 de hectare sunt regenerări naturale și 5.989 de hectare regenerări artificiale, prin împăduriri.

Regia a identificat în ultimul an și a propus pentru a fi incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine 3840,4 hectare de păduri de stat, care se adaugă celor 9.983 de hectare deja înscrise.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844 de hectare păduri cvasivirgine.

Alte 24.341,3 hectare valoroase de fag din pădurile de stat au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, într-un demers comun cu Ministerul Apelor și Pădurilor și organizațiile de mediu WWF România și Greenpeace România.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de aproape 850 de mii de hectare, din care 580 de mii sunt păduri. Din acestea, aproape 175 de mii de hectare de pădure sunt incluse în zone de protecție strictă sau integrală. Suprafața cuprinsă în zonele de protecție a crescut cu peste 2.200 de hectare în 2017, Romsilva depunând eforturi pentru creșterea zonelor de nonintervenție în parcurile naționale și naturale.

La ora actuală, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului, adică aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Alexandru GRIGORIEV

„Pădurile sunt mai mult decât o colecție de copaci, sunt ecosisteme integrate și cămin pentru cele mai diverse specii de plante și animale de pe Pământ. Copacii sunt, de asemenea, actori majori în ciclurile de carbon și de apă care fac viața posibilă. Atunci când pădurile sunt pierdute sau degradate, distrugerea lor declanșează o serie de schimbări care afectează viața atât la nivel local, cât și în întreaga lume.“ – World Wide Fund for Nature

Trăim într-o lume în care consumerismul este o modă. Se mizează din plin pe politici de marketing orchestrate astfel încât să se inoculeze ideea că avem nevoie de mai mult. Rezultatul final este că oferta nu mai este dictată de cerere, ci dimpotrivă, consumatorul final achiziționează tot ce i se pune la dispoziție, uneori fără raționament. De aici încep risipa și mai apoi poluarea planetei. Există în momentul de față statistici care spun că putem recicla 75% din deșeuri. Dar încă nu facem acest lucru. De fapt, reciclăm doar 30%.

Există vreo justificare pentru această situație? Lipsa de informare cu privire la pericolul real pe care îl reprezintă poluarea, „sufocarea“ pieței cu tot felul de produse care creează imaginea unei abundențe – și, dacă avem abundență, atunci de ce să refolosim – interesele financiare care primează asupra oricăror alte reguli, ignoranța și superficialitatea.

Trăim într-o lume care a uitat că în secolul trecut până și oasele erau folosite pentru a obține nasturi sau gelatină. Cu ce ne ajută această lipsă a memoriei?

De ce să iubim copacii? V-ați pus vreodată această întrebare? Cel mai la îndemână răspuns este și cel mai important. Pentru că ne țin în viață. Prin studiile în centrul cărora s-au aflat arborii, oamenii de știință au descoperit că un copac poate filtra din aer 30 kg de poluanți în fiecare an. Din nefericire, se pare că această descoperire nu este un garant absolut al vieții copacilor.

Potrivit Institutului Worldwatch, 1/3 dintre copa­cii tăiaţi ajung hârtie (cca 41% din totalul gunoiului menajer este reprezentat de hârtie), iar o tonă este obținută din aproximativ 3 tone de lemn.

Datele statistice arată că cel mai mare consum de hârtie este înregistrat în Statele Unite ale Americii, unde, în medie, se consumă anual 300 kg (care se obțin din 50.0000 de copaci pe săptămână) pe cap de locuitor. În mod paradoxal, americanii nu se gândesc să recicleze hârtia, pentru că se pare că doar 10% din publicațiile americane ajung în fabricile de reciclare. Restul de 90% ajunge la pubelă. Pe locul doi în topul țărilor cu cel mai mare consum de hârtie este Japonia, unde un locuitor folosește aproximativ 250 kg de hârtie anual. Cifrele sunt cu mult peste datele Institutului Worldwatch, care susține că 40 kg de hârtie anual pe cap de locuitor sunt suficiente. În plus, industria prelucrării hârtiei înregistrează cel mai mare consum de apă.

Dacă vom recicla o tonă de hârtie vom putea salva 17 copaci maturi, aproximativ 21.000 de litri de apă, un spațiu de 3 metri cubi la groapa de gunoi, 2 barili de petrol și 4.000 de kw/h energie electrică (o fabrică va consuma cu 40% mai puțină energie pentru a recicla hârtia decât pentru a o produce). În plus, în procesul de reciclare se folosesc mai puține chimicale.

Potrivit World Wide Fund for Nature, 31% din planeta noastră este acoperită de păduri care reprezintă căminul pentru cele mai multe dintre speciile de animale aflate pe cale de dispariție. Dar nu numai animalele au nevoie de păduri, pentru că statisticile arată că 1,6 miliarde de oameni se bazează pe existența lor. În momentul de față, la nivel mondial îngrijorarea cea mai mare o constituie dispariția pădurilor tropicale care adăpostesc mare parte din biodiversitatea mondială. Datele statistice arată că în ultima jumătate de deceniu în Amazon pădurile tropicale au fost defrișate în proporție de 17%. Motivul acestor defrișări masive a fost descoperirea petrolului și aurului. Pe site-ul instituției se arată „că pădurile tropicale dețin mai mult de 210 gigatoni de carbon, iar defrișările reprezintă aproximativ 15% din emisiile de gaze cu efect de seră. Acestea contribuie la creșterea temperaturilor, la schimbările de vreme, precum și la creșterea frec­venței fenomenelor meteorologice extreme. De exemplu, în Sumatra pădurile tropicale din turbăriile profunde sunt curățate, drenate și transformate în plantații de celuloză, contribuind la emisiile ridicate de gaze cu efect de seră din Indonezia. Schimbările climatice pot afecta creaturile din pădure prin modificarea habitatelor lor și scăderea disponibilității alimentelor și a apei. Unii se vor putea adapta trecând la înălțimi sau latitudini mai mari, dar pot apărea pierderi de specii.“ Și dacă nu ne interesează ce se va întâmpla cu animalele, poate ne interesează totuși ce se va întâmpla cu omenirea. Vom putea supraviețui oare fără păduri?

Laura ZMARANDA

Campania de împăduriri de toamnă a fost marcată oficial, joi, la Ocolul Silvic Brănești din cadrul Direcției Silvice Ilfov, la eveniment participând domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, domnul Cezar Răduță, director al Direcției Silvice Ilfov, colegi silvicultori, elevi și cadre didactice ale Colegiului Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești.

Pentru campania de împăduriri de toamnă, Romsilva a planificat plantarea a    4,1 milioane de puieți forestieri, urmând să fie regenerate 2.537 de hectare fond forestier de stat, din care 1.340 de hectare regenerări naturale și 1.233 de hectare prin împăduriri. De asemenea, sunt prevăzute completări curente în plantații pe o suprafață de 207 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 141 de hectare.

Programul anual de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva, prevedere împăduriri pe o suprafață de 14.252 de hectare, din care 8.721 de hectare prin regenerări naturale și 5.531 de hectare prin împăduriri, completări curente în plantații pe 2.589 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 306 hectare.

IMPADURIRE TOAMNA 3 1

În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 12.100 de hectare, adică 84,9% din programul anual, 7.629 de hectare fiind regenerate natural, iar 4.471 de hectare au fost împădurite. În campania de primăvară au fost plantați 28,9 miioane de puieți, valoarea investițiilor în regenerarea pădurilor de stat ridicându-se la 70,3 milioane de lei.

În ultimii 26 de ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat natural sau artificial peste 540.000 de hectare păduri de stat. Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare păduri de stat, aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Fenomenele meteorologice extreme înregistrate, în ultimele zile, în mai multe județe din vestul țării, au produs pagube semnificative în pădurile proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Astfel, din primele date provizorii centralizate, a rezultat un volum cumulat al arborilor rupți sau doborâți de aproximativ 460.000 de metri cubi, din care 246.000 de metri cubi sunt doborâturi în masă, adică întreaga suprafață de pădure a fost afectată. La un volum mediu de 300 de metri cubi la hectar, specialiștii Romsilva estimează că peste 700 de hectare de pădure au fost doborâte complet.

Datele sunt provizorii, având în vedere că inventarierea arborilor afectați este îngreunată de blocarea căilor de acces.

Cele mai mari pagube au fost înregistrate la Direcția Silvică Bihor, cu aproximativ 200.000 de metri cubi, Direcția Silvică Arad, cu 85.000 de metri cubi și Direcția Silvică Maramureș, cu 70.000 de metri cubi.

Echipe ale Romsilva acționează în continuare pentru deblocarea căilor de acces și inventarierea arborilor doborâți.

Conform normelor silvice, suprafețele vor fi refăcute de silvicultori, în cazul doborâturilor în masă, unde distrugerile sunt complete, după obținerea aprobărilor legale și după evacuarea lemnului afectat, terenul fiind reîmpădurit în cel mult doi ani.

Reamintim că în primul semestru al acestui an, în urma fenomenelor meteorologice extreme au fost afectate alte 82.750,79 de hectare aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Din acestea, 136,4 hectare au fost doborâturi în masă.

Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au afectat, în total, în pădurile de stat administrate de Romsilva, o suprafață cumulată de 204.687 de hectare, volumul total de produse accidentale fiind de 1.347,8 mii metri cubi.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice, pe baze contractuale, pentru încă un milion de hectare aflat în proprietatea unităților administrative sau în cea privată.

Sursa: RNP-Romsilva

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti