Îndeletnicirea românilor cu creșterea oilor și a caprelor este atât de veche încât prima atestare documentară a poporului nostru este dată prin expresia „Pastores romanorum“. Crescătorii au știut dintotdeauna că o hrănire adecvată a oilor gestante duce la miei mai grași și sănătoși, mai multe fătări gemelare și mai mult lapte. Hrănirea în special pe timpul iernii cu furaje combinate de completare ajută foarte mult la îndeplinirea obiectivelor crescătorilor. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie - martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor.

În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (SMZ) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală.

Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii IBNA, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând sporul de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Ing. Filip ILIESCU

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 1

*Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 2

*Unități Nutritive Lapte;

** Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplementare (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

tabel 3

*Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concepția generală în ceea ce-i privește pe tineri spune că aceștia fug de zootehnie... Dar, odată cu criza locurilor de muncă lucrurile s-au schimbat. Mulți tineri au realizat faptul că o afacere bună în acest domeniu le poate asigura un trai liniștit. De la această idee au plecat și cei pe care vi-i prezentăm în rândurile de mai jos.

Ferma transformată dintr-un fost CAP

Gabriel Vlăduț Tăbăcaru din comuna Roșiești, județul Vaslui, împreună cu tatăl său deține o fermă de ovine cu un efectiv de 1.400 capete, alta de bovine și o fermă vegetală. Ferma a fost înființată în anul 2010, cu un efectiv de 300 de ovine și de atunci până în prezent a avut o dezvoltare continuă.

„Din dragoste de animale am ales să rămân alături de tatăl meu. Deținem și o fermă vegetală la care sunt administrator cu o suprafață de 250 ha, din care 100 ha arabil, iar restul pășune. De mic am avut un vis și o dragoste mai aparte pentru animale. Aveam în proprietate un grajd de la fostul CAP care fusese lăsat în paragină, iar în anul 2021 i-am găsit o nouă destinație, jumătate din el a fost reparat și consolidat, devenind ulterior o magazie pentru depozitarea cerealelor. M-am gândit să populez cealaltă jumătate cu vaci din rasa Bălțata românească de tip Simmental, unde urma ca în decembrie 2021 să apară primele 10 vițele.

cresterea vacilor

În septembrie 2022 am mai achiziționat încă 7 juninci gestante. În prezent, la ovine avem două rase,  Merinos de Palas și Suffolk. La rasa Suffolk am ajuns prin metisarea Merinosului și am adus berbeci din rasa Suffolk, iar pe partea de vaci, Bălțată românească. Pe partea de furajare la ovine nu mergem pe o anumită rețetă, oaia nu este pretențioasă. În schimb, pentru vaci am achiziționat o remorcă tehnologică și urmăresc o anumită rețetă, iar la vacile cu lapte avem o producție medie pe zi/cap animal de 25 de litri“, specifică crescătorul vasluian.

La vârsta de 25 de ani să activezi în acest domeniu nu este chiar roz, iar cel mai important lucru este timpul pentru că ești legat de animale, adaugă tânărul crescător vasluian.

„Dar eu nu mă plâng. Dacă stai chiar și 10 minute în fermă te încarci cu energie, este ceva de nedescris. Pe partea de desfacere a produselor e puțin mai greu. Nu ai piață și nici preț. Mieii produși îi vindem la arabi, dar prețul nu ne este favorabil. Pe timpul verii ducem brânza la piață, iar laptele produs de la văcuțe îl distribuim pe plan local. Dacă nu ai dragoste față de animale, pasiune pentru ceea ce faci să nu te apuci pentru că după primul hop renunți, iar câștigul nu vine după o zi sau două“, încheie Gabriel Vlăduț Tăbăcaru.

Oile Texel, rasa de carne nepretențioasă...

Un alt bun exemplu este un tânăr crescător care face încrucișări cu rasa de ovine de carne Texel, în microferma sa din apropierea orașului Pașcani.

crescator de oi

Eduard Daniel Cășăriu, un tânăr curajos, şi-a transformat gospodăria într-o microfermă. Este practic o afacere prin care aduce mai aproape de consumator produsele sănătoase din carne și lapte.

În contextul unei cereri tot mai mari de carne de oaie, în special din partea țărilor arabe, tinerii crescători români de ovine se văd nevoiți să se adapteze noilor cerințe ale pieței. Una dintre rasele căutate și de Eduard Daniel Cășăriu este Texel-ul olandez, recunoscută pentru calitatea foarte bună a carcasei, precum și pentru faptul că exemplarele nu sunt deloc pretențioase când vine vorba de hrană.

„Din copilărie mi-a plăcut viața la țară, să fiu înconjurat de animale și să am propria fermă. Întotdeauna am crescut animale în gospodărie alături de familie. Creșterea animalelor și mai ales a ovinelor o practic din pasiune. În anul 2020 aveam 10 oi, iar în prezent am ajuns la aproape 100 ovine și caprine și la un efectiv redus de vaci din rasa Bălțată românească. În acest moment merg pe baza metisului rasei de ovine Țurcană cu rasa de carne Texel. Femelele le țin pentru reproducere și doar masculii ajung către abatorizare. Îmi doresc să ajung la un număr mai mare de animale. Ca tânăr e destul de greu, dar și frumos. Dacă nu investești iubire și pasiune, nu realizezi nimic“, încheie Eduard Daniel Cășăriu.

Inflația de tineri a transformat zootehnia din cenușăreasă în zână, crescătorii noii generații aducând în fermele zootehnice pasiunea pentru lucrul bine făcut și oferind afacerii mai multă siguranță și potențial de dezvoltare.

cresterea oilor

Beatrice Alexandra MODIGA

La fiecare ediție a unui târg important prezentăm noutățile pentru cei care poate nu au ajuns să viziteze standurile expozanților sau pur și simplu pentru a afla noile tendințe din piață. Dacă în numărul trecut am vorbit de noutățile din domeniul utilajelor agricole de la Agromalim – Arad, de data aceasta merită să vorbim de sectorul zootehnic.

Gazde în incursiunea mea printre boxele cu ovine prezente la târg au fost domnii Nicolae Cioranu, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana“, și Marcel Andrei, președintele Sindicatelor Naționale care m-au asigurat că cei mai mulți dintre oieri au înțeles care este rețeta succesului: alegerea unei singure direcții – carne sau lapte. În această idee s-a făcut și alegerea raselor şi împărţirea pe boxe a ovinelor prezente la Agromalim.

Cele 27 de padocuri au găzduit pe timpul manifestării atât rase autohtone, cât și hibrizi și rase de import. Dacă ne referim la rasele autohtone trebuie să amintim de mioarele din rasa Țurcană cu varietatea Bucălaie, Oacheșă, Bălă, rasa Țigaie din zona Socodorului, exemplarele de Cap negru de Teleorman. La acestea s-au adăugat rasele ajunse de curând pe plaiurile mioritice precum Țigaia Safork, rasa de lapte Sardă adusă de un crescător tocmai din Sardinia și rasa Lacone. Exemplare deosebite, cu caractere specifice rasei aduse de 22 de fermieri pentru a putea fi admirate mai ales de crescătorii de ovine.

Vizita la standul raselor specializate pe lapte ne-a adus aproape de Dumitru Apetrei, cel care a venit la această ediție Agromalim cu câteva exemplare aduse tocmai din Sicilia. Deși are acasă 1.400 de animale, anul trecut a făcut investiții serioase achiziționând 200 de oi și 100 de mieluțe din rasa Sardă, o rasă specializată pe lapte. „Am acasă Țigaie, dar am vrut și rasa asta italienească pentru că produce 3 litri de lapte pe zi sau chiar mai mult, în funcție de hrana pe care o primesc. Nu sunt deloc pretențioase, vara merg la pășunat, în rest la dăm trifoi, porumb. Singurul dezavantaj este că nu rezistă la frig“, spune proprietarul oilor aduse din Sicilia. Iată deci o rasă specializată, dedicată, care dă o producție bună de lapte, o idee pentru cei care aleg această direcție, cu mențiunea că un exemplar adus acasă ajunge să coste 250-270 de euro.

O altă rasă de lapte care mi-a atras atenția a fost rasa Lacone originară din Franța și o alta din țările arabe numită Avasi, care seamănă ca și conformație cu oile românești Caracul, cu coada lăsată.

Nu au lipsit Țurcanele din varietatea Rațcă, oile cu coarne tip tirbușon aparținând bătrânului oier Ioan Pau familiarizate cu vizitele pe la târguri.

În ceea ce privește rasele de carne aș putea spune că au dominat exemplarele de Cap negru german, proprietatea domnului Nicolea Cioranu, care a motivat decizia lui de a merge pe direcția oi de carne astfel: „Fermierii și-au dat seama că trebuie să schimbe ceva în activitatea lor, să se specializeze pe carne sau pe lapte. Eu merg în două variante: Țurcană – în rasă curată și Țurcană în hibridare cu Cap negru german. Am ales această hibridare pentru că trebuie să perfecționăm carcasa.“ Tot ce se produce în ferma dumnealui se vinde în viu la 8-9 lei/km către țările arabe, nu rămâne nimic pentru reproducție. În prezent, efectivul numără 1.300 de oi matcă, 200 tineret și berbecii reproducători.

Trăgând linie în urma vizitei la Agromalim aș spune că în sectorul ovin nu mai este derută, oierii știu ce vor și au luat și măsuri în acest sens. Toate bune și frumoase dacă și vremea va ține cu fermierii puși la grea încercare atunci când vine vorba de furajare. Vorba domnului Nicolea Cioranu care, din cauza secetei, a pierdut 2 coase la lucernă, iar acum se roagă la Dumnezeu să nu dea o iarnă grea.

Patricia Alexandra POP

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti