Adama Sultan iulie 2020
update 13 Jul 2020

Cluj: Miere, polen crud, uleiuri rafinate la rece şi sucuri naturale, la Târgul 'Pentru un viitor Sănătos'

Peste 80 de expozanţi din toată ţara îşi prezintă produsele la Târgul ''Pentru un Viitor Sănătos'' de la Expo Transilvania din Cluj-Napoca, vizitatorii fiind interesaţi de miere, polen crud, uleiuri rafinate la rece şi sucuri naturale.
La standul Casei Bio se poate cumpăra polen crud, pe care amfitrionii îl recomandă "în primul rând cumpărătorilor".

"Polenul crud are o valoare inestimabilă. Conţine aminoacizi, mai mult decât procentul din ouă, carne şi lactate şi asigură cantitatea de minerale necesară pentru organism. Avem la stand produse cu propolis, miere şi polen. Apoi spray pentru inflamaţiile în gât, cremă de uz extern cu venin de albine, lumânări medicinale cu propolis, sirop de cătină şi de ghimbir cu miere, fără zahăr - care este o otravă pentru organism", a declarat, duminică, pentru AGERPRES Alina Varadi.

Ea atrage atenţia că la raioanele cu produse "bio" din magazine se vând multe sortimente care nu au nimic în comun cu atributul de "bio", iar înainte de a le cumpăra, consumatorii trebuie să citească atent ce scrie pe etichete.
"Casa Bio din Cluj-Napoca încearcă să aducă pentru consumatori ceea ce le este necesar pentru a fi sănătoşi şi a se hrăni corect. Noi scoatem din coşul de cumpărături ceea ce ştim că nu are voie să consume unul sau altul dintre clienţii noştri. Ne dorim ca adulţii şi copiii să fie sănătoşi prin consumul corect de alimente", a explicat Alina Varadi. În opinia sa, Casa Bio "este un concept şi nu un magazin", cu un stil de viaţă sănătos, care previne bolile prin hrana naturală, de calitate.

La unul dintre standuri, vizitatorii pot cumpăra uleiuri comestibile obţinute prin presare la rece, din dovleac, in, nuci, susan, cânepă sau sâmburi de caise.
"Uleiul de dovleac este bun pentru ficat şi rinichi. Cele de in şi cânepă sunt indicate în cure de detoxifiere şi în constipaţie. Cânepa are multe proprietăţi, fiind şi anticancerigenă, la fel şi sâmburii de caise. Susanul stabilizează calciul în organism. Uleiul de nucă este un protector cardiac şi cu efect anticolesterol. Are Omega 3 şi 6. Uleiul de mac este bun când avem insomnii, iar cel de migdale ne protejează pielea de razele soarelui, la plajă", spune Camelia Rac de la "Carmita Classic" din Alba-Iulia.

Vizitatorii târgului sunt invitaţi, la standul companiei "Tremont Dobre şi Fii" din Băicoi (Prahova), să cumpere sirop ecologic de zmeură, de afine, de coarne şi de cătină, cu miere de salcâm. De asemenea, vinul de cătină îmbie publicul "la o degustare cu sănătate".

Producătorul Simule Petru, din localitatea Solomon (Sălaj), a venit la târg cu sucuri naturale de cătină, struguri şi mere.

"Sunt sucuri fără zahăr şi conservanţi, îndulcite cu miere de albine. Avem şi magiun de măceşe, bun de tot. Poftiţi de gustaţi! Eu cred că încet-încet, populaţia va ajunge să aprecieze astfel de produse naturale, în loc să consume Coca-Cola sau alte băuturi zise 'din fructe', cu coloranţi sintetici dăunători sănătăţii. Cătina nu a fost tratată niciodată cu pesticide", spune, cu mândrie, Simule Petru, adăugând că a început afacerea cu suc de cătină, ca persoană fizică autorizată, în urmă cu un deceniu, iar cea cu fructe de pădure - în urmă cu doi ani.

"Este nefiresc ca fructele de pădure din România să fie exportate în Germania, de unde să se întoarcă în ţară prelucrate, cu conservanţi şi cu termen de valabilitate de doi ani. Sucul de Solomon are termen de valabilitate de o lună, tocmai pentru că nu are conservanţi şi este cu miere naturală", a explicat pentru AGERPRES Simule Petru.

Sursa AGERPRES

Sfaturi pentru apicultori. Îngrijirea corespunzătoare aduce profituri dulci

De câţiva ani apicultura a luat avânt în România, mai ales de când a devenit prioritară pentru guvernanţi şi a început să fie bine susţinută cu fonduri substanţiale. Era şi păcat să nu se întâmple aşa, în condiţiile în care ţara noastră este favorizată de o climă blândă şi de o natură darnică, ce dăinuie din martie până în octombrie, oferind plante medicinale variate, păduri întinse de tei şi salcâmi, suprafeţe mari cultivate cu pomi fructiferi şi floarea-soarelui. Şi la Sibiu activitatea de creştere a albinelor a trecut de la nivelul de exploataţie familială la cel de afacere, cât se poate de viabilă, ce ar putea aduce profituri dulci în viitor pentru apicultorii profesionişti.

Un sector încă susţinut şi în plină creştere

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Dr. Ioan Penţea, DSVSA Sibiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

România, un model pentru Marea Britanie, în domeniul apiculturii

Odată cu scăderea dramatică a producţiei de miere din acest an, apicultorii britanici sunt din ce în ce mai frustraţi de lipsa de fonduri guvernamentale şi ale UE. După un an dezastruos pentru miere, ei se întreabă de ce nu ajung şi la ei mai mulţi bani ai UE şi ai guvernului, în contextul în care fondurile alocate unor ţări precum Ungaria şi România au contribuit la o creştere semnificativă a producţiei de miere în ultimul deceniu, relatează vineri The Telegraph.

Asociaţia Britanică a Apicultorilor a anunţat recent o scădere de 72% în producţia de miere din acest an, din cauza vremii nefavorabile. O cercetare recentă a Asociaţiei Fermierilor din Albinărit a relevat că producţia s-a redus la jumătate în 2012, echivalentul unei pierderi de 7 milioane de lire sterline pentru industria din Marea Britanie.

Comercianţii apicoli, precum James Hamill de la ''Hive Honey Shop'' din sudul Londrei, cred că finanţarea UE ar putea îmbunătăţi productivitatea, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări din Europa "Am dori să vedem că fondurile guvernamentale sunt plătite direct apicultorilor şi nu unor firme de cercetare, organizaţii de caritate şi universităţi, ci direct oricui creşte albine şi întreţine un stup", a afirmat Hamill.

Apicultorii din România, care primesc deja finanţare directă de la UE, şi-au dublat coloniile de albine în ultimul deceniu. Între 2000 şi 2010, ţara a produs 24.700 de tone de miere. Apicultorilor români li s-a promis continuarea finanţării UE până la sfârşitul lui 2014. Ţara va primi 3,4 milioane de euro pâna la sfârşitul lui 2012, la fel şi în 2013. Această creştere a producţiei pare să progreseze în anii următori, în contextul în care o continuare a finanţării UE, îmbinată cu programe educaţionale, măsuri ale agriculturii ecologice, registre ale apicultorilor şi factori geografici se dovedesc esenţiale pentru succesul mierii în această ţară, subliniază ziarul britanic.

În condiţiile în care peste 80% din produsele apicole de pe rafturile din Marea Britanie sunt importate din ţări ale UE, printre care şi România, Patrick Robinson, directorul de operaţiuni de la compania ''Rowse Honey'', a constatat avantajele programelor apicole, cum ar fi cele din România.

