Interviu cu Adam Crăciunescu, dir. gen. Romsilva

Distinsul om de ştiinţă Marin Drăcea, întemeietorul silviculturii moderne, spunea: „Lemn se poate cumpăra, dar pădure nu“, un îndemn indirect la a proteja pădurea, aurul verde al unei naţiuni.

– Domnule director, cum asigură RNP protecţia pădurilor pentru că, ştiţi, pădurile sunt defrişate în masă pe unele suprafeţe?

– RNP şi-a luat nişte măsuri de autoapărare. Şi eu am constatat, în controalele dispuse, că în ultima perioadă s-au sustras cantităţi importante de masă lemnoasă din pădurile statului, fără documente legale. Am făcut demersurile necesare, plângere la instituţiile abilitate să facă cercetări, tocmai pentru a frâna această tendinţă. Sunt şi situaţii, în zone cu grad de sărăcie ridicată, unde mai atacă, dar nu acestea sunt problemele mari, ci faptul că din fondul forestier naţional, nu numai al Romsilva, se extrage lemn, uneori fără să se respecte regimul silvic. Eu sper că, prin înfiinţarea în cadrul Jandarmeriei Române a unei structuri specializate de jandarmerie forestieră (potrivit unei modificări a Codului Silvic), se va găsi o soluţie de a se reduce substanţial aceste sustrageri.

– O foarte mare suprafaţă din domeniul public, din domeniul statului – mă refer la suprafeţele de păduri – a fost retrocedată, a intrat în sectorul privat. Aceste suprafeţe trebuie sau nu exploatate în regim silvic?

– Normal. Tot fondul forestier naţional, care-l cuprinde şi pe cel de stat, şi pe cel privat.

– Ce trebuie să facă un proprietar de pădure în acest sens?

– În primul rând trebuie să aibă un proiect de amenajare care stabileşte regulile de respectare a regiunii. Aceste proiecte sunt realizate de firme specializate, inclusiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. Proprietarii sunt obligaţi prin lege să facă aceste proiecte. Sunt obligaţi, în primul rând, să dea terenul în pază sau în administrarea unui structuri silvice, aceasta având acces la o asemenea firmă pentru a realiza proiectul.

– Ce i se poate întâmpla unui cetăţean care are în proprietate hectare de pădure şi taie din proprie iniţiativă?

– Aici este problema. Practic nu are voie să taie din proprietatea lui, pentru că trebuie respectat regimul silvic. În timp am întâlnit situaţii – şi pădurile se duc – în care, chiar ajunşi în instanţă, proprietarii aveau câştig de cauză declarând că ei au tăiat de pe proprietatea lor. Dar noul cod silvic va reglementa toate aceste situaţii.

Ştim foarte bine că, odată cu Legea nr. 1, când s-au retrocedat cca 500 mii ha, erau, la un moment dat, vreo 380 mii ha tăiate. O parte s-a regenerat natural, dar o parte…

– Să vorbim şi despre faună. Aţi discutat şi se discută despre protecţia zimbrilor. De ce numai a zimbrilor şi nu şi a altor specii care sunt ocrotite de lege şi chiar pe cale de dispariţie?

– Ştiţi, zimbrul este un brand pentru România. El este în captivitate şi s-a pus problema să extindem numărul exemplarelor pentru a fi recoltate prin împuşcare. Dar pentru că este specie protejată nu e supusă Legii nr. 407, căci e în captivitate, nu avem nicio reţinere privind gestionarea durabilă a acestor populaţii. Practic, Regia Naţională face un efort financiar deosebit să menţină aceste efective în regim de captivitate. Sunt şi situaţii în care apar animale îmbătrânite, bolnave, care trebuie extrase din populaţia respectivă pentru a nu crea probleme. Toate acestea sunt lucruri care se fac normal, sub protecţie sanitar-veterinară, într-o populaţie crescută în captivitate. Mulţi consideră că dacă această extragere se face prin tranchilizarea animalului folosind o armă aceasta înseamnă împuşcare. Împuşcarea, respectiv vânarea, definită în Legea vânătorii, înseamnă urmărire, capturare şi ucidere. Dar nu neapărat o tranchilizare. Nu e vânătoare. Asta nu s-a înţeles, au fost tot felul de speculaţii în presă, dar sper că se vor lămuri lucrurile.

– De ce nu şi la alte specii care sunt pe cale de dispariţie? Ursul brun, lupul, pisica, râsul?

– Aceste specii se extrag numai prin aprobare specială, prin ordin de ministru. Sunt în monitorizare şi normal că trebuie să ţinem populaţiile acestea sub control, pentru că avem de-a face cu multe situaţii de braconaj, ceea ce pune în pericol anumite specii aflate, cum spuneaţi, pe cale de dispariţie.

Ion BANU

Realizările tehnice şi economice ale Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva în anul 2013 şi perspectivele pentru 2014 au fost prezentate de Adam Crăciunescu, directorul general al acestei instituţii, în cadrul unei recente conferinţe de presă. Pe lângă subiectele anunţate, presa a fost interesată şi de alte aspecte, cum ar fi discuţiile purtate la nivel european în Finlanda, investiţiile în administrarea ariilor protejate sau tăierile ilegale.

Cheia succesului

„Anul 2013 a fost benefic pentru Romsilva. Chiar dacă nu avem încă toate cifrele finale, pot să vă spun că avem o cifră de afaceri cu depăşire de peste 115%, iar profitul este de trei ori mai mare decât fusese estimat iniţial. Acest lucru a fost posibil datorită reducerii cheltuielilor. (...) La împăduriri planul a fost depăşit cu 108%, fiind împădurite în toamnă 1.780 ha“, a declarat Crăciunescu.

În continuare domnia sa a explicat că buna organizare a licitaţiilor de masă lemnoasă, începută în toamna anului 2012, a constituit cheia succesului, fiind principalul element care a dus la creşterea economică. Astfel, s-a obţinut un coeficient de creştere a preţului la lemn de 1,23%. În acest fel, în 2014 apare perspectiva exploatării unei cantităţi mai mici de masă lemnoasă, dar cu obţinerea unor venituri mai mari decât cele planificate.

Directorul general a menţionat că ideea valorificării superioare a masei lemnoase a fost discutată la Săptămâna forestieră, organizată în toamna anului trecut în Finlanda. Aici s-a pus un mare accent pe rolul materiei prime în economie. În cazul lemnului, resursă regenerabilă existentă din belşug în Europa, acesta este de preferat să se folosească mai mult în construcţii şi în alte domenii. La întrunire s-a stabilit ca toate ţările membre să creeze o bază comună de date, pentru a se şti ce se întâmplă la nivelul managementului forestier în Uniunea Europeană.

Nu vom insista asupra altor detalii economice, întrucât cele mai importante au fost publicate într-un număr anterior al revistei.

Sustragerea de lemn, neclară?

În timpul conferinţei de presă a apărut o neclaritate referitoare la tăierile ilegale. Chestiunea s-a învâr­tit în jurul cantităţii de masă lemnoasă şi a perioadei în care a fost furată.

„În ultimul timp s-au sustras cantităţi însemnate de lemn atât din pădurile statului cât şi din cele private. Cred că am reuşit să facem ordine şi în această problemă. În acest sens am ordonat efectuarea unor controale, în urma cărora cei care au greşit răspund în faţa legii. Este vorba de 114 plângeri penale şi 834 de sancţiuni“, a afirmat Crăciunescu. În opinia sa, în anii 2011-2013 tăierile ilegale au însumat 71.000 de metri cubi din pădurile statului (245 de milioane de hectare) şi 24.000 mc din pădurile particulare administrate de Romsilva (1,1 mil ha).

În schimb, presa a scris că ar fi vorba de 840.000 mc sustraşi numai în 2013. Menţionăm că această valoare a fost prezentată cu puţin timp înainte de Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, în cadrul unei întâlniri cu gazetarii. Datele au provenit de la inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare (ITRSV).

Directorul general al RNP nu a contestat evaluarea doamnei ministru, dar a menţionat că acel volum de lemn a fost tăiat ilegal într-o perioadă mai lungă, începând cu anul 2005, nu doar în 2013.

Costuri mai mici cu înfiinţarea pădurii

Crăciunescu a declarat că suprafeţele de pe care s-a sustras masă lemnoasă în anii precedenţi au fost identificate şi urmează să fie împădurite în 2014 şi 2015. Pentru a asigura puieţii necesari au fost extinse suprafeţele însămânţate în 2013.

În acest scop au fost demarate trei proiecte mari, unul în zona Banatului, altul în Zona de Sud, iar al treilea în arealul Bucovina-Suceava, unde se produc – în premieră – puieţi la container.

„Este o tehnologie mai eficientă, care reduce foarte mult pierderile în urma plantării. Aceasta se practică în Europa, iar noi am adoptat-o, pentru a nu ne mai complica cu completările rezultate în urma uscării naturale a unora dintre puieţii plantaţi“ – a menţionat directorul general.

În urma intervenţiei noastre, domnia sa ne-a explicat că însămânţarea se face într-un fel de eprubetă mare din plastic, în care se formează rădăcina viitorului arbore. Când puietul poate fi plantat este pus în pământ cu acel container care este biodegradabil.

Avantajul este că rădăcinile nu mai sunt afectate, iar prinderea este garantată 100%. De aici rezultă costuri mai mici cu înfiinţarea unei păduri.

Investiţii realizate integral

Conform celor spuse, în 2013 Romsilva a realizat integral investiţiile propuse, inclusiv în domeniul infrastructurii. „Ca şi în 2012, am reuşit să folosim toţi banii alocaţi pentru drumuri. Nu au fost foarte mulţi. Însă, prin efortul Regiei, am avut aproximativ 60 de milioane de lei. În 2014 vom mări această sumă datorită rezultatelor financiare bune din anul anterior. Pentru alte investiţii, tot din resurse proprii, am beneficiat de circa 50 de milioane de lei care au fost direcţionaţi către diferite obiective începute cu ani în urmă şi nefinalizate“, a adăugat Adam Crăciunescu.

Totodată, a afirmat vorbitorul, RNP a fost interesată de achiziţia de maşini şi utilaje destinate recoltării masei lemnoase. De asemenea, mecanizarea ajută ocoalele silvice şi la regenerarea naturală, fără a deranja producţia seminceră.

O altă investiţie importantă a fost modernizarea reţelei informatice rămase la nivelul anului 2005, pentru un sistem informatic integrat. Este vorba de echipamente, servere, staţii de comunicare pentru întreaga rază de activitate a Regiei.

Crăciunescu a afirmat că Romsilva investeşte anual aproximativ 12 milioane de lei pentru administrarea celor 23 de parcuri naturale aflate în structura sa. La aceşti bani se adaugă fondurile europene.

„În mai puţin de 10 ani s-au accesat peste 100 de milioane de euro, s-a creat o infrastructură în aceste administraţii, dar mai sunt şi zone în care nu mai avem păduri ale statului. De exemplu, în Parcul Munţii Rodnei toate pădurile sunt private sau proprietăţi ale UAT (unităţi administrativ teritoriale – n.n.). În aceste condiţii, nu mai avem interes să investim. Deocamdată aşteptăm să vedem cum va ieşi, în 2014, actul normativ privind ariile protejate“ – a conchis directorul general.

RNP, certificată FSC

În anul 2013 Romsilva a obţinut certificatul FSC pentru managementul durabil al exploatării masei lemnoase pentru 2,38 de milioane de hectare de pădure. Astfel a fost îmbunătăţită activitatea RNP pe piaţa lemnului, deci s-au obţinut preţuri superioare în cadrul licitaţiilor organizate de Regie. Menţionăm că FSC (Forest Stewardship Council) este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi nonprofit apărută în anul 1993, cu sediul la Bonn (Germania). Prin cumpărarea de produse din lemn independent certificate se garantează că lemnul utilizat în produsul respectiv provine din păduri gestionate durabil, pe criterii sociale, economice şi ecologice.

Traian Dobre

Încheierea campaniei de plantare a puieţilor forestieri a fost marcată recent de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, pe şantierul de împădurire Gruianca, situat pe raza Ocolului Silvic (OS) Snagov, care aparţine de Direcţia Silvică (DS) Ilfov.

După „munca de jos“, Adam Crăciunescu, directorul general al RNP, a susţinut o conferinţă de presă, în care a făcut un scurt bilanţ al împăduririlor în anul 2013.

Totodată, au fost prezentate date referitoare la controalele efectuate în mai multe zone silvice din ţară, inclusiv la OS Gârda. În plus, presa a cerut informaţii despre noul Cod Silvic. Aceste aspecte le vom prezenta în numărul viitor al revistei.

O nouă pădure cu stejari

În plin câmp, evenimentul a fost deschis de gazdele noastre, Dumitru Voicu, directorul DS Ilfov şi Liliana Badea, şefa OS Snagov. Au fost oferite câteva elemente tehnice şi despre locul în care noi, jurnaliştii, asistaţi de pădurari, urma să plantăm puieţi forestieri. Apoi, după ce ni s-a explicat tehnica de plantare, cu mic, cu mare, am pus mâna pe lopeţi, cazmale şi am trecut la „munca de jos“, sub îndrumarea directă a pădurarilor.

Suprafaţa plantată, în bună parte de gazetari, a fost de 2 ha. Formula de împădurire a fost: 60% stejar, 20% frasin şi 20% măr pădureţ. S-au folosit 6.700 de puieţi/ha. L-am întrebat pe Adam Crăciunescu de ce trebuie plantaţi meri pădureţi lângă stejar.

„În primii ani, mărul şi frasinul se dezvoltă mai repede decât stejarul. În acest mod, specia principală este forţată de concurenţa speciilor de ajutor să crească mai repede. Apoi, în aceste păduri există vânat, de exemplu căprior şi mistreţ, care con­sumă merele. În lipsa lor, există riscul ca animalele sălbatice să distrugă puieţii de stejar. De asemenea, mărul pădureţ este important şi pentru ameliorarea solului“ – ne-a spus directorul general.

Păduri regenerate în 17 judeţe

După ce am plantat aproape jumătate din suprafaţa pregătită de pădurari, a „sunat adunarea“şi i-am lăsat pe profesionişti să termine ceea ce am început noi.

„Aici, la Ştubeu (canton silvic – n.n.), se află pepiniera în care au fost crescuţi puieţii plantaţi astăzi“ – a declarat Crăciunescu, în deschiderea conferinţei de presă.

Domnia sa a explicat că, în toamnă, campania de împăduriri a fost întârziată ca urmare a vremii calde, care nu a permis recoltarea puieţilor. În campania de primăvară, la nivel naţional, au fost plantaţi peste 30 de milioane de puieţi, iar în toamnă aproximativ 14 milioane, toţi proveniţi din pepinierele Romsilva.

„Programul de regenerare a pădurilor în anul 2013 a prevăzut realizarea unor lucrări specifice pe suprafaţa de 14.840 ha, din care 9.040 ha (60,9%) prin regenerări naturale şi 5.800 ha (39,1%) prin regenerări artificiale. În campania de împăduriri din primăvară s-au efectuat lucrări de regenerare pe 11.854 ha (113,7% din programul campaniei), din care regenerări naturale pe 7.550 ha, iar regenerări artificiale pe 4.304 ha“ – a afirmat directorul general al RNP.

Conform domniei sale, în această toamnă, în 17 judeţe, pădurile au fost refăcute pe 3.518 ha, astfel: 1.807 ha pe cale naturală şi 1.711 ha prin plantări. De asemenea, au fost prevăzute completări pe 590 ha în plantaţii existente şi 695 ha lucrări de refacere a plantaţiilor afectate de calamităţi.

Valoarea tuturor lucrărilor din toamnă s-a ridicat la 24 milioane de lei din fondul de conservare şi regenerare.

Traian Dobre

România poate rămâne fără păduri, în maximum 10 - 20 de ani, dacă se continuă tăierile ilegale și exploatările în ritmul actual, a avertizat, joi, ministrul delegat pentru Păduri, Lucia Varga.

'În maximum 10 — 20 de ani, pădurile din România vor ajunge către epuizare, dacă continuăm acest mod irațional de exploatare', a spus Varga, care a precizat că pe lângă cele 14 milioane de metri cubi de lemn, care se recoltează legal, anual, din pădure, o cantitate de peste un milion de metri cubi de masă lemnoasă este exploatată ilegal.

Ministrul a arătat că, din cele 6,5 milioane de hectare de pădure existente în România, peste 600.000 de hectare de pădure sunt afectate de tăieri ilegale.

Varga a precizat că o bună infrastructură, care să permită un mai bun acces și control în păduri, ar ameliora această situație.

'Nu este necesară o limitare a tăierilor legale. Este necesară o accesibilizare la masa lemnoasă, o infrastructură corespunzătoare', a arătat Varga.

Ministrul consideră că exploatarea necontrolată, masivă, a lemnului și fără un control adecvat, poate afecta grav sectorul forestier.

'Nu exclud cazurile de lobby', în neaprobarea anumitor elemente ale noului Cod Silvic, a spus Lucia Varga, referindu-se la marile societăți străine prezente în sectorul forestier din România.

'Asistăm la o tendință de formare a unui monopol și pentru care Consiliul Concurenței ar trebui să se sesizeze', consideră ministrul Varga.

AGERPRES

„Când pădurea a-nverzit
Iubitul meu mi-a şoptit;
Vin, să stăm şi noi, fetiţă,
Sub bolta verde de viţă.“
(cântec vechi)

Adevărat, pădurea este o capodoperă în care frumuseţea se îmbină cu ingeniozitatea. Copacii maiestuoşi sunt, de obicei, membri de onoare ai pădurii. Printre ei cresc o sumedenie de ferigi, muşchi, plante agăţătoare, arbuşti şi plante erbacee, fructe de pădure dintre cele mai diverse, ciuperci, plante medicinale şi multe alteIe. Toate acestea depind de mediul creat de copaci, crescând la umbra acestora şi absorbind umezeala pădurii.

Pădurile acoperă o treime din suprafaţa de uscat a pământului, dar arealul acestora se restrânge din ce în ce mai mult.

Numai în ţările în curs de dezvoltare sunt defrişate anual circa 4 milioane de hectare de pământ, o suprafaţă alarmant de mare.

Pădurile tropicale îşi oferă serviciile întregii omeniri, printre altele absorb şi reţin dioxidul de carbon (un gaz care amplifică efectul de seră), previn eroziunea solului şi inundaţiile, menţin mecanismele de conservare a nutrienţilor, regularizează precipitaţiile şi asigură un habitat animalelor aflate pe cale de dispariţie şi culturilor sălbatice. Pădurile protejează, menţin şi purifică rezervele de apă dulce ale omenirii. De asemenea, copacii împrospătează aerul. Prin intermediul uimitorului proces al fotosintezei, celulele frunzelor transformă cu ajutorul luminii solare bioxidul de carbon, apa şi mineralele în substanţe nutritive şi oxigen.

În unele luni ale anului, copacii din anumite regiuni ale globului se îmbracă în nuanţe aprinse de roşu, portocaliu şi galben. S-ar zice că pădurea este în flăcări.

Să nu uitaţi să vă bucuraţi de razele soarelui care se strecoară printre copacii falnici, să ascultaţi foşnetul frunzelor legănate de vânt şi să nu ignoraţi concertele date de păsări, să profitaţi de liniştea şi de sănătatea dată de acest miracol care este pădurea. Referindu-ne la legătura dintre pădure şi viitorul omenirii, este firesc să ne întrebăm dacă astăzi se mai poate ridica o asemenea problemă.

O analiză de fond a lucrurilor evidenţiază adevărul că problema raportului dintre pădure şi viitorul omenirii, al popoarelor rămâne în actualitate, dobândind chiar noi dimensiuni odată cu accentuarea proceselor de industrializare, informatizare, urbanizare şi mai ales de creştere a numărului populaţiei.

Braţele de fier ale industriei tind să atace puternic la hotarele codrilor; plămânii ei uriaşi revarsă în interiorul pădurilor nori grei, întunecoşi sau invizibili de noxe aducătoare de moarte.

Lăcomia, rapacitatea, câştigul rapid şi sigur, indiferenţa şi indolenţa lovesc mişeleşte în viaţa de azi, dar mai ales în generaţiile viitoare.

Pădurea este ca o mireasă în toate anotimpurile. Să nu uităm toamna, în unele păduri cu frunze căzătoare se pot aşterne pe un singur hectar aproximativ 25 milioane de frunze.

Ce se întâmplă cu acestea? Insectele, ciupercile, viermii şi alte organisme vii transformă materialul vegetal în humus, indispensabil fertilităţii solului. Indiferent ce zic unii şi alţii, într-adevăr nimic nu se pierde, deoarece aceşti lucrători tăcuţi pregătesc solul pentru viitoarele plante, pentru un nou ciclu.

Sub frunzele moarte, solul pădurii freamătă de viaţă. Pe o suprafaţă de 30 de centimetri pătraţi şi la o adâncime de 2,5 centimetri pot fi găsite 1.350 de vietăţi, fără a mai lua în calcul miliardele de micro­organisme dintr-un singur pumn de pământ.

În plus, pădurea mişună de reptile şi păsări, de insecte şi de mamifere. Unele animale au fost înzestrate cu uimitoarea capacitate de a hiberna şi de a suporta iernile aspre şi lipsa îndelungată a hranei.

Chiar şi în toiul iernii poţi vedea câte o turmă de căprioare sărind pe câmp. Căprioarele nici nu hibernează, nici nu-şi fac provizii. Ele caută hrană, rupând rămurele şi muguri fragezi, pe alocuri mai sar şi oamenii în ajutor – silvicultorii.

Dintre cele 9.000 de specii de păsări cunoscute, aproximativ 5.000 sunt păsări cântătoare, care rup tăcerea pădurii cu cântece vesele, virtuozi ai cântului care te cuceresc cu nuanţele lor de gri, de galben, de verde oliv, uimitor combinate.

Să nu uităm de pomii şi arbuştii care se trezesc din somnul lor hibernal, de florile minunate şi frumos mirositoare care înfloresc timpuriu în primăvară, înaintea multor altora, cu aceeaşi importanţă şi eleganţă. Indiferent de amploarea bogăţiilor de care ar dispune prin industrializare şi agricultură ori prin informatizare şi robotizare, omul nu va putea trăi fără verdeaţă, răcoarea şi oxigenul pădurilor, fără apa şi măreţia munţilor împăduriţi, fără mediul natural echilibrat faţă de care s-a adaptat întregul lui organism.

Fără păduri autentice îşi suficiente omenirea s-ar sufoca în atmosfera poluată, ar îndura setea ori inundaţiile provocate de dereglaje hidrologice, ar suporta sărăcia solurilor erodate, nu s-ar putea adapta la modificările imprevizibile ale climei şi s-ar deregla psihic în monotonia lumii create de ea însăşi. Într-o astfel de gândire se va înţelege că omul va supravieţui pe Terra numai în alianţă cu pădurea, fără de care va pierde mai întâi controlul asupra naturii, apoi controlul asupra sistemului social-economic.

Au fost date legi drepte şi bune, dar, cu toate acestea, ca toate legile, nu s-au respectat şi nu se respectă, nu se aplică sau se aplică trunchiat şi asta numai de unii şi alţii, în funcţie de interese, afaceri şi şpăgi, nepotisme şi politicisme, plus că meseriaşii, speciaIiştii, şcolile de toate gradele nu mai pregătesc oameni pentru viitor, se aşteaptă totul de la UE, de la extratereştri, de oriunde, să vie cu bani, dar să vină şi să muncească şi să gândească în locul nostru...!

Printre arborii de mare longevitate care semnifică, deopotrivă, soliditate şi durată, se numără şi stejarul, copac îndrăgit şi ocrotit de om pentru marea lui frumuseţe, dar şi pentru extraordinara-i rezistenţă.

Octavian Goga a umanizat stejarul, făcând din el un visător:

„Pe vârf de deal, în largul de zăpadă,
Bătrân stingher, stejarul e de pază,
Sub bolta lui vin corbii de s-aşază
Când umbrele-nserării prind să cadă.

Jur-împrejur e gol, e frig, e groază...
Ş-a lupilor flămândă serenadă
Din când în când, în noaptea-i dă dovadă
Că-n depărtare ura mai veghează
El, mut şi blând, stă fără să se-ncline,

Acolo unde-n vifor şi urgie
Blestemul rădăcinilor îl ţine...
Cu împăcare înfruntând povara,
Înfăşurat în vechea lui mândrie,
E neclintit; visează primăvara.“

V. ALEXANDRU

După ce a fost retras din Parlament, proiectul viitorului Cod Silvic a intrat într-un nou proces de completare şi modificare. Ultima dezbatere publică a avut loc recent, la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, la care au fost invitate numai organizaţiile neguvernamentale de mediu. Din păcate, proprietarii de păduri sunt nemulţumiţi în continuare, pentru că multe articole de lege au fost neglijate, chiar dacă vizau reducerea tăierilor ilegale.

„Am finalizat dezbaterea publică a Codului Silvic şi cred că forma actuală va avea şi votul Parlamentului. Au fost dezbateri dificile. De multe ori am primit propuneri constructive şi le-am luat în considerare. Pe de altă parte, am avut şi situaţii în care cei care beneficiau de actuala legislaţie, ambiguă şi permisivă, s-au opus modificării Codului Silvic. Lupta cu sistemul este complicată, pentru că acesta se auto­protejează, împiedică luarea de măsuri care să-i afecteze pe angajaţii silvici incorecţi şi blochează toate tentativele de a face curăţenie. Dezbaterea publică de azi, cu ONG de mediu, organizată la propunerea premierului, este ultima înainte de promovarea documentului către Guvern şi Parlament. Proiectul a fost discutat în Guvern, dar nu a fost încă aprobat“ – a declarat Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

Anterior, dezbateri au avut loc şi cu asociaţiile de proprietari de păduri, cu sindicatele din silvicultură, organizaţiile patronale, primării şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Astfel, forma iniţială a actului normativ a fost modificată, prin preluarea observaţiilor făcute în timpul dezbaterilor publice.

Stoparea furtului de lemn, prioritară

Ministrul delegat a afirmat că, din martie şi până în prezent, au fost organizate peste 40 de dezbateri publice referitoare la modificarea Codului Silvic. În momentul de faţă, există cele 13 avize de la ministerele implicate şi câteva zeci de amendamente introduse la propunerea ONG, a asociaţiilor de proprietari, de administratori sau profesionale. Urmează ca proiectul să fie analizat de comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat. Însă nu se ştie dacă documentul se va finaliza printr-o ordonanţă de urgenţă sau printr-un proiect de lege, aceasta fiind o decizie a Guvernului.

„Sunt convinsă că Parlamentul va susţine actuala formă care urmăreşte, cu prioritate, stoparea furtului de masă lemnoasă din păduri“ – a menţionat Varga. Domnia sa a subliniat că principalele modificări aduse Codului Silvic se referă la interzicerea vânzării lemnului pe picior, adică în baza unor estimări grosiere, responsabilizarea personalului silvic, pentru că există situaţii în care angajaţii favorizează furtul de lemn şi nu pot fi imediat sancţionaţi, paza gratuită a micilor proprietăţi silvice asigurată de către RNP - Romsilva şi, nu în ultimul rând, dreptul de preemţiune al producătorilor de mobilă la vânzarea masei lemnoase, pentru a încuraja valorificarea acestei în România.

Lucia Varga a adăugat că noua legislaţie silvică va reforma total inspectoratele silvice, deoarece mulţi dintre angajaţii acestora favorizează furtul de material lemnos şi, ca urmare, trebuie întărit controlul la bază.

Câteva prevederi ale proiectului legislativ

Una dintre noile prevederi ale Codului Silvic va interzice vânzarea lemnului pe picior şi accesul comercianţilor de masă lemnoasă în pădure. Aceasta este o măsură contestată deja de cei care au câştigat milioane de euro de pe urma exploatării iraţionale a arborilor.

Conform noului Cod Silvic, de la 1 ianuarie 2014 jumătate din masa lemnoasă nu se mai vinde pe picior, direct din pădure, urmând ca, de la 1 ianuarie 2016, toată masa lemnoasă să fie măsurată, fasonată şi vândută numai din spaţii special amenajate, rampe şi depozite.

Varga a spus că evaluarea actuală a masei lemnoase favorizează ilegalităţile (tăieri necontrolate, ilegale, defrişări), cu sprijinul unor autorităţi locale şi chiar centrale. Aşa s-a ajuns la versanţi de munte şi dealuri fără păduri, cu urmări grave, cum ar fi alunecările de teren.

Din acest motiv, viitoarea legislaţie din domeniu va conţine patru soluţii considerate radicale: exploatare raţională; înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn (se va aplica Codul Penal, pentru orice cantitate de lemn fără acte); gestionarea eficientă şi durabilă a micii proprietăţi (asigurarea unui sistem de pază şi administrare); pârghii economice pentru descurajarea exportului de buşteni şi prelucrarea lemnului în România (?).

„La cererea proprietarilor de păduri, care nu au posibilitatea administrării proprietăţii, Romsilva va administra gratuit acele suprafeţe de pădure. Astfel, cei peste 700.000 de mici proprietari vor beneficia de un sprijin real, nemaifiind obligatorie plata pazei pădurii“ – a adăugat Varga.

Alte noutăţi se referă la introducerea alin.(9) şi (10) la art. 11 pentru clarificarea reprezentării în instanţe a reprezentantului statului şi a administratorului fondului forestier proprietate publică a statului. La art. 10 alin.(2) şi (3) şi art.11 alin.(1) a fost precizată şi Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat ca administrator de fond forestier de stat, dar numai cu un ocol silvic. Este prevăzut la art.10, alin.(3) faptul că ocolul silvic propriu al RA-APPS poate asigura administrarea sau serviciile silvice numai pentru fondul forestier pe care îl are în administrare proprie.

De asemenea, s-a propus retragerea autorizaţiei de funcţionare a ocolului silvic care nu are şef de ocol numit în condiţiile legii, deoarece acesta trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a fi numit în această funcţie şi este responsabil direct de gestionarea dispozitivelor speciale de marcat şi de programul SUMAL, fără de care nu se poate desfăşura activitatea ocolului. Tocmai pentru a nu se retrage foarte uşor autorizaţia ocolului, s-a dat un termen de 45 de zile pentru numirea unui şef de ocol şi nu s-a propus retragerea autorizaţiei în momentul în care şeful de ocol a demisionat, s-a pensionat sau a fost revocat din funcţie. Şi exemplele pot continua…

Proprietarii de păduri, neglijaţi?

Bineînţeles, nici varianta finală nu mulţumeşte pe toată lumea.

Magor Csibi, directorul WWF România, care a insistat foarte mult asupra unor modificări, s-a declarat de acord cu ultima variantă a noului Cod Silvic, considerând că a fost o dezbatere deschisă, benefică viitorului act normativ.

În schimb, Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România (FPPPR) – Nostra Silva, s-a arătat nemulţumit.

„Modalitatea de organizare a ultimei dezbateri este specifică pentru toate dezbaterile organizate de minister. Invitaţiile s-au făcut în jurul orei 12, pentru dezbaterea care urma să aibă loc la ora 16. Nici Federaţia Proprietarilor de Păduri şi nici alte organizaţii, cu excepţia celor de mediu, nu au fost invitate, chiar dacă a fost vorba de prezentarea formei finale a Codului Silvic. A fost o pseudo-dezbatere, pentru că au fost invitate numai ONG care au susţinut proiectul de lege. Noi am avut observaţii concrete asupra a zece puncte, dintre care opt au rămas în divergenţă, iar pentru două am avut promisiunea că se vor introduce în viitoarea lege. Acum aceste puncte nu se regăsesc. În principal, este vorba de protecţia formelor asociative“ – a afirmat Todoran.

Conform celor spuse, unul dintre punctele rămase „în aer“ se referă la monitorizarea transportului de buşteni, prin GPS, pentru a se evita efectuarea mai multor transporturi, cu acelaşi document, adică pentru a se evita furtul de masă lemnoasă.

În ciuda importanţei, acest punct nu apare în forma finală a actului normativ. Motivul invocat este că acest sistem nu poate fi implementat, pentru că Ministerul Mediului nu dispune de fonduri. Apoi, fondurile europene pentru agricultură şi silvicultură, aferente perioadei 2014-2020, sunt comune. Agricultura primeşte 21 miliarde de euro, iar silvicultura numai 200 milioane de euro, total inechitabil, atât timp cât în România există 6,3 milioane ha de pădure şi 9,5 milioane ha de teren arabil.

Însă Todoran a recunoscut că, la propunerea FPPPR, s-a reformulat art. 95, alin. (2), s-a introdus la art. II, alin. (9), partea 35 din proiect, ultimul paragraf, un articol referitor la certificatele de carbon.

Totodată, acum răriturile sunt considerate lucrări de îngrijire a pădurii, iar taxa de administrare pentru proprietarii care nu aveau contracte de pază a fost scoasă.

„Mai sunt şi alte mici modificări, dar şi multe propuneri majore, pentru care mai avem de luptat. Din păcate, nu se puteau rezolva în Codul Silvic aspectele legate de fiscalitate, care ţin de Codul Fiscal şi trebuie să avem discuţii şi la alte ministere“ – a precizat preşedintele FPPPR.

Traian Dobre

Modificarea Legii silviculturii nr. 46/2008 (Codul Silvic) nu va putea să salveze pădurile, au declarat specialiştii din domeniu cu ocazia recentei conferinţe de presă, organizată de Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP). La eveniment a fost prezent şi Aurel Ungur, secretar general al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România şi vicepreşedinte al FAP.

Motivul este că noul act normativ, propus de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, nu este în măsură să protejeze sectorul silvic de la noi. Proiectul de lege nu creează un cadru legal de implementare a managementului forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor, condiţie impusă de organismele internaţionale şi însuşită de Uniunea Europeană. Acest cadru legal nu va putea să oprească distrugerea pădurilor private şi va crea dificultăţi în administrarea celor de stat.

Preţul jafului din păduri: 8 miliarde de euro!

Conform preşedintelui FAP, Marian Stoicescu, paguba produsă fondului forestier din România, prin distrugerea a aproximativ 400.000 de hectare de pădure, valorează peste opt miliarde de euro.

„Preţul mediu pentru un hectar de pădure este de 20.000 de euro, iar până în prezent circa 400.000 de hectare de pădure au fost distruse şi alte sute de mii de hectare sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 de hectare nu sunt păzite şi nici administrate“, a afirmat Stoicescu.

Domnia sa a menţionat că în Proiectul de lege nu se regăseşte nicio prevedere pentru consolidarea Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva. Mai mult, se constată unele prevederi care pot împiedica buna desfăşurare a activităţii de administrare a pădurilor sau de înregimentare politică a personalului angajat, care ar trebui să îndeplinească unele criterii stabilite prin ordin de ministru.

Cea mai importantă măsură de stopare a distrugerii pădurilor ar fi intervenţia statului, prin preluarea în administrare de către RNP a pădurilor particulare distruse sau expuse distrugerii, prin nerespectarea amenajamentelor silvice ori neadministrate. Efortul Romsilva de a prelua în administrare păduri din sectorul privat, ai căror proprietari nu au posibilitatea să le întreţină administrarea, ar putea fi susţinut de stat prin reducerea de taxe. În opinia sa, fenomenul de distrugere nu se poate stopa doar prin înăsprirea unor pedepse care li se cuvin infractorilor surprinşi furând lemn din pădure.

Legislaţia europeană, încă nedefinită

Stoicescu a spus că, la nivelul Uniunii Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei, care să fie semnat de toţi miniştrii pe domeniul forestier.

Potrivit explicaţiilor sale, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea şi capacitatea de regenerare.

„Pădurea nu trebuie privită numai din punct de vedere economic şi trebuie să i se recunoască şi să i se respecte, în aceeaşi măsură, toate cele trei funcţii pe care le are – economică, ecologică şi socială. Nici vechiul şi nici noul Cod Silvic nu constituie cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiei ecologice şi celei sociale. Din contră, se pune un accent şi mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase şi i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii“ – a precizat Stoicescu.

În consecinţă, FAP solicită Guvernului României să nu dea curs Proiectului de modificare a Legii nr. 46/2008.

Traian Dobre

• Interviu cu Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva

La ora actuală, retrocedarea pădurilor, tăierile ilegale de masă lemnoasă, elaborarea noului Cod Silvic, schimbarea legislaţiei în acest domeniu reprezintă chestiuni considerate controversate. În multe situaţii s-a spus că lipsa de voinţă politică distruge pădurea ori că Romsilva s-ar opune reîntregirii proprietăţii particulare. Într-adevăr, Regia apără interesul statului în acest domeniu. Însă, în acelaşi timp, îşi dă concursul pentru rezolvarea legală a retrocedărilor, acolo unde există documente care să ateste dreptul de proprietate.

– Domnule Adam Crăciunescu, sunt voci care susţin că la Romsilva ar lucra unii oameni care se opun retrocedării pădurilor. Cum comentaţi acest lucru?

– Este o afirmaţie neadevărată. Eu consider că este momentul istoric să se finalizeze odată problema retrocedărilor. La nivelul fondului forestier naţional, au avut loc retrocedări. Că au fost justificate sau nu, eu nu le pot comenta, dar e normal ca cei care au dreptul să primească să li se dea terenurile respective. Aceasta este linia generală a Romsilva.

Cu toate intervenţiile care se fac, acolo unde moştenitorii legali au avut acest drept, să ştiţi că RNP a avut disponibilitatea de a le pune la dispoziţie terenurile respective.

– În noua lege apare noţiunea de teren forestier în loc de pădure. Vă rog să explicaţi ce înseamnă această nouă noţiune.

– Aşa este. Noţiunea de teren forestier include păşuni împădurite, islazuri şi alte terenuri care sunt ale administraţiilor locale şi pot fi retrocedate. Deci, nu orice teren forestier înseamnă pădure. Din acest motiv, celor care au dreptul să primească terenuri forestiere nu trebuie să li acorde numai pădure.

Jumătate din păduri sunt private

– Ce suprafaţă a fost retrocedată până acum?

– S-a retrocedat foarte mult. Astfel că, din 6.470.000 ha, mai avem 3.248.000 ha. Apoi, mai sunt încă procese pe rol şi solicitări în jur de 450.000 ha. În aceste condiţii, dacă am da tot şi ar avea toţi dreptate, vom rămâne cu fond forestier de stat, sub suprafaţa existentă în 1948.

– Adică solicitările au depăşit suprafaţa particulară iniţială?

– În mod normal, noi trebuia să avem un plus de terenuri forestiere, pentru că nu toţi proprietarii care au pierdut proprietăţile imediat după război au mai depus cereri. Dar, vedeţi, sunt tot felul de litigii, din care unele sunt susţinute cu documente, altele nu, iar reprezentanţii RNP sunt puşi într-o situaţie foarte delicată în comisiile locale, atunci când trebuie să pună la dispoziţie aceste terenuri.

– Care ar fi cea mai mare suprafaţă ce ar trebui scoasă din proprietatea statului pentru a fi restituită?

– În primul rând, avem situaţia cu fondurile bisericeşti. Acolo este suprafaţa cea mai  mare, dar nu pot comenta acest lucru, pentru că solicitările respective sunt în instanţă şi vom vedea ce decide aceasta.

Tăieri mai mari decât regenerări

– Dacă ar fi să facem un raport între ceea ce s-a tăiat mai mult sau mai puţin legal şi ceea ce se regenerează, care ar fi acest raport? Ar fi unul pozitiv spre regenerare sau mai mult spre tăieri?

– La nivelul Regiei, acest act de reîntinerire a pădurilor este prezent şi suprafeţele de pe care s-a tăiat sunt împădurite sau în curs de împădurire. Problema mare este la nivelul pădurilor private, unde proprietarii au extras masa lemnoasă de pe suprafaţa respectivă şi nu întotdeauna au găsit de cuviinţă să o împădurească. Astfel au rămas suprafeţe neîmpădurite sau care s-au regenerat natural, dar cu specii mai puţin productive şi ajungem să avem în fondul forestier naţional suprafeţe cu păduri cu arborete degradate din punct de vedere tehnic.

A consemnat Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Abia acum, în ceasul al 12-lea, autorităţile statului s-au trezit din somnolenţă şi au ajuns la concluzia că, din cauza lipsei unei legislaţii coerente, „pădurile au fost lăsate la îndemâna hoţilor“, iar „tăierile ilegale constituie un fenomen la nivel naţional“. Aceste adevăruri triste au fost exprimate de Lucia Ana Varga (foto), ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, în timpul unei recente conferinţe de presă, cu tema „Situaţia silviculturii din România“. Cu această ocazie, au fost prezentate măsurile întreprinse, rezultatele unor controale şi noul pachet legislativ, menit să descurajeze furtul de masă lemnoasă, cu sau fără acte.

Prioritatea zero, ordine în păduri

După preluarea mandatului, Varga  a demarat analizarea situaţiei tăierilor pădurilor din România, ca urmare a numărului mare de sesizări şi reclamaţii, venite atât din partea presei, cât şi a unor autorităţi locale ori a cetăţenilor. Astfel s-a descoperit că tăierile ilegale nu sunt infracţiuni izolate, ci au devenit un fenomen la nivel naţional, fapt confirmat şi de raportul Curţii de Conturi de la începutul lunii martie. Majoritatea sesizărilor verificate erau întemeiate şi au arătat practic că, în multe zone, pădurile au fost lăsate la îndemâna hoţilor.

„Îmi propun să ajungem la o stare de normalitate, să avem cadru legal şi instituţii de control şi o administrare prin care pădurile din România să rămână moştenire generaţiilor viitoare. Prioritatea zero a mandatului meu este să fac ordine în păduri“ – a declarat ministrul delegat.

În opinia sa, în acest moment există o stare de anormalitate, o situaţie critică. De aceea sunt necesare măsuri speciale pentru a salva în ultimul ceas pădurile din România de la acest proces de distrugere.

Cauzele principale identificate sunt legislaţia permisivă, ambiguă care a fost chiar modificată de-a lungul timpului, pentru a permite furtul de lemne şi instituţiile de control şi administrare ineficiente care au închis ochii la tăierile ilegale. „Am cerut Regiei Romsilva, încă din luna martie, să îşi facă ordine în păduri. Conducerea instituţiei a demarat, în toată ţara, controale ample la direcţii şi ocoale silvice, rapoartele acestora fiind în curs de finalizare. Eu însămi verific situaţia în teren prin sondaj. Am cerut aplicarea drastică a cadrului legal existent. Pe măsură ce rapoartele vor fi finalizate, le vom face publice. Din nefericire, actualul cadru legal face dificilă sau chiar imposibilă luarea măsurilor necesare ce se impun“ – a menţionat Varga.

Tăierile depăşesc regenerările(!)

Una dintre constatările Departamentului Ape, Păduri şi Piscicultură este că rata tăierilor necontrolate de pădure este de două ori mai mare decât cea a regenerărilor naţionale sau a plantărilor, prin finanţările de la buget. De aceea, din această toamnă va începe un program masiv de împădurire.

„Avem 40 milioane de lei în fondurile de ameliorare, pe care îi vom folosi pentru împăduriri“ – a spus ministrul delegat.

Conform domniei sale, judeţele „fruntaşe“, în care au fost rase sute de mii de hectare de pădure, sunt Alba, Cluj, Maramureş, Suceava, Bihor, Argeş şi Vrancea, dar mai există probleme destul de mari şi în Giurgiu şi Dolj. În aceste două judeţe, unde suprafaţa împădurită este redusă, de numai 6-10%, tăierile masive, fără regenerare (aproape 40 ha în Giurgiu), creează mari probleme.

În acest context, Lucia Varga a precizat că departamentul pe care îl conduce lucrează la o strategie pentru împădurirea terenurilor degradate, în viitorul apropiat urmând să fie prezentate şi zonele unde vor avea loc astfel de lucrări.

Deocamdată, se ştie că va fi împădurită Lunca Dunării şi vor fi plantate perdele pentru refacerea coridoarelor forestiere de-a lungul cursurilor de apă. De asemenea, vor fi împăduriţi versanţii pentru reducerea riscului la inundaţii.

Prejudiciu de 8,9 milioane de euro

În ultimul timp a fost pusă sub semnul întrebării activitatea unor angajaţi ai inspectoratelor silvice. Din acest motiv, se realizează controale încrucişate şi supracontroale pentru a identifica persoanele care încă mai închid ochii la furtul de lemn în loc să aplice legea.

„Este necesară reorganizarea acestor instituţii de control, reorganizare care va curăţa această instituţie. Şi la nivelul Ministerului, prin concursul organizat, în Direcţia de Control a rămas numai personal pregătit profesional care doreşte să aplice legea în interesul pădurii“ – a adăugat Varga.

Din sinteza activităţii de control, desfăşurate de inspectoratele teritoriale de regim silvic şi vânătoare (ITRSV), în primele şase luni din 2013,  la nivelul întregii ţări, reiese că au fost efectuate 7.609 controale.

În urma acestora, numărul de sesizări penale este de 427, iar prejudiciul se ridică la 39,9 milioane de lei, adică aproape 8,9 milioane de euro. Numărul de contravenţii s-a ridicat la 2.076, iar valoarea acestora, la 7.265.300 lei. Volumul de arbori tăiaţi ilegal a fost de 179.950 metri cubi, iar numărul de reclamaţii şi de sesizări soluţionate, 782.

Noua legislaţie, pe scurt

După o dezbatere publică de trei luni, Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a elaborat câteva modificări legislative. În acea perioadă au existat întâlniri publice în 20 de judeţe cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, ocoalelor silvice de stat şi private, composesoratelor, asociaţiilor patronale, sindicatelor, organizaţiilor neguvernamentale şi ai proprietarilor de păduri private. De asemenea, la aceste dezbateri au participat mediul academic şi parlamentari. 

Principalul act legislativ, Codul Silvic, a fost modificat şi supus dezbaterii publice. În aceste zile se află în circuitul de avizare interministerial, urmând ca, la sfârşitul lunii august, să fie pus pe masa Guvernului, la pachet cu şase acte normative subsecvente.

Dintre acestea menţionăm: Hotărârea de Guvern (privind provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, a lemnului şi produselor din lemn), a cărei principală prevedere este reducerea riscului intrării pe piaţă a lemnului recoltat ilegal. De exemplu, avizele de însoţire a lemnului vor fi eliberate de către administrator şi nu de către cel care exploatează masă lemnoasă (până acum cel care exploata îşi întocmea singur avizele de însoţire a lemnului). Numărul emitenţilor scade de la 9.000 la 440, ceea ce asigură un control mai eficient al transportului de lemn. 

Hotărârea de Guvern privind acordarea compensaţiilor proprietarilor care au păduri în arii protejate este alt act legislativ, care vizează aproximativ 180.000 ha. Se vor acorda proprietarilor de păduri compensaţii între 40 şi 200 de euro pe an, pe hectar.

Prin legea contravenţiilor silvice, se clarifică cadrul legislativ, se interzice transportul lemnului pe timp de noapte şi se măreşte cuantumul sancţiunilor existente, de două până la cinci ori.

Hotărârea de Guvern de reorganizare a ITRSV are ca principal scop întărirea actului de control. Prin legea privind statutul personalului silvic se stabilesc cazurile de incompatibilitate în exercitarea funcţiunii. În prezent sunt cazuri în care unii angajaţi silvici păzesc pădurea ziua, deşi aceleaşi persoane deţin utilaje de exploatare şi transport al lemnului pe care folosesc în interes propriu, seara. 

Varga consideră că aceste modificări legislative vor duce la o gestionare durabilă a pădurilor, la diminuarea furturilor din pădure, prin întărirea actului de control şi clarificarea normelor de reglementare.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Cioturi! Doar cioturi au mai rămas pe 100 ha dintr-o fostă pădure privată, cândva cu fagi falnici, seculari. Am început să urcăm, în timp ce ploua şi ploua... În lipsa arborilor, se formaseră deja torenţi care ameninţau o colonie de ţigani rudari, comunitate care aparţine de comuna Sălătrucu, judeţul Argeş. Aceasta este situată pe malul râului Topolog, la poalele Munţilor Făgăraş.

După câteva minute bune de ascensiune şi slalom printre ape, murdari de noroi, am ajuns pe un platou care se întindea pe sute de mii de metri pătraţi. Abia aici am înţeles dimensiunea dezastrului. Am rămas muţi, incapabili parcă să ne manifestăm indignarea, văzând cum o suprafaţă atât de mare a fost tăiată ilegal.

Printre cei prezenţi s-au aflat Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, reprezentanţi ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV), ai Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, ai autorităţilor locale şi doar câţiva ziarişti.

După primele cercetări a rezultat că la Sălătrucu s-a produs o fraudă cu complicitate între proprietarul pădurii, administratorul privat şi organul de control.

Legea protejează ilegalităţile din domeniul privat

Povestea locului ne-a fost relatată de Armand Chiriloiu, directorul Direc­ţiei Silvice (DS) Argeş, din cadrul RNP. Astfel am aflat că proprietarul pădurii este, în acelaşi timp, patronul unei firme de exploatare a masei lemnoase. Acesta a tăiat ilegal toţi copacii, cca 25-30 de mii de metri cubi, de pe urma cărora a obţinut aproximativ 4 milioane de lei.

Până în anul 2011, pădurea de la Sălătrucu s-a aflat în paza Ocolului Silvic (OS) Şuici. Numai că pădurarii statului nu au satisfăcut dorinţa proprietarului, de tăiere masivă a lemnului. Din acest motiv, administrarea acestui fond forestier a fost mutată la un OS privat. Noul administrator a acceptat marcarea tuturor arborilor de pe cele 100 ha şi a început exploatarea abuzivă. La sfârşitul toamnei trecute nu mai rămăseseră decât cioturi.

„Din păcate, RNP nu are drept de control şi nu poate interveni în astfel de situaţii, pentru că nu există un cadru legal. Legea nu permite statului impunerea unor restricţii silvice, pe domeniu privat. Nu am putut decât să semnalăm tăierile ilegale, să întocmim rapoarte, pe care le-am trimis la Bucureşti“ – ne-a declarat Chiriloiu.

Domnia sa a afirmat că, teoretic, proprietarul are acum obligaţia să reîmpădurească toată zona de pe care a tăiat arborii. Doar teoretic, pentru că în realitate se aplică consfinţirea dreptului de proprietate, potrivit căreia statul nu se poate implica pe terenuri particulare. Deci, fiecare face ce vrea.

Pedepsirea proprietarului, pentru că a tăiat ilegal 100 ha de pădure, poate fi materializată cel mult într-o amendă, pentru nerespectarea regimului silvic.

Conform celor spuse de Chiriloiu, procurorii întocmesc un dosar penal. Însă, pentru a putea fi judecat acel dosar, trebuie stabilit un prejudiciu. Care prejudiciu? Acesta nu există, pentru că proprietarul nu reclamă nicio pierdere! Aşadar, nimeni din domeniul silvic privat nu poate fi judecat şi condamnat. Poate că, după modificarea Codului Silvic, astfel de abuzuri vor putea fi pedepsite drastic.

Pedepse de la stat la stat

Deocamdată vor avea de suferit numai salariaţii de la stat, care nu au făcut nimic pentru a opri ilegalităţile. Lucia Varga spune că inspectorii ITRSV Ploieşti, de care aparţine zona „rasă“, ar fi trebuit să intervină imediat după ce au început tăierile de arbori, mai ales că ilegalitatea a fost semnalată din timp.

„Nu este cu putinţă ca un organ de control (ITRSV – n.n.), plătit din banii statului, să permită distrugerea integrală a unei păduri. Dosarul va fi înaintat Poliţiei, pentru cercetări penale. Dar, până atunci, eu voi lua măsuri administrative. Îi voi demite pe cei de la ITRSV Ploieşti, care trebuiau să efectueze controale şi să ia măsuri, dar nu au făcut nimic. De asemenea, voi lua măsuri împotriva ocolului silvic privat care a permis tăierea totală a pădurii şi îi voi ridica avizul de funcţionare dat de Ministerul Mediului“ – a spus Varga.

Ministrul delegat susţine că, prin noul Cod Silvic, se vor introduce autorizaţiile de practică, iar pădurarii care vor permite tăieri ilegale îşi vor pierde dreptul de practică a meseriei, deci nu-şi vor mai încasa leafa timp de şase luni. În cazul unor fraude mari, precum cea de la Sălătrucu, vor fi sancţionaţi şi şeful ocolului silvic şi directorul silvic regional, care administrează pădurea.

„Pentru a impune noul Cod Silvic aştept sprijin de la dumneavoastră (ziarişti – n.n.), de la societatea civilă, de la oameni simpli, care nu sunt atât de vocali precum cei ale căror interese le vom atinge. Pe de o parte vom înăspri pedepsele, iar pe de altă parte vom întări controalele, astfel încât să punem ordine în sistem“ – a menţionat Varga.

Peste 3.000 ha „rase“

În Argeş există şi alte zone, precum Aninoasa, în care se fac tăieri ilegale, pe suprafeţe mult mai mari decât la Sălătrucu. Ar fi în pericol cca 2.000 de hectare. Armand Chiriloiu a recunoscut că a descoperit zone întinse, precum Domneşti, Aninoasa, Câmpulung sau Rucăr, unde au fost „rase“ peste 3.000 de hectare.

Conform calculelor sale, în medie se pot recolta aproximativ 300 mc/ha de masă lemnoasă. De aici rezultă un volum de circa 1 milion mc. Cum valoarea actuală a unui metru cub este de 150 de lei, înseamnă că tăierile ilegale însumează vreo 150 milioane de lei.

Precizăm că, la nivel naţional, masa lemnoasă exploatată ilegal s-a ridicat la peste 5 miliarde de euro.

Quid prodest?

„În perioada următoare controalele se vor intensifica şi unde se vor găsi ilegalităţi vor fi întocmite dosare penale. Vor fi vizate inclusiv amenajamentele silvice falsificate. Toţi cei care au fost părtaşi la furtul de masă lemnoasă trebuie să plătească“ – a afirmat Varga.

Mai mult, a adăugat ministrul delegat, se vor efectua controale încrucişate, cu organe de control aduse din alte judeţe, pentru a fi scoasă în evidenţă realitatea din teren, complicitatea locală. Pe lângă inspectorii ITRSV, vor participa reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Parchetului.

Frumoase intenţii, doar că răul a fost deja făcut. În opinia noastră, din cauza lipsei unei legislaţii severe, controalele nu reprezintă decât un gest de imagine, iar tăierile ilegale vor continua nestingherite!

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Noul Cod Silvic a ajuns la o formă considerată finală, care urmează să primească semnăturile altor ministere. Din păcate, unele aspecte deosebit de importante au fost uitate sau pur şi simplu neglijate de autor, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC). Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP) consideră necesar noul act legislativ, iar iniţiativa conducerii MMSC pentru elaborarea acestuia, binevenită. Doar că...

S-a urmărit numai interesul economic

„Din proiectul de Cod Silvic lipsesc prevederile privind asigurarea unui management forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor. La nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei“ – a declarat Marian Stoicescu, preşedintele FAP, într-o recentă conferinţă de presă.

În opinia sa, în baza acestui acord trebuie asigurată aplicarea unui management forestier durabil pentru toate pădurile. Conform definiţiei date de toate cele 46 de ţări europene, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, acum şi în viitor.

„Nici actualul Cod Silvic şi nici noul proiect nu constituie cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii. Din contră, se pune un accent şi mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase din pădurile României, dar i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii ale ţării“, a afirmat Stoicescu.

Domnia sa a spus că statele avansate din Europa, precum Germania, investesc fonduri de la buget pentru gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de proprietarul lor, ştiind că funcţiile ecologice şi sociale ale acestora compensează eforturile financiare pentru menţinerea pădurilor.

De ce nu intervine statul?

„Proiectul de Cod Silvic nu creează cadrul legal necesar şi suficient pentru oprirea distrugerii pădurilor. România este în criză forestieră din 1991. Aceasta s-a accentuat în ultimii ani. În prezent, aproximativ 400.000 ha de pădure au fost distruse, iar alte sute de mii sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 ha sunt lăsate de izbelişte, nu sunt păzite şi nici administrate“ – a menţionat preşedintele FAP.

Potrivit celor prezentate, noua legislaţie forestieră trebuie să cuprindă şi măsuri de protecţie socială, de susţinere a comunităţilor din localităţile limitrofe pădurii, unde rata şomajului este foarte mare şi nivelul de trai, sub limita pragului de sărăcie.

Stoicescu este de părere că cea mai importantă măsură de stopare a distrugerii pădurilor, care ar trebui să se regăsească în proiectul de lege, este intervenţia directă a statului, prin preluarea în administrare, de către RNP – Romsilva, a pădurilor particulare distruse şi/sau expuse distrugerii prin nerespectarea amenajamentelor silvice ori neadministrate.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

În ultima perioadă, au fost gândite schimbări majore în activitatea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva (RNP), inclusiv implementarea unui nou concept, de cultură forestieră.

Valorificarea superioară a lemnului a început să respecte cerinţele europene, pentru urmărirea trasabilităţii. De asemenea, Regia şi-a adus un aport substanţial la elaborarea noului Cod Silvic.

Din păcate, în lipsa unui cadastru forestier, retrocedările de păduri au fost făcute, în multe situaţii, în funcţie de documente vechi, fără să se ţină cont de legile şi tranzacţiile ulterioare. Din acest motiv, de exemplu, au apărut mai multe persoane care au revendicat aceeaşi pădure. Astfel statul a pierdut suprafeţe importante din fondul forestier.

Aceste preocupări şi problemele prioritare ale RNP au fost prezentate recent în cadrul unei conferinţe de presă, desfăşurate la sediul instituţiei.

„Acum un an, când am revenit în sistem, la Romsilva, a trebuit să identific problemele existente, ce s-a făcut în ultimii ani şi să demarez acţiunile prioritare pentru perioada actuală. În primul rând, am constatat că RNP nu mai administrează decât puţin peste 3,2 milioane de hectare de pădure a statului, faţă de vreo 4,7 mil ha, câte erau în urmă cu câţiva ani. De asemenea, Regia mai administrează 23 de parcuri naţionale şi naturale. Totodată, gestionează 16 unităţi cu cai de rasă, dintre care patru depozite de armăsari şi 12 herghelii, cu 12 rase. Este vorba despre un patrimoniu genetic, important pentru România, dar şi pentru Europa“ – a declarat Adam Crăciunescu (foto), directorul general al Romsilva.

Cheltuielile anuale pentru administrarea parcurilor se ridică la vreo 12 mil. lei, iar pentru caii de rasă, la 27 mil. lei.

Cum îşi fură statul căciula

Pentru a putea susţine administraţia parcurilor, caii de rasă şi activitatea în silvicultură, RNP foloseşte, în principal, veniturile provenite din exploatarea masei lemnoase.

„Problema este să reuşim ca aceeaşi cantitate recoltată de masă lemnoasă, de aproximativ 9,7 milioane de metri cubi pe an, să o valorificăm cât mai bine pe piaţă. Printr-un management corespunzător, sper să reuşim să trecem peste momentele dificile“, a afirmat Crăciunescu.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, a menţionat directorul general, virările RNP la bugetul statului, aferente anului 2012, reprezintă 85% din profitul net, aproximativ 56 de milioane de lei. Mai rămân 10% pentru dezvoltare şi 5% pentru susţinerea managementului.

Pe lângă taxele şi impozitele obişnuite, tot către stat, din valoarea masei lemnoase, Romsilva plăteşte 2% pentru fondul de mediu şi o redevenţă de 0,5% pentru resurse naturale, conform Codului Fiscal.

„Pentru a obţine rezultate foarte bune, suntem preocupaţi, în primul rând, să punem pe piaţă lemn certificat, din punctul de vedere al provenienţei, potrivit cerinţelor europene. Adică orice lemn plecat din pădure trebuie să fie însoţit de un document emis de administratorul fondului forestier“, a spus Crăciunescu.

Trasabilitatea reduce tăierile ilegale

Trasabilitatea lemnului este prevăzută în noul Cod Silvic. Acest lucru implică eliminarea lemnului pe picior, adică aproximarea cantităţii de masă lemnoasă înainte de tăiere. Se consideră că o astfel de măsură va reduce foarte mult tăierile ilegale.

Directorul general a afirmat că valorificarea numai a lemnului certificat, pentru a fi urmărită clar trasabilitatea, a început deja. Numai că procesul este de durată şi va putea ajunge la 2-3 ani de zile.

„Un sistem funcţional şi controlat s-ar putea introduce progresiv în 2-3 ani de zile, la nivelul întregii ţări. Aici există o contradicţie cu propunerea ministerului, care vrea să aplice această măsură începând cu 1 ianuarie 2014. Este foarte greu şi vor fi presiuni şi din partea agenţilor economici, pentru că nu ne putem organiza să-l punem în funcţiune cu această dată, deşi este necesar şi oportun. La ora actuală, din volumul total de masă lemnoasă pe care RNP îl pune pe piaţă, 33% este fasonat în regie proprie sau cu agenţi economici prestatori de servicii. Noi am făcut un prim pas şi vrem să introducem acest sistem. În 2013, ne-am propus să ajungem la peste 40% lemn fasonat din totalul masei lemnoase, iar, în funcţie de ce va prevedea noul Cod Silvic, să ne organizăm şi să punem pe piaţă întreaga cantitate de masă lemnoasă fasonată şi măsurată“, a menţionat Crăciunescu.

Modificări ale Codului Silvic

Specialiştii Romsilva au rescris o bună parte din noul Cod Silvic, având modificări care se întind pe mai mult de zece pagini.

„Sunt multe articole în contradicţie cu principiile noastre de gospodărire a pădurilor, dar sunt convins că, odată ajuns Codul Silvic în Parlamentul Românei, toate aceste lucruri se vor clarifica, pentru că majoritatea deputaţilor au contactat şi partea tehnică din minister şi pe cea din RNP şi cred că putem rezolva toate aceste probleme“, a adăugat directorul general.

Conform opiniei sale, printre noile prevederi ale Codului silvic se află şi măsurile de încurajare a prelucrării lemnului în România, pentru că se doreşte să se aducă plusvaloare acestei resurse, creându-se, astfel, şi venit la bugetul statului, dar mai ales locuri de muncă pentru cetăţeni.

Domnia sa consideră că modificarea radicală a Codului silvic era necesară, mai ales că, din nefericire, sunt foarte multe judeţe din ţară unde se taie necontrolat pădurile.

Peste 3.100 de litigii

Crăciunescu a informat presa că, la nivelul RNP, există peste 3.100 de litigii, cu prezumtivi sau urmaşi de drept ai proprietarilor de păduri. Aceştia au prezentat în instanţă tot felul de documente, pe baza cărora s-au dat sentinţe judecătoreşti de punere în posesie, astfel încât suprafaţa pădurilor statului s-a înjumătăţit.

„Dacă se punea în aplicare studiul de fezabilitate realizat cu Banca Mondială în 2005, practic înainte de a apărea Legea nr. 247/2005 (privind reforma în domeniul proprietăţii – n.n.), evitam toate litigiile şi problemele RNP. Practic, Legea nr. 247 a creat multe probleme, pentru că a obligat Romsilva să pună la dispoziţia proprietarilor 998.000 ha de pădure, fără să aibă, în toate situaţiile, delimitată suprafaţa unde trebuia să fie pusă în posesie această pădure. Şi aşa au apărut o serie de litigii, avem peste 3.100, cu tot felul de adevăraţi sau prezumtivi urmaşi ai foştilor proprietari care ne creează probleme. S-a venit în instanţă cu tot felul de documente scrise şi dinainte de Primul Război Mondial, şi din 1912, documente pe baza cărora s-au dat sentinţe în favoarea foştilor proprietari, astfel încât suprafaţa fondului forestier de stat a scăzut foarte mult“, a declarat Crăciunescu.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

În cadrul simpozionului „Contribuţii ale Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva la gestionarea durabilă a fondului forestier administrat şi la valorificarea superioară a produselor şi funcţiilor pădurii“ a fost analizată starea actuală a codrilor noştri. Eveni­mentul a fost organizat recent de Romsilva şi de Consiliul Ştiinţific Consultativ (CSC) al RNP, la sediul central al Regiei. Au participat directori de direcţii silvice, cercetători, membri marcanţi ai CSC, reprezentanţi ai societăţii civile, ai ONG-urilor implicate în conservarea şi susţinerea pădurii.

O nouă organizare la RNP

„Astăzi, faţă de alte momente istorice, Regia trebuie să-şi îndeplinească rolul de administrator“, a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, la deschiderea lucrărilor simpozionului. Domnia sa a spus că se pune tot mai mult accentul pe schimbarea Codului Silvic, care să ducă la o bună gospodărire a pădurilor, dar care să respecte şi directivele europene privind gestionarea durabilă a resurselor forestiere. De aceea, a fost necesară elaborarea unei noi strategii referitoare la administrarea pădurilor. Aceasta prevede adaptarea RNP la condiţiile actuale.

Directorul general a adăugat că, pentru asigurarea unui management sustenabil, este nevoie de mai multă comunicare, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. În acest scop, se va dezvolta un sistem informaţional, care să reducă maculatura actuală.

Pe piaţă, numai lemn fasonat

Noul Cod Silvic prevede că, în viitor, lemnul introdus pe piaţă va fi fasonat, măsurat, cu provenienţă controlată şi va dispărea forma de lemn pe picior. Din acest motiv, Romsilva trebuie să se reorganizeze, să vină cu un nou concept privind valorificarea resurselor lemnoase. În prima etapă va fi pregătit personalul necesar, care va proveni din rândul pădurarilor, începând de la nivelul ocolului silvic, mai ales în cazul lemnului cu valoare ridicată.

„În noul Cod silvic se propun lucruri importante pentru pădurea românească. Problema se pune pentru a avea pe piaţă lemn controlat din punctul de vedere al provenienţei. Este bine ca administratorul, respectiv proprietarul, să valorifice lemn fasonat şi este foarte important acest lucru. Singura problemă este legată de termenul de aplicare, 1 ianuarie 2014, pentru că trebuie să realizăm infrastructura necesară, astfel încât administratorul să o pună în aplicare. Din punctul de vedere al Romsilva, sperăm că putem să o aplicăm în 2-3 ani. Însă mă gândesc la proprietarii pădurilor private, care nu au posibilitatea să se organizeze atât de rapid“, a menţionat Crăciunescu.

Conform domniei sale, infrastructura presupune, în primul rând, depozite intermediare, depozite de lemn la toate ocoalele silvice, care deocamdată nu există. Lemnul fasonat trebuie mai întâi triat pe sortimentele cerute pe piaţă, iar sortarea nu poate fi făcută în pădure.

Fără o gospodărire raţională, ecosistemele vor fi afectate

Reprezentantul Comisiei pentru amenajarea pădurilor, biometrie şi cadastru forestier, Ovidiu Badea, a propus instalarea unor „Reţele de cercetare/monitorizare ecologică“ pe termen lung. Menirea acestora ar fi să urmărească starea de sănătate a pădurilor şi cercetarea ecologică a ecosistemelor forestiere.

„În urma monitorizării, sunt furnizate informaţii ştiinţifice pe termen lung despre starea ecosistemelor şi a componentelor acestora, sub acţiunea diferiţilor factori de stres, cum ar fi poluarea atmosferică, schimbările climatice etc.“, a declarat Badea.

Domnia sa a afirmat că, în ultimii ani, România a fost încadrată în cate­goria ţărilor cu păduri slab afectate, starea de sănătate a pădurilor înregistrând o sensibilă ameliorare. În regiunea de sud şi sud-est a ţării, pădurile prezintă o intensitate mai ridicată a procesului de vătămare, fapt ce impune o atenţie deosebită asupra acestei ultime bariere vii împotriva extinderii spre vest a stepei eurasiatice.

Foioasele sunt mai afectate decât răşinoasele, prezentând totuşi o stare de sănătate relativ stabilă; 24% din totalul factorilor vătămători sunt insectele defoliatoare şi factorii abiotici (rupturi produse de vânt şi zăpadă).

Concluziile cercetării arată că poluarea atmosferică şi depunerile poluante în păduri şi în solurile forestiere constituie o ameninţare evidentă asupra stării ecosistemelor. De asemenea, creşterea temperaturilor şi reducerea precipitaţiilor pot determina schimbări semnificative, cum ar fi creşterea frecvenţei producerii evenimentelor extreme, a secetei, a fenomenelor catastrofale. Calea cea mai sigură pentru a garanta că pădurile vor fi capabile să se adapteze prezentelor şi viitoarelor modificări climatice este asigurarea unei biodiversităţi optime a pădurilor.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

După 1990, proprietatea publică a statului asupra pădurilor s-a diminuat prin reconstituiri sau, mai bine zis, de cele mai multe ori, prin constituiri abuzive de drepturi de proprietate, autorităţile publice manifestând adeseori o inexplicabilă indiferenţă şi pasivitate.

În anul 1800, suprafaţa împădurită a provinciilor istorice româneşti era de 8,5 milioane ha de pădure, adică 36% din teritoriu. Această suprafaţă s-a redus continuu, în principal ca urmare a reformei agrare din 1864 şi a legii privind înfiinţarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de păduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrişate, în vederea transformării în păşuni. În anul 1948, suprafaţa fondului forestier era de 6,486 mil. ha, din care 1,942 mil. ha (29,43%) aparţineau statului.

Aceste date provin dintr-un raport de audit al Curţii de Conturi a României, intitulat „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012“.

Legi confuze şi lipsite de viziune

Pe lângă situaţia suprafeţelor împădurite, documentul menţionează că fondul forestier în proprietatea publică a statului a pierdut 3,02 mil. ha în ultimii 20 de ani din cauza retrocedărilor către persoane fizice şi juridice.

Se apreciază că o suprafaţă de peste 560 mii ha s-a retrocedat sau se află în diferite faze ale procesului administrativ ori juridic de retrocedare, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Autorii raportului consideră că legile de retrocedare, elaborate în trepte, confuze şi lipsite de viziune, au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile etc. şi au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, amânându-l sine die.

Legislaţia administrării şi controlului pădurii a fost decuplată de cea a reconstituirii drepturilor de proprietate, cu efecte catastrofale în pădurile proprietate publică a statului.

Confuziile, carenţele şi slăbiciunile din legislaţia ce priveşte retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entităţi, forme asociative şi persoane fizice, care nu aveau niciun drept şi au indus în eroare unele instanţe de judecată.

Solicitări abuzive

Din datele prezentate de Curtea de Conturi, rezultă că solicitările de fond forestier formulate de persoanele fizice depăşesc cu 390.000 ha suprafaţa de pădure deţinută la nivelul anului 1948. Dacă se iau în considerare şi formele asociative, suprafaţa depăşită ajunge la 575.000 ha. Acest lucru înseamnă că statul nu va mai rămâne nici măcar cu suprafaţa de pădure deţinută în 1948, cu toate că această proprietate ar trebui să fie cu mult mai mare. De ase­menea, nu se poate reconstitui totalitatea suprafeţelor de pădure deţinute de formele asociative de proprietate înainte de 1948, pentru că nu toţi foştii coproprietari au avut moştenitori şi nu toţi moştenitorii au depus cereri.

Nu în ultimul rând, au existat mari suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră expropriate, pentru care statul a plătit despăgubiri sume uriaşe în raport cu valoarea reală a tere­nurilor expropriate, precum şi păduri grevate de sarcini în favoarea statului şi care fuseseră preluate de acesta în contul unor creanţe, în special credite contractate de la instituţii de credit deţinute de statul român.

„Opiniile des auzite/exprimate, conform cărora retrocedările pot continua fără grijă, deoarece suprafaţa de pădure retrocedată până în prezent este departe de nivelul la care ar afecta proprietatea publică a statului din 1948, sunt iresponsabile. Atitudinea de îngăduinţă faţă de abuzuri, motivată de astfel de justificări, riscă să înlocuiască abuzurile statului din 1948 cu abuzurile asupra proprietăţii statului, în special din perioada de după anul 2000“, se arată în raport.

Justiţia nu e oarbă, e chioară

Multe dintre dosarele cu solicitări abuzive au fost soluţionate favorabil, prin procedură administrativă prevăzută de Legea nr. 18/1991 sau prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.

Până la 31.12.2010, s-au validat reconstituiri de drepturi de proprietate pentru aproape 3,3 mil. ha, dintre care 3,06 mil. ha au fost puse în posesie de comisiile locale, rămânând nepusă în posesie şi nepredată suprafaţa de 235 mii ha.

Conform raportului de audit, situaţia punerilor în posesie a fost agravată şi mai mult, ca urmare a hotărârilor diverselor guverne care s-au succedat la putere, de a constitui drepturi de proprietate pe seama proprietăţii publice a statului, unor unităţi teritorial-administrative care nu au deţinut niciodată terenuri forestiere şi unor entităţi de cult care deţineau doar drepturi de folosinţă.

Reconstituirile abuzive ale drepturilor de proprietate asupra terenurilor forestiere, estimate la aproximativ 10% din suprafaţa pusă deja în posesie sau care urmează a fi pusă în posesie, constituie numai vârful aisbergului, deoarece Legea nr. 247/2005 nu şi-a consumat nici pe departe efectele.

La sfârşitul anului 2010, pe rolul instanţelor de judecată se aflau, în diferite faze procesuale, 1.983 de cauze în litigii, prin care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 660.000 ha teren forestier.

Unele instanţe judecătoreşti au acţionat în vădită contradicţie cu legea, cu practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi cu principiul contradictorialităţii procesului civil. Acele instanţe au refuzat dreptul statului de a-şi apăra proprietăţile, prin titularul dreptului de administrare care avea ca obligaţie legală apărarea integrităţii fondului forestier. Deosebit de grav este faptul că au refuzat acest drept chiar şi după ce ICCJ, invocând prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi ale HG nr.1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, prin Decizia nr. 2165/2005, a precizat calitatea procesuală a administratorului pădurilor. De asemenea, au admis ca probatorii documente vechi, înscrisuri cu valoare declarativă, neînsoţite de documente din care să rezulte dreptul de proprietate, expertize extrajudiciare vădit nefundamentate, cu omisiuni premeditate, declaraţii de martori nevecini sau neproprietari. Au mai admis cereri de reconstituire unor persoane fără vocaţie succesorală, unor cetăţeni străini sau unor persoane juridice care nu erau succesoare în drepturi şi obligaţii ale persoanelor juridice în numele cărora se solicita reconstituirea. Şi exemplele pot continua.

Câmpia, săracă în păduri

Potrivit raportului, la sfârşitul anului 1990, suprafaţa fondului forestier era de 6.367.660 ha, iar după zece ani crescuse la 6.515.173 ha, din care în proprietatea publică 4.363.000 ha şi în cea privată 2.152.173 ha.

Răspândirea pădurilor pe teritoriul ţării este neuniformă. Procente mici ale gradului de împădurire se înregistrează în zonele de câmpie, cele mai afectate fiind Câmpia de Vest (3,2%), Câmpia Bărăganului (3,5%), Câmpia Moldovei (4,1%), Câmpia Olteniei (5,3%), Câmpia Transilvaniei (6,8%).

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Circa 600.000 de hectare de pădure şi de maquis au dispărut între 1987 şi 2007 în Grecia, locul lor fiind luat de exploatări agricole şi a construcţii de locuinţe sau infrastructură, potrivit unui studiu publicat joi de organizaţia neguvernamentală internaţională WWF, preluat de France Presse.

'Tufişurile şi arbuştii sunt categoriile cele mai afectate, în contextul presiunii exercitate de extinderea suprafeţelor cultivate şi de construirea de infrastructuri sau locuinţe', conform studiului realizat de ramura elenă a ONG-ului, publicat de presa locală.

Circa 488.000 de hectare de maquis şi vegetaţie de câmpie şi 131.000 de hectare de pădure au dispărut, dintre care 55.000 doar în jurul aglomerării urbane a Atenei, regiunea Attica, 35.000 în Epir şi 17.000 în Halkidiki /nord-est/ în ultimii ani.

Dezvoltarea locuinţelor a avut loc mai ales în jurul unor axe rutiere recente, Egnatia /nord/ şi Attiki, periferice Atenei, în timp ce marile incendii din ultimii douăzeci de ani au dus la creşterea numărului de construcţii, potrivit WWF. 'Ar trebui să se renunţe la a privi spaţiul natural drept o ocazie de investiţie', a subliniat urbanistul Thymios Papayannis.

Totodată, el şi-a exprimat regretul faţă de un proiect de lege consacrat turismului, aflat în elaborare de guvern, care 'prevede reglementări ce ameninţă mediul'. Absenţa în Grecia a unei politici de amenajare a teritoriului vine 'în detrimentul spaţiului natural şi subminează perspectivele de creştere din sectorul primar şi turism', a explicat Dimitris Karavellas, director al WWF-Grecia.

Sursa AGERPRES

România are nevoie de o nouă strategie în domeniul forestier, nu numai pentru a salva pădurile, ci şi pentru a mări suprafaţa împădurită de la 27% din suprafaţa ţării în prezent la 32%, cât reprezintă media europeană. Această propunere a venit din partea Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP) şi a fost prezentată în cadrul unei recente conferinţe de presă, cu tema „Obiectivele Strategiei Forestiere a României“.

Cerinţe europene

În opinia lui Marian Stoicescu, preşedintele FAP şi al Confederaţiei Sindicatelor „Consilva“, noua strategie trebuie să se înscrie pe linia directoare europeană.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Statisticile arată că, anual, din pădurile României se exploatează circa 17 milioane metri cubi de material lemnos. Cantitatea amintită este, ca să spunem aşa, oficială, pentru că în realitate tăierile ilegale de arbori continuă în toate judeţele ţării, cu toate eforturile autorităţilor de a împiedica acest jaf.

În pofida legii

Suceava, de pildă, este judeţul cu cea mai mare suprafaţă împădurită din ţară. Pădurea ocupă aici circa 435.353 ha, reprezentând aproape 7% din fondul forestier naţional şi 51% din întinderea judeţului.

Din suprafaţa totală, statul mai administrează aproape 66%, iar restul de 148 mii ha a fost retrocedat unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietarilor, persoane fizice şi juridice. Deşi s-au înfiinţat ocoale silvice private, o bună parte din această suprafaţă nu mai este sub controlul organelor silvice, ceea ce a dat apă la moară celor care vor să se îmbogăţească din tăierea pădurilor.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012

Coaliţia pentru Mediu din România solicită Camerei Deputaţilor să retrimită la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice proiectul de act normativ care modifică şi completează Codul Silvic, pe motiv că propunerile aduse de acesta încalcă chiar principiile ce stau la baza gospodăririi pădurilor.

Coaliţia pentru Mediu din România sesizează, vineri, asupra proiectului ce modifică şi completează Legea nr. 46/2008 (Codul Silvic), afirmând că proiectul înregistrat cu PLx. 573/31.10.2011 propune modificări ale Codului Silvic care încalcă chiar principiile ce stau la baza gospodăririi pădurilor.

"Modificările aduse Codului Silvic de Raportul Comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ar permite exploatarea într-un singur an a posibilităţii de producţie de lemn pe 10 ani, includerea pădurilor în intravilan (lucru care ar însemna, practic, afectarea integrităţii fondului forestier). Mai mult, prin modificările aduse de acest Raport Comun se propune conservarea a 3,8% din pădurile noastre (cele virgine) restul de 96,2%, fiind supuse unor tratamente intensive de exploatare", afirmă Coaliţia.

Un alt element important, afirmă Coaliţia pentru Mediu, este acela că proiectul de modificare a Codului Silvic atinge jumătate din articolele acestei legi. În acest context, discuţiile trebuie purtate nu pe modificarea actului normativ curent, ci pe conturarea unui nou act normativ, cu o dezbatere publică pe măsură.

"Având în vedere situaţia clară constatată în teren, vă solicităm imperios să votaţi trimiterea acestui proiect înapoi la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Astfel va putea fi adoptată o soluţie cu adevărat durabilă şi responsabilă pentru fondul forestier naţional şi pentru protejarea comunităţilor locale", mai spune Coaliţia, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

ONG-urile de mediu au iniţiat "Harta tăierilor de păduri din România prin care sunt iniţiate acţiuni de identificare şi sesizare a tăierilor de păduri către autorităţi în vederea identificării legalităţii acestora. În acest moment, sunt identificate 1.225 de puncte pe această hartă (doar pe baza imaginilor din satelit), iar vizitele în teren relevă că practica tăierii pădurilor, inclusiv în ariile protejate, este "sălbatică".

Sursa AGERPRES