''Noi folosim tipuri de miere din România, cum ar fi cea de salcâm şi tei, precum şi cea polifloră. Prin finanţare UE, România încurajează apicultura iar numărul apicultorilor este, credem noi, în creştere", a afirmat el.

Francisc Eget, 65 de ani, este din Maramureş, în nordul României, şi foloseşte metodele apicole tradiţionale. Deplasându-se spre sud pentru nectarul din Delta Dunării şi până la dealurile din Transilvania, a fost prompt în a sublinia beneficiile fondurilor UE pentru nivelul său de trai.

"În prezent, în Maramureş există aproximativ 400 de comercianţi apicoli, deoarece guvernul a intervenit pentru a ajuta stimularea industriei apicole. Aproape toţi sunt înregistraţi şi ne împărtăşim toate constatările. Noi primim aproape 4.500 de euro la fiecare trei ani, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile", spune el.

Această distribuire a fondurilor între toţi apicultorii înregistraţi a avut un impact pozitiv asupra apiculturii locale şi comerciale. Într-o ţară în care preţul mediu lunar de închiriere a unui apartament cu trei camere este de doar 240 de lire, aceste fonduri relativ modeste au contribuit la distribuirea de tratamente împotriva paraziţilor şi la costurile de întreţinere a stupilor. Au creat, de asemenea, programe educaţionale accesibile. 

În timp ce beneficiile pot fi văzute in Europa, apicultorii britanici sunt încă confuzi legat de unde merg fondurile UE în ţara lor. Gill Maclean, de la Asociaţia Apicultorilor, împărtăşeşte această îngrijorare. "Banii de la UE intră în Trezorerie, dar nu există o transparenţă privind modul în care sunt distribuite fondurile europene legate de apicultură", a afirmat Maclean.

În timp ce producţia de miere este dependentă de vremea caldă pentru a avea florile care dau nectar şi condiţiile meteorologice adecvate de căutare pentru albine, experţii în apicultură şi albinărit sunt de părere că se poate face mai mult pentru a încuraja floricultura sălbatică în întregul Regat Unit. 

James Hamill este convins că aceste condiţii pot fi ameliorate dacă banii vor fi disponibili. "Vrem să vedem mai multe fonduri pentru plantarea pajiştilor cu flori sălbatice şi flori agreate de albine de-a lungul liniilor de cale ferată, în parcuri şi de-a lungul autostrăzilor. Consiliile şi companiile private trebuie să facă disponibile zone deschise pentru amplasarea de stupi pe acoperişuri, în parcuri auto, terenuri virane şi plante de apă", a afirmat Hamill.

Francis Ratnieks, profesor de apicultură la Universitatea din Sussex, consideră că Marea Britanie ar putea învăţa de la România şi cultiva mai multe flori sălbatice, în scopul de a oferi albinelor o şansă mai bună pe viitor. 

"O zonă despre care cred că are un mare potenţial este cea a pajiştilor. Fânul este cea mai mare recoltă din Marea Britanie şi foloseşte cele mai multe terenuri. Ar trebui să fie mult mai uşor să se încurajeze floricultura pe terenuri cu pajişti decât pe terenuri arabile având în vedere că animalele pot paşte plantele care produc florile pe care le vizitează albinele, cum ar fi trifoiul", a spus el.

În timp ce apicultorii britanici se uită la vecinii europeni pentru modalităţi de ameliorare a producţiei de miere, profesorul Ratnieks consideră că această schimbare de atitudine faţă de natura sălbatică se va dovedi semnificativă. Creşterea de mai multe albine şi sporirea numărului de apicultori este fără valoare în absenţa florilor cu nectar care să le hrănească pe albine.

"Terenurile agricole reprezintă 75% din teritoriul Marii Britanii, probabil la fel de mult ca în oricare altă ţară din lume. Tot aşa cum sunt o sursă de hrană, ele trebuie să fie şi o casă pentru natura sălbatică. A le face pe amândouă se va dovedi o provocare", a subliniat Ratnieks.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS