reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Emanuel Miron, legumicultor în Comănești: „A cultiva legume nu e la fel ca a fabrica șuruburi“

Raiul pe pământ este în grădina casei părintești a lui Emanuel Miron și a Lenuței Senteș. Cei doi s-au apucat de legumicultură în urmă cu 5 ani la Comănești, un mic orășel de munte din județul Bacău, și nu oricum, …cu două solarii a câte 300 mp fiecare.

Soiuri tradiționale – heirloom se cultivă și în această grădină

Terenul are o suprafață de circa 1.300 mp și este proprietate personală, fiind de fapt grădina casei părintești. Solariile ocupă o suprafață de 600 mp, iar restul terenului este împărțit între pomi fructiferi, zmeură, căpșuni și verdețuri. Grădinăritul celor doi se face în familie deoarece suprafața limitată de care dispun este suficientă pentru două persoane. „Afacerea a fost pornită exclusiv cu fonduri proprii. Am început inițial la scară mai mică, iar mai apoi ne-am extins. Solariile sunt construite din schelet metalic din țeavă galvanizată și sunt acoperite cu o folie specială pentru solarii. Soiurile folosite de noi sunt variate pentru că utilizăm atât hibrizi cât și soiuri tradiționale – heirloom. De exemplu, pe lângă tomatele de culoare roșie avem și multe soiuri cu diverse culori, de la galbene, portocalii, albe, verzi, negre, albastre, bicolore până la tricolore. Inițial, am cumpărat semințele din țară și străinătate, ca mai apoi în fiecare an să recoltăm semințe din producția proprie și să le multiplicăm“, ne spune fermierul din Comănești.

„Clientul primează“

Emanuel reușește să mențină afacerea prosperă prin calitatea produselor, iar acest lucru îi iese tare bine. „Legume sunt peste tot, dar oamenii s-au săturat de gustul de plastic și vor legume crescute natural. La noi, cei interesați au posibilitatea și de recoltare a legumelor, după preferințe. Suntem adepții dictonului «clientul primează»! Nu avem calități diferite pentru clienți diferiți. O roșie, indiferent că este mare sau mică, este aceeași roșie cu același gust. Sunt clienți care le preferă mai mari sau mai mici, (…) ei aleg exact ceea ce vor și noi nu le impunem nimic“.

Legumele se valorifică parțial la Piața Centrală Comănești, dar și prin livrări la domiciliu, iar restul prin vânzare directă de acasă. „Livrările la domiciliu sunt un atu al nostru, corespunzând cu principiile noastre către client. Printre altele, oamenii sunt tot mai ocupați, lucrează până târziu și nu mai au timp să facă piața. Aici intervenim noi și asigurăm livrarea de produse proaspete, recoltate în aceeași zi, direct acasă la client“, este mândru legumicultorul.

„Trăgând linie, sunteți pe plus sau pe minus?“ În primă fază, legumicultorul ezită, dar ulterior afirmă că este destul de dificil în a da un răspuns clar. „Matematic vorbind, suntem pe plus, clar, dar este multă muncă atât fizică cât și intelectuală, iar aici depinde de fiecare cât consideră că acel plus este suficient sau nu. Merită doar dacă îți place o astfel de activitatea, care înseamnă multă răbdare, dar și eșecuri, uneori. Ne motivează aprecierea oamenilor pentru produsele oferite“, mărturisește Emanuel Miron.

Fermierul ne atenționează că este nevoie de multă informare deoarece a cultiva legume nu e la fel ca a fabrica șuruburi. „Sunt plante vii, cu cerințe și nevoi diferite, pe care trebuie să le cunoști ca să poți avea rezultate. Au nevoie de lumină, temperatură, apă, nutrienți și între toate există corelații ce trebuie cunoscute. A cultiva o plantă nu înseamnă să pui o sămânță în pământ și ulterior să culegi roadele. De la semănat până la recoltare trec câteva luni bune de timp, în care plantele au nevoie de îngrijire constantă. Asta înseamnă timp și bani. Și nu puțini bani!“, a mai adăugat acesta.

legume Comanesti BacauCoșul cu de toate

Pentru începători, problema desfacerii produselor trebuie luată în serios, ne spune comăneșteanul. „Aceasta este una dintre principalele probleme. Cineva care vrea să înceapă o afacere comercială cu legume va avea de studiat cu privire la zona locală de distribuție. Trebuie să coreleze producția potențială pe care o estimează cu capacitatea de vânzare. Nu este totuna să vinzi 100 kg de roșii cu 5 lei/kg sau 500 kg de roșii cu 1 leu/kg. Dacă nu planifici atent, te poți trezi că ai o producție mai mare decât poți vinde și atunci ai două opțiuni, ori scazi prețul, ori arunci produsele. Ambele sunt de evitat! Noi avem o gamă variată de produse tocmai pentru a evita să avem o cantitate prea mare de un singur produs, care ori se vinde, ori nu se vinde. Oamenii vin și cumpără câte un coș complet de legume, de la roșii, ardei gras, kapia, castraveți, gogoșari, fasole verde, verdețuri, condimente etc. Avem câte puțin din toate și astfel oamenii nu au nevoie să meargă în mai multe locuri pentru aprovizionare. Noi deja ne dimensionăm producția cu capacitatea de vânzare, de aceea uneori cererea depășește oferta. De altfel, nu întâmpinăm probleme cu desfacerea tocmai pentru că am luat în calcul puterea de vânzare și în fiecare an am crescut câte puțin, în așa fel încât să putem satisface cererea. Pe viitor ne dorim să mai extindem suprafața de solarii. Legumele crescute în spații protejate, contrar credințelor vehiculate în diverse medii de informare, sunt mai curate și mai sănătoase pentru că sunt protejate de factorii climatici și necesită mult mai puține tratamente și intervenții. Un alt avantaj este prelungirea sezonului cu până la 4-6 săptămâni“, încheie fermierul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Peste 265 de legumicultori au beneficiat de Programul „Tomata“ în comuna Balta Doamnei

Articolul de faţă poate fi considerat o pledoarie pentru micii producători români care nu au avut de partea lor şansa unor investiţii masive, dar care şi-au continuat activitatea chiar şi în condiţiile în care bilanţul economic a fost defavorabil. Trebuie să recunosc că interviul de faţă mi-a fost sugerat chiar de interlocutorul nostru, Bogdan Lente, un legumicultor din comuna Balta Doamnei din judeţul Prahova, care ne-a rugat să dăm voce producătorilor de roşii care au beneficiat de Programul „Tomata“ şi care au respectat cu sfinţenie condiţiile impuse. Spune că este necesar să le dăm dreptul la replică pentru că au existat în presă informări despre producători care au apelat la tot felul de subterfugii pentru a beneficia de bani fără a avea intenţia serioasă de a face producţie de tomate şi că într-un final imaginea tuturor producătorilor integri va avea de suferit.

Cum ar putea scădea importul de roşii?

– Suntem în Balta Doamnei, o comună foarte aproape de Bucureşti, în care legumicultura este o activitate la mare preţ.

– Aproximativ 70% din locuitorii comunei se ocupă de legumicultură, iar ca suprafaţă sunt cultivate cca 130 de hectare în spaţiu protejat. După implementare Programului „Tomata“ oamenii au prins curaj, este o gură de oxigen pentru toată lumea. În zona noastră sătenii cultivă în jur de 2.500-5.000 mp, nu au suprafeţe de câte două sau trei hectare cum se întâmplă în comuna legumicolă Matca, spre exemplu, iar pentru ei aceşti bani oferiţi prin programul de stat sunt bine-veniţi. Lucrurile s-au schimbat, iar acum legumicultorii din comună au renunţat la solarii din lemn şi le folosesc pe cele cu structură metalică, au sisteme de irigat prin picurare şi au cumpărat generatoare pe aer cald sau gaz, sobe sau centrale pentru a încălzi solariile. Asta pentru a fi cât mai eficienţi şi a veni cu legume pe piaţă cât mai devreme. În comuna noastră roşiile se plantau începând cu 28 martie – 5 aprilie, iar acum plantările încep cu o lună mai devreme şi asta datorită programului.

– Îmi spuneaţi că este foarte important ca cei care au beneficiat de Programul „Tomata“ să vorbească despre faptul că lucrurile au decurs bine şi că banii pe care i-au primit s-au întors în legumicultură. De ce aţi dorit să faceţi aceste precizări?

– Pentru că au existat ştiri în care se spunea că ţăranii au aruncat roşiile la gunoi şi că programul nu a fost un succes. Eu în zona noastră nu am văzut pe nimeni să arunce roşiile, iar la nivelul comunei au fost 265 de beneficiari ai Programului „Tomata“. Acest program a pus oamenii la treabă. Cei din Matca sau din Olt au roşiile mult mai mari acum şi vor ieşi pe piaţă probabil la 1 mai. Vor avea o lună de producţie, apoi urmăm şi noi. S-a creat un lanţ, a stimulat producătorii să aducă mai devreme roşiile pe piaţă şi implicit a scăzut şi importul de roşii. De ce spun asta? Pentru că eu ca producător atunci când va fi supraproducţie voi putea să scad preţul roşiilor pentru că am fost sprijinit cu acest program, dar cel care aduce din import nu îşi va permite asta. Şi atunci importul va scădea.

Bilanţul se face după ce ai banii în buzunar

– Dvs sunteţi unul dintre beneficiarii programului. Cum arată astăzi activitatea dvs.?

– Cultivăm în spaţiu protejat o suprafaţă de 2.500 mp. Avem patru solarii pe structură metalică, cu folie profesională cu o garanţie de peste 5 ani, folosim folie de mulci care uşurează foarte mult munca în sensul că în perioada rece menţine temperatura ridicată în sol, nu mai avem buruieni şi nu mai folosim erbicide, nu mai există condens, iar bolile sunt mai puţine. Jumătate din suprafaţă o punem cu tomate şi jumătate cu ardei. Am avut o suprafaţă mult mai mare, dar lipsa forţei de muncă m-a determinat să îmi restrâng activitatea. Nu poţi să îi plăteşti unui om 150 de lei pe zi că nu ai din ce şi atunci am cultivat o suprafaţă pe care o poate munci familia noastră. Anul acesta am pus răsadurile din luna ianuarie și am plantat pe 4 martie, cu o săptămână mai devreme decât anul trecut. În 2018 am ieşit cu tomatele pe piaţă la sfârşitul lunii mai, pe data de 25-27, dar sperăm ca anul acesta să fim prezenţi cu o săptămână mai devreme. În cele două solarii cultivate cu roşii avem 4.000 de plante şi sper să obţin o producţie de 5 kg pe plantă.

– Legumicultura este un domeniu sensibil, cu multe neprevăzute.

– Când vorbim de roşii, vorbim despre o cultură pretenţioasă. Nu poţi să tragi linie decât în momentul în care te vezi cu banii în buzunar. Dacă până acum doi sau trei ani nu se auzea de Tutta absoluta, acum a început să facă probleme.O altă boală pe care o consider periculoasă este Boala petelor de bronz. Practic, ajungi cu roşiile la recoltat şi, dacă soiul nu este rezistent, te trezeşti că roşia este mare, frumoasă, dar se coace doar jumătate şi cealaltă jumătate rămâne verde. Şi nu poţi să o valorifici nici la murături, trebuie să arunci întreaga producţie. Şi atunci încercăm să găsim soiuri rezistente. Cu părere de rău spun că nu avem în cultură soiuri româneşti. Folosim soiuri străine, testate iniţial pe o suprafaţă experimentală. Roadele lor trebuie să fie cât mai gustoase, să aibă fermitate şi să nu fie rapid perisabile. Acum avem în cultură două soiuri, unul spaniol şi altul italian, care au caracteristici bune, sunt productive, timpurii şi sunt rezistente la boli.

Asocierea, o spaimă inutilă care împiedică dezvoltarea producătorilor

– Spuneaţi că Programul „Tomata“ a fost o gură de oxigen pentru producători, în primul rând pentru că le-a permis reinvestirea banilor obţinuţi. Însă valorificarea producţiei continuă să fie o provocare?

– Da, din nefericire. Cei mai mulți producători din Balta Doamnei vind en gross şi asta pentru că nu îţi permiţi să faci şi producţie, şi vânzare. Nu ai cum. Am avut posibilitatea să merg în străinătate şi am văzut că peste tot au fost constituite asociaţii. Producătorul face un aviz, predă marfa ambalată asociaţiei şi revine la activitatea sa. În România producătorii se chinuie să producă şi să şi vândă. În zona noastră, deşi sunt constituite asociaţii, nu funcţionează pentru că oamenii încă nu au încredere într-o astfel de formă de organizare. În momentul în care ai o asociaţie trebuie să dispui de un spaţiu de depozitare, să ai o bază logistică şi fără asta producătorii evită să adere la asociaţii. Noi avem avantajul de a fi aproape de o piaţă de en-gros şi de Bucureşti, dar, în opinia mea, în fiecare zonă legumicolă ar trebui să se construiască centre de colectare către care producătorii locali să îşi vândă marfa. De acolo producţia poate pleca spre supermarketuri sau export pentru că produsele româneşti sunt de foarte bună calitate. Cred că astăzi aproape oricine poate face diferenţa între o roşie autohtonă şi alta adusă din import. Roşiile româneşti au gust, fermitate, culoare şi au un termen de valabilitate de maximum 7 zile. Roşiile de import rezistă până la o lună.

Laura ZMARANDA

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

De 20 de ani în „slujba“ legumiculturii

Nistor și Cristina Boșcu au în localitățile Barcea și Matca din județul Galați sere pentru legume moderne și spațioase, care au ajuns la o investiție ce a depășit cu mult 1,5 miliarde de lei vechi. Legumicultorul gălățean ne spune că lucrează în acest domeniu de 20 de ani și cultivă răsaduri de tomate și castraveți în două cicluri, an de an, pentru ca profitul să fie mai ridicat decât investițiile. Acesta mai precizează și că o parte dintre răsaduri ajung la export și la samsari.

Serele pentru legume, o tradiție de familie

– De cât timp lucrați în acest domeniu și ce v-a determinat să faceți sere pentru legume?

– Lucrăm în agricultură de 20 de ani, împreună cu părinții noștri, care la rândul lor lucrează în acest sector de încă 20 de ani. Legumicultura este o ocupație de bază în localitatea noastră, ceea ce ne-a și determinat să construim sere pentru legume încă din anul 1991. Această alegere se datorează faptului că o cultură protejată este în avantaj față de cea din câmp.

– La cât a ajuns investiția?

– Investiția s-a concretizat în timp și depășește 1,5 miliarde lei vechi, inițial din fonduri proprii și ulterior cu fonduri europene; suprafața actuală este de 10.000 mp.

– Ce ne puteți spune despre construcția serelor?

– Pentru construcție este nevoie de material lemnos de calitate, chiar dacă prețul este mai ridicat, lucru pe care l-am descoperit în timp. Primele sere le-am realizat din lemn de brad, iar drept consecință a fost faptul că durata de viață a fost mai scurtă. Apoi, am încercat să folosim lemn de esență tare (salcâm) ca durata de funcționare să fie mai prelungită. În prezent, lemnul s-a scumpit, iar următoarele sere vor fi realizate din metal.

– Despre ce răsaduri este vorba? Aveți un număr estimativ?

– În prezent, avem aproximativ 14.000 de răsaduri de tomate în ambele comune, dar și de castraveți (10.000 de răsaduri) și de ardei (3.000 de răsaduri).

slujba legumiculturii 2

– Cum realizați distribuția?

– O parte din răsaduri le distribuim în piața din comună. De multe ori răsadurile de castraveții ajung la diverse tiruri pentru export, iar cele de tomate și ardei la samsari. Dacă piața comunală este blocată, iar prețurile foarte scăzute, mergem cu mașinile proprii în piețele din orașele mari (Galați, Brașov, Iași).

– În acest moment sunteți pe plus sau pe minus?

– Pentru ca profitul să fie mai mare decât investițiile și să fim pe plus cultivăm tomate și castraveți în două cicluri. Unul extratimpuriu, în care investițiile sunt mai mari, făcând căldură în sere cu lemne și rumeguș, și al doilea ciclu pe care îl prelungim până în luna noiembrie.

Pe scurt, câteva mărturisiri despre împliniri, dar și sfaturi despre cum să reușești în legumicultură de la Nistor și Cristina Boșcu.

  • Pentru construcție este nevoie de material lemnos de calitate, chiar dacă prețul este mai ridicat.
  • În prezent avem aproximativ 14 mii de răsaduri de tomate în ambele comune, castraveți – 10 mii de răsaduri, ardei –3 mii de răsaduri.
  • Distribuim recolta în piața din comună; castraveții la tiruri pentru export, tomatele și ardeii, la samsari. Dacă piața comunală este blocată și prețurile foarte scăzute, mergem cu mașinile proprii în piețele din orașele mari (Galați, Brașov, Iași etc.).
  • Pentru ca profitul să fie mai mare decât investițiile și să fim pe plus cultivăm tomate și castraveți în două cicluri. Unul extratimpuriu, în care investițiile sunt mai mari, făcând căldură în sere cu lemne și rumeguș, și al doilea ciclu pe care îl prelungim până în luna noiembrie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Syngenta și Lungulețu - două repere pentru legumicultura românească

Din ce în ce mai mult localitatea dâmbovițeană Lungulețu s-a impus ca unul dintre bazinele legumicole importante din sudul României. Probabil că și acest lucru a atârnat greu în balanță atunci când specialiștii de la Syngenta au hotărât ca acolo să prezinte noutățile cu care vor ieși pe piața semințelor de legume în acest an.

Varză timpurie și varză specială pentru sarmale

Cea mai importantă și mai practică noutate este că de-acum înainte Syngenta va avea și un catalog digital, accesibil de pe orice dispozitiv, care poate accesa Internetul – calculator, tabletă, telefon mobil etc. În acest mod, toți cei interesați vor putea afla rapid despre ceea ce apare nou pe piață. În plus, acest catalog va include și imagini din culturi, actualizate permanent, a promis Ramona Grama, manager de marketing al Diviziei de legumicultură.

Pentru că varza este unul dintre produsele care au făcut celebră localitatea, prezentarea a început cu noii hibrizi ai acestei plante. Jetodor F1 este destinat culturii în câmp deschis sau în spații protejate. Perioada de creștere este de aproximativ 55 de zile. Căpățâna nu are o densitate foarte mare, dar este voluminoasă. Greutatea medie este de 1,5-1,7 kg și este rezistentă la înflorire. Tot extratimpuriu este și hibridul Bolikor F1, care ajunge la maturitate în 57-60 de zile. Este caracterizat de o căpățână perfect rotundă, formată din frunze foarte fine, de culoare verde-deschis, și un cotor scurt. Greutatea medie este de 1,8-2 kg. Dintre hibrizii timpurii, o noutate este Kilagreg, care ajunge la maturitate în aproximativ 70 de zile. Căpățâna cântărește în jur de 3 kg și este recomandată mai ales pentru consumul în stare proaspătă.

Tot un hibrid timpuriu, care a început să facă istorie, este Sarmalin. Așa cum îl arată și numele, este recomandat pentru sarmale datorită frunzelor sale fine și dulci. Crește în aproximativ 80 de zile și este tolerant la arsura bacteriană. Plantele au un ritm rapid de creștere și formare a căpățânii. Este recomandată mai ales pentru murat, dar și consumului în stare proaspătă. Se pretează foarte bine culturii de toamnă, chiar și celei mai întârziate.

Boli noi, soluții inteligente

Una dintre problemele cele mai mari cu care se confruntă producătorii de varză, în ultimii ani, este hernia verzei. Această boală, produsă de o ciupercă, determină apariția unor tumori care împiedică circulația sevei în plantă, mai ales în rădăcini. Plantele tinere se atrofiază, iar cele mature prezintă frunze îngălbenite sau albastru-verzui. Sporii ciupercii care produce boala supraviețuiesc în sol peste 15 ani, așa că rotația culturilor nu este o soluție eficientă. Tocmai din acest motiv, specialiștii Syngenta au creat hibrizi rezistenți la această boală. Pe piața românească sunt disponibili Kilagreg, pe care l-am prezentat deja, și Kilaherb, care este tolerant și la atacul thrips.

O noutate utilă pentru cei care se ocupă de creșterea tomatelor în câmp este hibridul Firmus. Acesta are o creștere determinată, motiv pentru care nu are nevoie de palisaj. Perioada de vegetație este de 110-115 zile. Fructele sunt de tipul „prunișoare“ și se coc cam în același timp. Caracteristice le sunt dulceața, culoarea roșu-aprins și fermitatea. Un avantaj al acestui hibrid este că leagă foarte bine chiar și în condiții de temperaturi ridicate, nu sunt afectate de arsurile solare și au toleranță ridicată la virusul petelor de bronz și la pătarea pustulară.

Ardei și ceapă pentru toate gusturile

Pentru cei care vor să cultive ardei gras, fie în câmp, fie în spații protejate, noutatea este Beniel, un hibrid care produce fructe verzi, care devin roșii la coacere. Fructele sunt uniforme, cu dimensiuni de 10/10 cm, cu pulpa groasă. Acestea sunt rezistente atât pe plantă, cât și după recoltare. Pentru ardeii kapia, recomandarea rămâne Kornelya, deja cunoscut și apreciat de fermieri.

Și ceapa pentru cultivat în câmp este un domeniu unde Syngenta poate oferi variante interesante cultivatorilor. În ofertă se regăsesc trei soiuri, fiecare cu avantajele sale. Dacă Bratko poate oferi producții mari când se utilizează tehnologii de nivel înalt, Bosko este tolerant la condiții extreme de temperatură și oferă producții bune chiar și cu tehnologii mai rudimentare. Banko oferă căpățâni mari, grele și care se pretează bine depozitării. Pentru ceapă, densitatea de semănat recomandată este de un milion semințe/ha.

De un interes deosebit s-a bucurat și prezentarea soluțiilor de combatere a bolilor și dăunătorilor, domeniu în care Syngenta are un renume solid. Amănunte despre ele pot fi aflate, așa cum am spus, din catalogul digital.

Ceea ce este cel mai important de reținut este faptul că firma Syngenta rămâne în continuare același partener solid și de încredere al fermierilor care doresc calitate și performanță!

Alexandru GRIGORIEV

Sfaturi de sezon. Legumicultură în spații protejate

Pentru a obține opinia unui specialist despre care sunt lucrările prioritare în această perioadă și cum e mai bine să fie făcute, ne-am adresat dlui dr. ing. Ioan Enoiu, directorul general al Naturevo. Domnia sa consideră că în această perioadă legumicultorii în spații protejate pot fi în următoarele situații:

  • Producerea răsadurilor în sere, solarii sau răsadnițe, atât pentru culturi protejate, cât și pentru cultura de câmp;
  • Pregătirea terenului pentru plantare și plantarea răsadurilor;
  • Întreținerea culturilor deja înființate în spații protejate: ceapă, salată, spanac, tomate, castraveți ș.a., în spații încălzite.

În funcție de fiecare dintre aceste etape, următoarele chestiuni trebuie avute în vedere cu prioritate, conform opiniei specialistului.

La producerea răsadurilor

Dacă răsadurile sunt deja răsărite, sunt necesare următoarele lucrări:

  • Repicatul (la răsadurile semănate des);
  • Tratamentele foliare și/sau radiculare, atât pentru combaterea agenților dăunători, cât și pentru fertilizare.

Este foarte important de știut că în perioadele cu nebulozitate ridicată plantele absorb în principal azotul, ducând la o alungire a plantelor și la diminuarea rezistenței la atacul bolilor. Se recomandă utilizarea unor fertilizanți cu un conținut ridicat de fosfor, potasiu (MATUREVO, FIGHTER PHOS, FINALEVO), calciu (REZISTEVO), precum și a produselor cu efect de control asupra micozelor, bacteriozelor (MICROFORT, COPFORT, ALGIFORTE, EVOBOR ș.a.), în combinație cu produsele convenționale de protecția plantelor.

Multe dintre produsele menționate anterior au și efect de ponderare a creșterii, precum și de inițiere a diferențierii mugurilor floriferi.

La speciile de la care se consumă frunzele se va acorda o atenție deosebită pentru a preveni creșterea conținutului în nitrați / nitriți, precum și pentru prevenirea formării tijelor florale (nu se aplică bor sau produse cu aminoacizi care grăbesc trecerea către înflorire și fructificare).

Cu una-două săptămâni înainte de transplantarea răsadurilor, pentru a avea un aparat radicular pregătit, se vor aplica stimulatori ai rădăcinilor (ROOTIP BASIC, ROOTIP MIX, KERAMIN K).

Pregătirea terenului pentru plantare

Nutriția echilibrată este foarte importantă. Pentru a utiliza cât mai eficient fertilizanții, recomandăm să se aplice 300-500 kg/ha NOVATEC CLASSIC, care asigură macronutrienții, oligoelementele și foarte multe microelemente.

Pentru soluri mai tasate sau degradate există varianta Best Starter Maximum C+, un îngrășământ microgranulat cu efect rapid, 100-180 kg/ha. Încorporarea îngrășămintelor se va face pe o adâncime până la maximum 25 cm.

În cazul solurilor foarte tasate și destructurate, recomandăm să se aplice și mraniță, în cantitate de 10-20 tone/ha, care să se încorporeze odată cu pregătirea solului.

Plantarea răsadurilor

Înaintea plantării, dacă răsadurile au fost produse la temperaturi mai ridicate decât spațiile în care se plantează, este necesară aclimatizarea plantelor, atât prin reducerea temperaturilor, cât și prin tratamente specifice, precum:

  • ROOTIP pentru întărirea aparatului radicular;
  • COPFORT, KERAFOL, FINALEVO în combinație, pentru a mări rezistența plantelor la stresul abiotic și biotic de la transplantare.

La plantare, în funcție de modul în care a fost produs răsadul, recomandăm:

  • Pentru răsadurile cu rădăcină nudă: mocirlirea, în mocirlă adăugându-se 0,5% ROOTIP, plus fungicid, plus insecticid;
  • Pentru răsadurile cu rădăcinile în suport nutritiv (alveole, cuburi, ghivece): udarea înainte de plantare cu o soluție de ROOTIP 0,25%, plus fungicid, plus insecticid.

În plus față de acestea, în cazul solurilor infestate cu nematozi și care n-au fost tratate specific, în mocirlă sau soluție adăugați 0,20-0,25% GAREX B.

Întreținerea culturilor înființate se va face în funcție de specie și direcția de producție.

Pentru legumele frunzoase se aplică tratamentele specifice în vederea prevenirii atacului de boli și dăunători și tratamente pentru stimularea producției ca precocitate, volum și cantitate.

În cazul fertirigării este foarte important ca plantele să primească nutrienții necesari, fără a crea dezechilibre; fertilizanții foliari pot corecta rapid unele deficiențe de nutriție. Dar este foarte important ca legumicultorii să nu piardă din vedere că fertilizanții foliari nu pot înlocui fertilizarea de bază sau nutrienții aplicați prin fertirigare.

Se pot aplica în același timp cu fertigarea și produse de protecția plantelor sau alți fertilizanți cu efecte multiple, precum: ALSUPRE S, COPFORT, MIMOX, ROOTIP, CODICEVO ș.a.

Fertilizanții foliari și produsele de protecția plantelor trebuie să aibă un timp de pauză înainte de recoltare cât mai redus; vor fi preferate produsele cu impact foarte redus asupra plantelor, mediului înconjurător și operatorilor sau chiar produse certificate pentru agricultura ecologică.

„Accesul în supermarket presupune utilizarea corectă și rațională a produselor disponibile.“

Pentru alte specii de legume ale căror direcție de producție este obținerea fructelor, vom avea în vedere următoarele aspecte:

Echilibrarea proceselor de creștere și fructificare, prin continuarea unei nutriții adecvate; în această perioadă se va evita în mod deosebit excesul de azot care determină creșteri buiace în detrimentul înfloririi, fecundării și fructificării, precum și slăbirea rezistenței plantelor la boli, amplitudini mari de temperatură și/sau umiditate atmosferică. Nutriția se poate face fie radicular (prin fertigare), fie foliar.

Sunt de preferat produsele pe bază de alge sau cu alge în compoziție (algiforte, algasil, almar, codicevo, maturevo, energevo ș.a.) sau pe bază de aminoacizi și microelemente chelatate (KERAFOL, KERAMIN K, ROOTIP BASIC ș.a.).

Produsele menționate mai sus intră în combinații cu produse de protecția plantelor convenționale sau, pentru creșterea eficacității, cu produse pentru corectarea apei (EVO RIGHT 5), surfactanți cu efecte multiple (WETCIT) sau chiar produse cu efect pozitiv asupra sănătății plantelor (COPFORT, PREV-AM, GAREX B, MATRIFRUIT, DEFFORT s.a.).

Producerea legumelor în spații protejate și la un standard de calitate superior, astfel încât să poată fi vândute în supermarketuri, presupune adaptarea tehnologiilor prin utilizarea corectă și rațională a tuturor produselor disponibile și necesare, mai spune dl. dr. ing. Ioan Enoiu.

Alexandru GRIGORIEV

În 2018 Syngenta răsfață legumicultorii cu noutăți

La mijlocul lunii ianuarie a avut loc, la Poiana Braşov, cea de-a 5-a ediţie a Forumului Syngenta pentru legumicultură, desfășurat sub deviza „Excelenţă în Legumicultură“. Aici, în prezența a aproximativ o sută de fermieri, au fost trecute în revistă noutățile anului 2018 în materie de hibrizi, dar și soluții inovatoare fitosanitare marca Syngenta. Forumul s-a desfășurat în două secțiuni: pomicultură-legumicultură și viticultură. Specialiştii companiei au prezentat portofoliul Syngenta de legume și s-a vorbit despre noutăţile din acest an în ceea ce priveşte hibrizii de tomate, ardei, castraveţi, pepeni, varză şi castraveţi.

150 de ani de legumicultură

Pentru început am remarcat faptul că cea de a 5-a ediţie a Forumului Syngenta pentru legumicultură a fost organizată sub auspiciile celor 150 de ani de activitate în domeniul legumicol ai companiei Syngenta. „Practic, anul trecut s-au împlinit 150 de ani de legume cu gust Syngenta. Ne bucurăm că fermierii sunt interesați de produsele noastre, dar şi de noutățile pe care le-am pregătit pentru anul 2018“, a declarat la deschiderea manifestării Andreea Caimac, director campanii culturi speciale în cadrul Syngenta. „Divizia de Legume Syngenta și-a început activitatea în 1867 în Olanda, comercializând semințe de varză, în prezent fiind pe piață cu peste 2.500 de produse. Syngenta semințe legume este numărul 1 în lume la cultura de curcubitaceae – pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecei, castraveți, varză, conopidă, broccoli, varză de Bruxelles și porumb dulce, dar și numărul 2 la cultura de tomate și ardei. Acoperind peste 30 de culturi de legume și lansând în fiecare an 150 de produse noi, Syngenta semințe aduce inovație în sectorul legumicol, tocmai pentru a răspunde cerințelor întregului lanț alimentar, de la producători, distribuitori, retaileri și consumatori“, a completat Ramona Grama, director de marketing Syngenta.

Kaponet și Pekonet

Noii hibrizi de tomate extratimpurii sunt destinați cultivării în spații protejate. Hibrizii de tomate semide­terminate, fie că este vorba de Kaponet F1, Gravitet F1 sau Qualitet F1, oferă un instrument în plus celor care participă la etapa de primăvară a programului „Tomate Românești“. Primul, Kaponet F1, este caracterizat de o legare foarte bună și continuă a fructelor, chiar și în condiții de temperaturi scăzute. Greutatea lor medie este de 180 g. Planta este puternică și poate fi condusă și pe 2 brațe, fructificând uniform de la prima până la ultima inflorescență.

Gravitet F1 asigură o coacere rapidă a fructelor, ceea ce conduce la o producție timpurie concentrată: 40% din producția totală se recoltează în primele 10 zile. Fructele mari, de 180-220 g, aduc un aport semnificativ în producția timpurie, dar și în cea totală.

Hibridul Qualitet F1 s-a dovedit a fi ușor de cultivat în diferite condiții de tehnologie, pe parcursul mai multor ani de testare. Fructele mari, de 180-200 g, au o culoare roșu strălucitor, fiind foarte atractive pentru consumatori. Uniformitatea și fermitatea bună a fructe­lor oferă o calitate superioară producției.

În privința noutăților pe partea de hibrizi Aurel Catrina, reprezentant Syngenta, ne-a declarat că este convins de calitatea produselor pe care le prezintă fermierilor. „Pe partea de hibrizi de tomate venim cu două noutăți... Primul, hibridul Kaponet, care este o tomată semideterminată extratimpurie cu fructul rotund, și hibridul Pekonet, care este la fel o tomată, extratimpurie pentru ciclul I sau II, primăvară-toamnă.  Pe partea de tomate nedeterminate venim iarăși cu două noutăți, e vorba de Ciciu și Beldine. De exemplu, Ciciu este o tomată cu rezistență la virusul petelor de bronz, poate fi cultivată atât pe ciclul I cât și pe ciclul II, rezistă bine la temperaturile înalte din timpul verii și se caracterizează printr-o coacere perfectă în roșu a fructelor. Ca o caracteristică comună, acești hibrizi se bucură de un gust deosebit, pentru că toți fermierii ne cer asta. În privința hibridului Beldine, și acesta întrunește toate caracteristicile optime în ceea ce privește gustul și toleranța la căldură. Pe partea de ardei Kapia suntem prezenți cu noul hibrid Kornelya. Acesta este un ardei cu fructul plat, cu o greutate medie de 160-180 g, cu toleranță la TSVV. Un atu important al acestuia este legarea constantă, în sensul că acest hibrid nu face pauză în recoltare, lucru de mare ajutor la eșalonarea producției. În privința castraveților, suntem prezenți cu un hibrid cu rezistență la frig – Spino. Este un hibrid care și-a demonstrat deja valoarea în teste. Ca mărime, fructul are o lungime de 12-14 cm, verde închis, fără goluri în interior, perfect pentru ciclul de primăvară“, ne-a explicat Aurel Catrina.

Tomatele, o piață dinamică

Tot de la Forumul Syngenta am aflat că piața tomatelor este una dintre cele mai dinamice în această parte a Europei. Nicoleta Grindaru, parte a echipei Syngenta, crede că România poate juca un rol mult mai important în zonă. „În privința pieței de tomate, România putem spune că este o piață foarte diversificată, cu foarte multe segmente. Pot să spun că în Balcani segmentele cele mai cultivate de fermieri sunt tomatele cu creștere nedeterminată și cele cu creștere semideterminată. În privința acestora din urmă, fermierii le caută datorită timpurietății.

Totodată, am observat și un trend crescător pentru specialități de tip cocktail sau cherry, iar în ultimii doi ani al segmentului de tomate de tip roz. În țări precum Ungaria, Turcia sau Grecia s-a remarcat o tendință a fermierilor de utilizare a plantelor altoite. În privința României pot spune că suntem o piață de consumatori tradiționali în ceea ce privește tomatele. Acest lucru este influențat și de faptul că România nu este o țară exportatoare ca să trimită tomate la export, acestea mergând îndeosebi la consumul intern. Este un lucru cert că țara noastră importă tomate și asta pentru că noi nu putem ca din producția internă să asigurăm aprovizionarea supermarketurilor în tot timpul anului. Iar asta înseamnă că de la sfârșitul lunii decembrie până la începutul lunii mai România importă tomate. Iar importurile sunt în mare parte de tip specialități, cum ar fi roșiile cocktail, tomatele alungite, cherry, de tip roz sau inimă de bou. De aceea ne așteptăm ca pe viitor și fermierii români să își diversi­fice producția. Dacă până acum se produceau cu preponderență tomate de tip rotund de 160-180 g, deja se observă preferința către tomatele cu fruct mare, undeva la 220-250 g. De asemenea, un alt trend ar fi creșterea producției de tomate de tip roz. De altfel, în toate țările vecine se observă tendințe de creștere a acestui segment datorită, în principal, calităților gustative a acestora“, conchide Nicoleta Grindaru.

Roșii pentru toate gusturile și condițiile

În domeniul tomatelor nedeterminate, Syngenta oferă o mulțime de noutăți pentru 2018. Beldine, Sandoline și Ciciu sunt cei trei hibrizi care vin să se alăture deja cunoscuților Panekra, Izmir și Bostina. Avantajele Beldine sunt capacitatea foarte bună de postmaturare, cu toate avantajele ce decurg de aici, și o legare constantă pe tot parcursul sezonului. Ciciu este caracterizat de o toleranță ridicată la virusul petelor de bronz, un temut dușman al tomatelor.

Pentru cultivarea în câmp este recomandată tomata Bobcat. Printre alte avantaje îl are și pe acela al unei bune acoperiri foliare, care protejează fructele de arsurile solare. Fructele obținute sunt de dimensiuni mari, 220 - 250 g, și sunt rezistente la crăpare.

Pekonet este un nou hibrid de tomate cu mucron, cu creștere semideterminată, destinat cultivării în seră și solar. Fructele sunt rotunde, uniforme, de culoare roșu închis, cu greutatea medie de 150 – 180 g. Au nivel de fermitate și vigoare medie, dar leagă continuu și constant pe tot ciclul de vegetație.

Noutățile vin și în domeniul specialităților. Mamston este un hibrid de tomate roz, foarte gustoase, ce se pretează foarte bine transportului. Landolino produce roșii tip cherry-prunișoară, iar Prolina tomate cocktail, cu un conținut ridicat de zahăr. Din aceeași categorie, Tredicy oferă roșii cherry cu greutatea de 15-18 g, care pot fi recoltate și sub formă de ciorchini și au o rezistență foarte bună la păstrare și transport.

Pepeni, varză, ardei și ce mai vrei...

În domeniul ardeilor, noutatea absolută o reprezintă soiul de kapia Kornelia. Unul dintre marile sale avantaje îl reprezintă toleranța la virusul petelor de bronz.

Toleranța este cuvântul de ordine și în ceea ce privește castraveții: Spino, noua ofertă pentru 2018, este tolerant la făinare.

Nu mai puțin de patru sunt noutățile la pepeni. Mirza și Morena sunt doi hibrizi de pepeni verzi, primul cu foarte puțini sâmburi, iar al doilea total fără. Perioada de creștere este de 60 – 65 de zile. Pepenii galbeni Flander și Arapaho sunt timpurii și cu productivitate foarte bună.

Cultivatorii de varză extratimpurie pot alege Jetodor, un hibrid destinat culturii extratimpurii în spații protejate, în tunele sau în câmp deschis, cu folie microporoasă.

Căpățâna este rotundă, nu foarte densă, dar voluminoasă și grea. Greutate medie este de 1,5-1,8 kg. Frunzele au culoare verde deschis. Vigoare plantelor este medie spre mare și prezintă rezistență la înflorire. Se recomandă cultivarea la densități mari (60.000 plante/ha).

Pentru varza timpurie, noutatea prezentă este Pruktor Cemes. Se remarcă prin uniformitate chiar din faza de răsad și continuă până în faza de recoltare. Este recomandat pentru cultura de primăvară până toamna și are un ciclu de creștere de 70 - 80 de zile.

Pentru cei care doresc o varză cu timpurietate medie există acum, ca noutăți, Mavunor, cu frunza subțire și fină, și Carbonara, cu capacitate ridicată de producție. În fine, Reball este un hibrid de varză roșie cu perioadă scurtă de vegetație, recomandat pentru cultura de vară și toamnă.

Fermierii care cultivă salată sunt invitați să testeze și Oleole, o salată cu frunză creaţă pentru cultura de primăvară şi toamnă. O principală calitate este toleranța ridicată la mană, rasele 1-31.

Protecția plantelor, prioritară

La rândul său, reprezentantul Syngenta George Andron a declarat că: „În privința produselor fitosanitare, de la bun început trebuie spus că Syngenta se uită în primul rând la ce este nevoie în piață, la ce probleme ne ridică producătorii, iar noi an de an căutăm să venim cu soluții tocmai pentru a rezolva aceste probleme. De aceea și în acest an Syngenta și-a lărgit portofoliul de produse aplicate, de această dată pentru culturile speciale în care noi recomandăm produse inovative pentru combaterea făinării, de exemplu în culturile legumicole.

În acest sens am lansat produsul Cidely Top care este eficient pe toate stadiile de infecție ale făinării, având o eficacitate deosebită. Trebuie să spun că noi am făcut o prelansare a acestui produs anul trecut și în acest an de testare a depășit toate așteptările fermierilor în ceea ce privește eficacitatea pe partea de protecție a culturilor speciale. Tot ca noutate aș semnala lărgirea spectrului de activitate a produsului Revus.

Pentru a potența mai mult calitățile noilor hibrizi, Syngenta a lansat și un nou fungicid, Revus. Acesta este destinat protecției culturilor de salată, spanac, ruccola, tomate și pepene galben și conține o substanță nouă, mandipropamid. După pulverizare este absorbit în frunză și, de acolo, împiedică germinarea fungilor care ajung ulterior pe frunză.

Acesta lucrează foarte bine pe mană care, după cum s-a observat, este din ce în ce mai agresivă în culturile legumicole, în special la cartof. De aceea, în urma analizelor pe care le-am făcut am reușit să extindem eticheta Revus și pentru alte culturi legumicole.

O altă noutate este insecticidul Afirm destinat eliminării reziduurilor de pe fructe în procesul de recoltare, cerință impusă de normele Uniunii Europene. Concret, Afirm Opti este destinat combaterii lepidopterelor din livezi, acesta lucrând pe toate stadiile larvare de la L1 la L5. După ce acest produs este aplicat se observă că reziduurile sunt spre zero sau deloc. Și nu în ultimul rând pot să afirm că acest produs este unic pe piața din România.“

În completare se recomandă și utilizarea Cidely Top, care este un fungicid cu spectru larg în combaterea bolilor foliare la Solanaceae, Cucurbitaceae și arbuști fructiferi, având un control excelent împotriva făinării și pătărilor de frunză.

Desigur că ar mai fi multe de povestit despre toate cele câte s-au vorbit la simpozion, dar spațiul nu ne permite. În orice caz, reprezentanții Syngenta din teritoriu stau la dispoziția tuturor legumicultorilor cu orice informații despre produsele aflate în portofoliul companiei.

GALERIE FOTO


Bogdan Panțuru,
Alexandru Grigoriev

A cincea ediție a Forumului Syngenta pentru legumicultură

În stațiunea Poiana Brașov a avut loc în perioada 16-18 ianuarie cea de-a cincea ediție a Forumului Syngenta pentru legumicultură. Aici, în prezența a aproximativ o sută de fermeri, au fost trecute în revistă noutățile anului 2018 în materie de hibrizi dar și soltutii inovatoare fitosanitare marca Syngenta. Forumul s-a desfășurat în două secțiuni: pomicultură-legumicultură și viticultură. 

Pentru detalii descărcați documentul de mai jos:

Legumicultura eco se practică pe suprafeţe mici

La mijlocul lunii septembrie, legumicultorii suceveni şi din judeţele învecinate s-au întâlnit cu specialişti în legumicultură din ţară, reprezentanţi ai Comisiei de Agricultură, Silvicultură şi Servicii Conexe din Camera Deputaţilor, Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, Prefecturii şi cu fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, în ferma legumicolă administrată de Vasile (foto) şi Marius Mătrăşoaie în satul Bursuceni, în cadrul celei de-a II-a ediţii a Zilei Legumiculturii Sucevene.

Cei prezenţi au discutat în teren despre tehnologii şi multe alte probleme specifice fiecărei culturi prin analiza a peste 100 soiuri de tomate, 46 soiuri de ardei iuţi, şapte soiuri de ceapă, 32 soiuri de vinete, peste 30 de soiuri de ardei gras, 11 sortimente de capia, sfeclă galbenă, 5 soiuri de sfeclă roşie, 32 soiuri de cartofi nemţeşti, franţuzeşti şi româneşti şi cartoful mov unguresc, morcovi portocalii, galbeni, albi, mov şi roşii, cinci soiuri de pătrunjel, plus numeroase plante aromatice. Printre noutăţile prezen­tate s-au numărat şi noile soiuri, aclimatizate în judeţ, de tomate, vinete şi ardei provenite de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău şi varza produsă la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Agricultură Bacău.

Manopera ridică preţul produselor eco

Asul din mâneca agricultorilor este certificatul eco, dar mulţi legumicultori care practică o astfel de agricultură nu se simt protejaţi. În studiul de caz s-a precizat că sunt comercianţi care obţin docu­mente privind trasabilitatea produselor eco, dar pe care le amestecă cu cele obţinute convenţional şi le vând ca produse eco. Efectul: sucevenii nu pun preţ pe produsele agricole obţinute în sistem ecologic, care presupun un volum mult mai mare de muncă şi un preţ mai mare. Au fost date ca exemplu în influenţa preţului folosirea erbicidelor versus plivit şi minimum şase praşile manuale pentru îndepărtarea buruienilor în sistemul eco şi dezinfectarea solului cu var şi cenuşă de ciucălăi în sistem eco şi cu substanţe chimice în agricultura convenţională. Randamentul producţiei este, în medie, cu 20% mai mic decât cel din agricultura obişnuită, iar dacă adăugăm şi costurile cu forţa de muncă mult mai mari, nu sunt mulţi cetăţeni dispuşi să suporte costurile legumelor şi fructelor eco. Şi rotaţia culturilor ridică preţul produselor eco, culturile leguminoase în sistem ecologic fiind performante doar în rotaţii cu culturi trifoliene, fiind necesară şi introducerea culturilor de cânepă care curăţă câmpul de buruieni şi lasă o situaţie favorabilă în sol pentru multe culturi.

Din ferma de la Bursuceni produsele eco pleacă la câteva pensiuni din judeţ, în baza unor contracte, se vând la două tarabe pe care familia Mătrăşoaie le-a închiriat în Piaţa din Suceava şi sunt culese direct din fermă de cei care doresc astfel de produse. În judeţul Suceava legumicultura eco se practică pe suprafeţe mici din două motive: lipsa unei asocieri a fermelor legumicole eco care să asigure o producţie mare pentru export sau pentru marile lanţuri de magazine şi, în al doilea rând, judeţul din nordul ţării nu este o zonă legu­micolă consacrată, „dar în urma schimbărilor climatice, va ajunge în câţiva ani la fel de cunoscută cum sunt câteva localităţi din sudul ţării“, cum s-a precizat la întâlnirea de la Suceava.

Puncte de valorificare la poarta fermelor

Majoritatea celor care vor produse eco le cumpără direct din ferme sau pe bază de comandă, şi nu din pieţe pentru că nu au încredere în comercianţi. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, a venit şi cu o soluţie pentru a intra în posesia produselor eco direct de la fermieri.

„Eu recomand de foarte mult timp – şi am văzut prin multe ţări prin care am umblat, inclusiv în Australia – deschiderea punctelor de valorificare la poarta fermelor. Din păcate, acest mod de valorificare a produselor obţinute în fermă nu are o reglementare la nivel naţional, având în vedere o anumită ruptură între anumite instituţii, inclusiv ANSVSA. Dar, a vinde produsele la poarta fermei, după un anumit program, este un mod de a veni direct în contact producători-comercianţi sau consumatori finali. Printr-un astfel de lanţ speculanţii şi importatorii care aduc tot felul de produse ajunse la limita expirării sau de calitate inferioară nu ar mai putea păcăli oamenii. Aşa cum se întâmplă în multe ţări, consumatorii sunt educaţi să facă diferenţa între produse şi, dacă produsele din fermele din zonă devin cunoscute şi căutate, comercianţii vor veni să cumpere direct de la poarta fermei produse garantate, pe care pot să le culeagă chiar de pe ogor“, a precizat Valeriu Tabără.

Biostimulatorii dezvoltă şi protejează planta

Deşi numărul producătorilor ecologici şi al suprafeţelor cultivate este în creştere, cea mai mare parte din producţie se exportă, România fiind printre primii 20 de exportatori ecologici la nivel mondial.

„Sunt două componente în legumicultura eco: în primul rând sămânţa şi apoi întreţinerea culturilor fără ierbicidare şi fără a infecta cu pesticide şi insecticide. Cel mai mult ajută gunoiul de grajd, care trebuie să fie putred. Pentru întreţinerea culturilor folosesc numai produse ecologice. Ca insecticid, cel mai bun este ceaiul din tutun cubanez şi cel din pelin amar, iar erbicidul cel mai bun în culturile eco este sapa. Pentru dezvoltarea şi protecţia plantelor am folosit biostimulatori care contribuie la formarea unor plante cu rădăcini puternice, cu viaţă lungă. Am putut menţine foliajul plantei neatins de dăunători până la momentul actual. Dăunătorii au atins plantele martor, asta dovedind că sunt stimulatori foarte buni pentru protecţia plantelor la dăunători şi la stresul hidric şi termic. Albinele nu mor, viaţa subterană nu dispare, iar gradul de poluare este zero, poţi să stropeşti şi apoi să mănânci legume“, a spus Vasile Mătrăşoaie.

Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, a precizat că şi gunoiul de grajd, îngrăşământ organic într-o anumită cantitate, pentru anumite plante, în special rădăcinoase, poate fi un poluant cu nitriţi, dacă nu se respectă tehnologiile, cantităţile etc.

Din cauza costurilor de producţie mari, varza eco se obţine pe spaţii mici

Dr. ing. Silvica Ambăruş (foto), director la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, a apreciat încercările legumicultorului Vasile Mătrăşoaie de a obţine varză în sistem ecologic, chiar dacă rezultatele nu sunt atât de spectaculoase ca în cultura convenţională. „Eu nu pot să dau o recomandare pentru varză în agricultură ecologică, pentru că eu nu am putut să o obţin. Domnul Mătrăşoaie a obţinut-o, merită un premiu“, a spus dr. ing. Silvica Ambăruş.

La rândul său, Vasile Mătrăşoaie a precizat că obţinerea verzei în sistem eco se poate face pe terenuri mici, iar costurile sunt mari. A fost dată ca exemplu înlocuirea aracetului pentru aderenţa pe frunză a „ceaiului“ din plante folosit ca insecticid la stropire, cu un amestec de miere de albine şi zahăr. În plus, varza eco trebuie udată prin aspersare şi nu la rădăcină, procedeu care implică o repetare a tratamentelor de combatere a dăunătorilor la intervale scurte de timp. Din peste 10 soiuri de varză pentru care a încercat să obţină producţie eco, cel mai bine s-a comportat soiul Silviana, produs de Staţiunea Legumicolă Bacău, un soi foarte căutat, care se plantează la sfârşitul lunii iulie, iar după 15 octombrie poate fi recoltat, fiind adaptat la variaţiile mari de temperatură dintre zi şi noapte din lunile de toamnă.

„Este păcat că un soi nou, românesc, Silviana, rodul a 11 ani de muncă de cercetare a unei întregi echipe de specialişti, o varză de toamnă cu predilecţie pentru murat, cu frunza subţire şi foarte bună pentru sarmale, nu pătrunde pe terenurile româneşti şi preferăm hibrizii străini“, a spus dr. ing. Silvica Ambăruş, precizând că unitatea de cercetare din Bacău trimite gratuit în ţară mostre de seminţe pentru a vedea cum se adaptează în diferite zone şi la diferite tipuri de soluri.

GALERIE FOTO


Silviu BUCULEI

Armele secrete ale legumicultorilor din Matca: hibrizi și tehnologii noi

Am făcut zilele trecute un exercițiu de imaginație: am încercat să îmi închipui cum ar arăta un meniu obișnuit, de vară sau de iarnă, dacă n-ar exista tomatele și ardeii. Ei bine, nu prea grozav. Marea majoritate a sosurilor care dau gust unora dintre cele mai apreciate feluri de bucate n-ar exista fără roșii. O seamă de supe și ciorbe n-ar avea gust fără ardei. Cât despre salata de murături, ce ar mai fi ea fără gogonele și gogoșari? Cum ar fi zilele fierbinți de vară fără o salată de roșii cu ardei și brânză? Ba nici măcar meniurile moderne, tip fast-food, n-ar mai avea niciun dichis fără ketchup! În acest context evenimentul organizat de companiile Seminis și Naturevo la Matca (județul Galați) mi s-a părut cu atât mai interesant.

Rezultatul unei colaborări fructuoase

Ultima zi de august la Matca. Localitatea, aflată în județul Galați, este centrul unuia dintre cele mai mari bazine legumicole din România. Probabil că acesta este și motivul pentru care fabrica de conserve de la Tecuci, oraș aflat în imediata apropiere, este atât de prosperă.

Cât vezi cu ochii, culturi de legume. Pe câmp sau în solarii. Siretul, care trece prin zonă, asigură din plin necesarul de apă pentru irigații, chiar și când debitul e mai scăzut. Lucru care se potrivește de minune cu pământul mănos, de luncă. O astfel de fericită îmbinare a făcut ca legumicultura să devină ocupația de bază a fermierilor din zonă. Judecând după case, după aspectul general al localității, rezultatele se arată a fi mai mult decât mulțumitoare.

Așa s-ar descrie generic împrejurimile fermei fraților Radu, unde companiile Seminis și Naturevo au decis să invite fermierii din zonă pentru a le prezenta rezultatele pe care produsele lor le pot da. „Anul acesta am cultivat 4.300 mp cu tomate în solar, 4.000 mp de solar cu ardei și alți 8.000 mp cu capia, în câmp“, ne spune dl Costache Radu. Colaborează cu firmele Seminis și Naturevo, ca și cu alți producători de inputuri pentru agricultură, de mai mulți ani. „E o colaborare reciproc avantajoasă“, consideră Costache Radu.

Tomate pentru vară și începutul iernii

„În acest an, la o primă vedere, recolta este mai slabă decât anul trecut“, apreciază gazda noastră. Motivul îl constituie vremea rece din primăvară, care a întârziat toate culturile. Prima cultură a acestui an în solariile fraților Costache și Săndel Radu a fost fasolea. „Din experiență am văzut că pentru noi nu este rentabil să punem tomate ca primă cultură.“ Ca atare, nu au participat la prima etapă a programului „Roșii românești“, dar vor participa la cea de-a doua, de toamnă. Hibrizii folosiți le permit acest lucru.

„După cum puteți vedea, plantele au fructe pe câte cinci etaje de vegetație, iar pe al șaselea și al șaptelea au flori deja fecundate“, ne-a explicat dna Valeria Tudor, reprezentant Seminis.

În ceea ce privește temperaturile necesare, solariile sunt încălzite de o centrală ce funcționează cu cocs petrolier. Câte o conductă cu agent termic trece pe lângă fiecare rând de plante. „În condițiile acestea pot să producă roșii până în decembrie cu hibrizii pe care îi utilizează“, a apreciat dna Tudor.

Un hibrid nou cucerește voturile fermierilor

La eveniment au fost invitați aproximativ 200 de fermieri din zonă. Împărțiți în grupuri, aceștia au fost invitați să evalueze cei nouă hibrizi de tomate existenți în solarii, apoi să-l voteze pe cel mai competitiv, în viziunea lor. Cu o majoritate destul de confortabilă, a câștigat hibridul Matis. Acesta a început să fie cultivat pe scară largă în România, în zona Matca, abia în urmă cu un an, dar rezultatele sale i-au mulțumit din plin pe fermieri. Cu toate acestea, nici ceilalți opt hibrizi prezentați fermierilor nu s-au lăsat mai prejos. Unii dintre ei nu au fost foarte votați de fermieri din motive comerciale, doi fiind de tomate galbene, iar unul intermediar, roz. În general, acest tip de hibrizi este considerat mai mult o cultură de nișă și, deși toți cultivatorii îl folosesc, nu se bazează pe el pentru activitatea comercială.

„Răsadurile au fost obținute aici, în fermă“, ne-a mai spus Costache Radu. „Am semănat pe 24 mai, apoi am plantat răsadurile pe 21 iunie. De mare ajutor au fost produsele Calciprill și Magprill, de la Naturevo, pentru că solul de aici este nisipos. Adausul acesta a contat foarte mult“, a mai adăugat gazda noastră.

În lupta cu dăunătorii primează eficiența, nu prețul!

În solarul alăturat, fermierii veniți în vizită au fost invitați să vadă cum au evoluat cei opt hibrizi de ardei, gogoșar, capia și ardei gras, cultivați în premieră în zonă. Și acolo culturile arătau ca într-o fotografie de reclamă. Numai că nu era la mijloc nicio promoție, niciun scenariu, ci doar munca fermierilor din familia Radu, potențialul hibrizilor Seminis și acțiunea produselor Naturevo.

„Cea mai mare bătaie de cap ne-au dat-o dăunătorii, mai ales tripsul“, povestește gazda. „Până prin 1996, la noi nu se pomenise acest dăunător. Când a apărut, fiecare a început să dea din colț în colț. Cel care l-a identificat primul a fost un vecin, inginer, care are și o fitofarmacie. Numai că la început nu prea reușeam să-l combatem eficace. De fapt, și acum tripsul este cel mai periculos și cel mai rezistent dăunător. Dar, pe lângă el, de doi ani încoace a mai apărut încă unul, tuta absolută. Fiecare a încercat câte ceva, cu diverse rezultate. Noi am reușit să combatem eficient acești dăunători cu produsele Naturevo. E vorba despre Garex, Matrinal, Tutafort și altele. Sunt produse bio, ceea ce pentru noi contează foarte mult, și sunt într-adevăr eficiente. Asta chiar în condițiile în care o parte din vecinătăți sunt infestate cu dăunători de tot felul. De exemplu, la Nord e un teren lăsat pârloagă, unde găsești orice. Pe scurt, produsele de la Naturevo sunt ceva mai scumpe decât media de pe piață, dar cu ele mergi la sigur. Așa că, dacă la urmă tragi linia, ieși în câștig. Cel puțin așa am constatat noi, aici la fermă“, povestește Costache Radu.

„Dacă vrei să faci treabă, ai cu cine!“

Cea mai mare problemă a legumicultorilor de la Matca rămâne lipsa mâinii de lucru. „Sunt perioade când nu găsești oameni să vină la lucru în niciun fel. Preferă să stea în bar, cu berea cumpărată din ajutorul social în față, decât să vină la muncă“, se plânge, pentru prima oară, fermierul. „Nu e vorba că sunt plătiți puțin. Și la noi, ca și în toată zona, se plătesc între 60 și 100 de lei pe ziua de muncă, în funcție de activitate, plus două mese, plus alte avantaje. Totuși au fost dăți când a trebuit să ne descurcăm singuri, cu familiile noastre“, istorisește Costache Radu despre „latura mai puțin plăcută“ a activității din fermă.

În loc de concluzie, vom folosi tot vorbele gazdei: „Cine vrea să facă treabă bună și e dispus să muncească are tot ce-i trebuie, mai ales dacă se bazează pe sfaturile și ajutorul acestor două firme, Naturevo și Seminis!“

GALERIE FOTO


Alexandru GRIGORIEV

Viitorul legumiculturii, spațiile protejate

Cel puțin așa vede lucrurile Daniel Cicireagă, un legumicultor de 37 de ani din Herăști, județul Giurgiu. După opt ani în care și-a concentrat eforturile pentru a face legumicultură în câmp, și-a revizuit prioritățile și de trei ani și-a mutat activitatea în spațiu protejat. Decizia a fost una forțată de împrejurări pentru că, spune legumicultorul, schimbările climatice afectează direct agricultura, iar când vine vorba despre legumicultură „aproape nimic nu se mai face afară“.

Daniel are în prezent 1.100 de metri² de solarii, întreținute cu un sistem de irigare prin picurare, în care cultivă tomate din soiurile bulgărești Kalina și Prekos și 300 metri² cultivați cu leuștean. Solariile dispun de un sistem de irigare prin picurare, iar folia lor este înlocuită periodic pentru a evita eventualele distrugeri cauzate de zăpada din iarnă. Legumicultorul spune că este mulțumit de evoluția planurilor sale în agricultură, dar că, pe viitor, și-ar dori să încălzească solariile pentru că astfel ar putea cultiva soiuri mai timpuri. De pe cei 1.100 m² estimează pentru vara aceasta o producție de 5-6 tone de tomate. Daniel spune că prețurile de valorificare oscilează între 1,5 lei și pot ajunge la 3,5 lei, în funcție și de cantitatea de marfă venită din afara granițelor țării, care este apoi vândută la un preț mult mai mic. În consecință, producătorii români trebuie să se alinieze trendului impus. Din fericire, anul acesta valorificarea nu mai este o problemă pentru legumicultorul din Herăști întrucât acesta este unul dintre beneficiarii proiectului „Tomate românești“.

„Sincer să vă spun, anul acesta nu mai voiam să pun roșii la solar, ci să schimb cultura. M-am răzgândit doar pentru că am aflat de acest program. Sper să reușesc să asigur producția solicitată de 2 tone de roșii până la 30 mai, iar la cultura a doua trebuie să facem tot în jur de 2 tone până în luna noiembrie. Astfel aș putea obține 3.000 de euro. Cu toate schimbările acestea de temperatură și de vreme care au întârziat și data de plantare cu vreo două săptămâni, cred că voi reuși totuși să asigur această producție.“

Daniel CicireagaÎnainte de a adera la acest program și de a-și extinde suprafața de solarii vindea producția de tomate la tarabă. Când cantitatea de roșii obținute a crescut a fost nevoit să renunțe la această metodă de valorificare și să dea producția de roșii în en-gros-urile din București. Pe bani mai puțini, dar cu certitudinea că vinde tot ce a produs. „Este multă muncă și bani cheltuiți până ajungi să scoți un profit. Și te mai uiți și pe cer. În spații protejate mai faci ceva producții, dar în câmp este mult mai greu.“

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 22

De ce să alegem îngrășăminte cu eliberare controlată

De ce să alegem îngrășăminte cu eliberare controlată

Un uriaș laborator de știință. Asta se află în spatele agriculturii moderne. Aproape cu ritm de cadență, cercetarea trebuie să aducă pe scenă rase noi de animale, noi soiuri de plante și produse care să sporească rodnicia pământului. Subiectul articolului de față este fertilizarea solului cu îngrășăminte cu eliberare controlată. Vă supunem atenției un interviu cu Alexandru Dumitru, reprezentant al companiei ICL Specialty Fertilizer.

Întâi legumicultură și acum cultură mare

– Vă ocupați de perfecționarea tehnologiilor cu eliberare controlată de jumătate de secol. Ce noutăți aveți în acest sens?

– Pentru a ajunge la o creștere a performanței producției obținute din culturi, programul de fertilizare trebuie să fie unul eficient, astfel încât să fie generată constant o afacere profitabilă și sigură. Din acest motiv, compania noastră a creat un produs care înregistrează performanțe superioare, însă este în același timp ușor de utilizat. Îngrășămintele trebuie să acționeze la un nivel optim în fiecare zi din sezon, iar Agromaster combină tehnologia avansată a ICL cu granulele convenționale, special selectate. Această combinație puternică oferă un control al azotului și o performanță de înaltă calitate, într-un singur produs omogen. Practic, Agromaster este un derivat al primului produs cu eliberare controlată din lume, folosit în floricultură. Astfel, beneficiind de experiența acumulată în segmentul floricultură, am creat și pentru cultura mare, legumicultură și pomicultură, un produs bazat pe aceleași tehnologii. Produsul a fost introdus în piață acum câțiva ani în segmentul legumicultură, iar acum încercăm să ne facem simțiți și în cultura mare.

Modalitatea de acțiune

– Ce caracteristici are această tehnologie?

– Îngrășămintele cu eliberare controlată sunt granule de fertilizare acoperite cu o peliculă semipermeabilă (un fel de membrană). După aplicare, apa pătrunde prin pelicula semipermeabilă și începe să dizolve nutrienții prezenți în granulă. Eliberarea nutrienților începe de îndată ce aceștia au fost dizolvați parțial. O acționare tip pompă este inițiată, ca urmare a diferențelor de presiune osmotică. Planta este capabilă să asimileze nutrienții eliberați.

CRF (controlled release fertilizer) are un rol important în îmbunătățirea recoltei, reducând pierderile nutrienților și simplificând procesul de aplicare a îngrășământului. Aceste produse sprijină reglarea nivelelor nutrienților în timpul întregului ciclu de dezvoltare a plantei. Plantele mai tinere nu sunt afectate sau stresate de nivelele de sare în exces, în timp ce plantele mature au parte de nutriție suficientă pentru a rezista până la finalul ciclului de creștere. Tehnologia E-Max de eliberare a nutrienților, cea mai recentă invenție, constă într-un polimer reacționat de peliculare, care îmbunătățește eficacitatea utilizării nutrienților. Eliberarea nutrienților se face în funcție de umiditate și temperatură, oferind longevitate previzibilă. Influențată de temperatură, pelicularea semipermeabilă reglează eliberarea zilnică a nutrienților. La temperaturi mai ridicate, eliberarea nutrienților va fi mai rapidă. La temperaturi mai scăzute, eliberarea nutrienților va fi mai înceată, în conformitate cu nevoile de nutriție ale plantei.

Avantaje

– Fermierii ar trebui să aleagă îngrășăminte cu eliberare controlată pentru că...

– ... pentru că se obțin producţii mai mari sau cel puţin egale, cu aport redus de nutrienţi, sunt uşor de utilizat, necesită mai puţină forţă de muncă, iar gradul de tasare a solului este redus datorită numărului scă­zut de aplicări. În plus, se reduce pierderea nutrienţilor prin levigare, se imprimă uniformitate culturii prin nutriţie controlată și conţine nutrienţi disponibili imediat plantelor, ideal pentru un start rapid. Produsele noastre au fost concepute pentru a fi aplicate în câmp pe spații largi, pe rânduri, local sau pe straturi. Pentru a obține cea mai bună performanță trebuie introduse în primii 5 cm din sol, cu recomandarea ca, ulterior aplicării, să se irige bine. Dacă există o linie pentru picurare, produsele noastre pot fi aplicate aproape de picurători. Dozele sunt următoarele: culturi agricole – 300-500 kg/ha, legume în câmp – 400-600 kg/ha, legume în spaţii protejate – 500-800 kg/ha.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 28-29

Legumicultura și viticultura, „vedetele“ simpozioanelor Syngenta

La finalul anul 2016, echipa Syngenta România a organizat două întâlniri tematice în cadrul cărora a prezentat cele mai noi produse și soluții pentru legumicultură, respectiv viticultură.

A IV-a ediție a forumului pentru legumicultură

„Prima întâlnire, dedicată fitofarmaciștilor, a ajuns la cea de a IV-a ediție și a avut 160 de participanți care au fost interesați să afle ultimele noutăți în materie de produse și tehnologii. Noutatea pe care am lansat-o cu prilejul acestui eveniment și care din 2017 va fi la dispoziție legumicultorilor este produsul Cidely Top. Este un fungicid dedicat Solanaceae, Curcubitaceae, aplicat în special pentru combaterea făinării și pătării frunzelor. Ne mândrim că avem pe etichetă și omologarea pentru combaterea Didymella bryoniae la pepeni“, a declarat Andreea Iacobecu – manager culturi speciale și legume.

Detalii specifice ale noului produs au fost prezentate de către Ștefan Dragoș – asset manager fungicide, Europa de SE: „Cidely Top este un produs de ultimă generație care conține două substanțe active: 125 g/litru difenoconazol și 15 g/l cyflufenamid. Acestea acționează într-un mod diferit. Prima are rol de prevenție, iar cealaltă rol curativ. Astfel, Cidely Top a avut eficacitate aproape de 100% pe toată perioada de cercetare de la 1 la 14 zile, aplicare preventivă și per­sistență foarte bună între cele două momente de evaluare, 8 respectiv 11 zile de la aplicare. În ceea ce privește bolile pe care le combate, putem spune că are un spectru larg de acțiune, dar extrem de important de precizat este faptul că Cidely Top protejează culturile de pepeni de Didymella bryonlae. Din câte știu eu, este singurul produs avizat pentru această boală destul de greu de combătut. Ca și culturi poate fi folosit la tomate, ardei, vinete, pepene galben, pepene verde, castraveți și dovlecei, dar și la căpșuni în doză de 100 ml/hl, maximum 1 litru/ha.“

Cum poate fi combătută Tuta absoluta

Tuta absoluta este un dăunător care a apărut pentru prima dată în țara noastră în anul 2009. În numai 7 ani acesta s-a răspândit în toate bazinele legumicole importante ale țării. Dăunătorul distruge partea verde a plantei, iar pagubele ajung și la 100%. „În majoritatea bazinelor legumicole, acest dăunător a afectat în mod special cultura de tomate, dar și la alte culturi atunci când nu găsește nimic de mâncare, cum ar fi culturile de cartof, de vinete sau de cireșe de pământ. Ocazional au apărut și pe plante din alte familii, așa cum este fasolea sau nalba. Tuta absoluta este un dăunător care acționează mai mult noaptea, ziua rămânând ascuns. Infectarea se produce pe tot parcursul perioadei de vegetație, dar cele mai mari probleme apar în mod special pe ciclul doi de cultură. Produsele pe care noi le propunem sunt Affrim și Voliam Targo. Primul se aplică în doză de 150 gr/hl și are o eficacitate de 86% la doză întreagă. Voliam Targo are o eficacitate diferită în funcție de dozaj. La o doză de 40 ml/10 litri eficacitatea este de 89%, în schimb, cu 60 ml/10 litri eficacitatea de 92% crește, iar la 80 ml/10 litri atinge eficacitatea de 94%“, a specificat Vasilică Hoarcă, director de vânzări semințe legume Syngenta.

Forumul OpiTech pentru viticultură

„Pe partea de viță-de-vie ne-am propus să adu­năm la evenimentele noastre cât mai mulți viticultori care aplică tehnologie super intensivă. Ceea ce am observat este faptul că aceștia sunt interesați nu numai de produsele pe care noi le propunem pe acest segment, ci și de informațiile pe care noi le prezentăm din industriile conexe, cum ar fi reziduurile. Deoarece viticultorii fac parte dintr-o industrie apropiată lanțului alimentar, aceștia au nevoie de tot mai multe informații pentru ca vinul să ajungă în siguranță pe mesele consumatorilor“, a precizat Andreea Iacobescu - manager culturi speciale și legume.

Principala temă a acestui forum a fost mana viței-de-vie, iar Acarianul Ruginii și Păianjenul Galicol sunt, conform reprezentaților Syngenta, principalele probleme ale viticultorilor români. „Măsurile preventive sunt esențiale în controlul acestor acarieni. Păianjenul Galicol al viței-de-vie are un număr de șapte generații sau chiar mai mult. Migrarea începe la sfârșitul lunii mai, intensificându-se după înflorit și continuă încă două luni. Migrarea pentru iernare începe în august și se încheie în octombrie. De obicei, daunele se produc doar dacă vița-de-vie suferă din alte cauze. Acarienii adulți iernează sub învelișul protector al mugurelui, iar primăvara se deplasează către muguri de dezvoltare și creează acele galerii în jurul zonei de fructificare. În al doilea caz, Acarianul Ruginii infestează primăvara devreme, când își face simțită prezența prin acea ondulare și deformare a frunzelor. În cazuri extreme, frunzele devin ruginii și cad. De asemenea, internodiile sunt scurtate, în zig-zag, foliajul devine adunat și producția de struguri este redusă. Asimilația scade foarte mult, iar procesul de fotosinteză este redus tocmai în faza în care zahărul începe să se dezvolte în frunze. Acarienii hibernează în colonii de câteva sute de femele sub învelișul protector la mugurelui. Este important să aplicăm uleiuri minerale sau produse pe bază de sulf pentru a reduce populația“, a declarat Akos Forrai – asset manager Syngenta Europa de Sud-Est.

Pentru combaterea acestor doi acarieni, reprezentantul Syngenta a recomandat folosirea a două produse care pot asigura protecție integrată: insecto-acaricidul Vertimec și fungicidul Thiovit Jet.

Vertimec poate fi aplicat atât în cultura viței-de-vie, cât și la căpșun, tomate, pomi fructiferi, ardei, vinete și pepeni. Doza recomandată este de 0,75 l/și se aplică atunci când sunt dezvoltate 3-5 frunze. Cea de a 2-a aplicare, împotriva generației de vară, se realizează atunci când apar primele simptome.

„Thiovit Jet are o formulă unică, care include 85% particule de sulf care au între 1 și 8 microni. Nu există risc de fitotoxicitate, nici la doze ridicate, nici la aplicarea în timpul înfloritului. La începutul sezonului pot fi aplicate chiar 12 kg de sulf. Cea mai sensibilă perioadă este la înflorire, cu toate acestea nu există risc ca particulele de sulf să ardă florile. În Ungaria sunt utilizate 8 kg de sulf de Thiovit chiar și la înflorire, fără să există risc de fitotoxicitate. De asemenea, produsul rezistă foarte bine la spălare, iar asta face diferența față de celelalte produse pe bază de sulf din piață“, a adăugat Akos Forrai.

Un alt aspect pe care echipa Syngenta a ținut să îl transmită atât fitofarmaciștilor, cât și viticultorilor a fost lista celor 5 reguli de aur pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecția plantelor.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 14-15

Influenţa substanţelor eco în dezvoltarea plantelor

Ziua Porţilor Deschise în Legumicultură a adunat la Bursuceni, judeţul Suceava, legumicultori şi specialişti din ţară. Cunoscut pentru pasiunea lui pentru legumicultură şi rezultatele obţinute la culturile sale în urma cercetării, Vasile Mătrăşoaie este ales de marile firme producătoare şi distribuitoare de material genetic, de noi tehnologii aplicabile în legumicultură şi de substanţe ecologice pentru tratarea plantelor când vine vorba de experienţe în teren.

Pentru a demonstra calitatea produselor obţinute în ferma sa şi influenţa substanţelor eco în dezvoltarea plantelor, Vasile Mătrăşoaie a organizat o întâlnire în câmpul experimental al familiei, cei prezenţi discutând despre tehnologie, seminţe, combaterea dăunătorilor, desfacerea produselor, accesarea proiectelor europene. Alături de fiul său Marius Mătrăşoaie, legumicultorul din Bursuceni a reuşit să se impună pe piaţa legumicolă, oferind consumatorilor peste 100 de soiuri de roşii, mai multe soiuri de cartofi, 40 de soiuri de ardei graşi, 11 soiuri de ardei capia, 42 de soiuri de vinete şi din acest an mai multe plante aromatice sau cu beneficii medicale.

Stimulatori şi fertilizanţi foliari prezentaţi în teren

La această manifestare a participat compania Aectra Agrochemicals, prezenţa firmei fiind legată de faptul că Vasile Mătrăşoaie foloseşte substanţele acestei companii, inclusiv pe cele noi, abia intrate pe piaţă anul acesta.

Aşa cum am aflat de la Lucian Cojoacă, director de vânzări pe partea de fito şi horticultură şi responsabil cu dezvoltarea de produse noi şi promovarea celor existente, „prezentăm tehnologia Aectra propusă de noi pentru acest an agricol pentru tot ciclul de cultură, începând cu refacerea solului, creşterea rădăcinilor, legarea fructelor dar şi noutăţile anului 2017. Pe terenul experimental din Bursuceni putem vedea avantajele şi dezavantajele fiecărui produs folosit, le descriem pe fiecare în parte. Folosirea acestor substanţe certificate ecologic în obţinerea de legume de calitate este foarte necesară pentru că aduce un plus de calitate, un plus de producţie. Sunt stimulatori care imprimă rezistenţă la îngheţul târziu de primăvară sau cel devreme de toamnă, dar şi care induc apariţia de flori şi ulterior legarea fructelor, stimulatori şi fertilizanţi foliari care cresc masa fructelor“, ne-a declarat ing. Lucian Cojoacă.

Produse care îmbunătăţesc calitatea legumelor

De mare interes pentru fermieri a fost prezentarea unui produs care măreşte toleranţa plantei la factorii de stres, cum ar fi frigul, căldura excesivă, seceta sau umezeala ridicată, Terra-Sorb Foliar, un ameliorator care reduce fitotoxicitatea plantei din cauza folosirii în exces a pesticidelor. Acest produs prelungeşte perioada de vegetaţie la culturile de legume cu o lună de zile în timpul toamnei târzii, mărind rezistenţa la frig a plantelor.

Pentru regenerarea solurilor îmbătrânite din cauza exploatării la maximum, pe terenul experimental de la Bursuceni a fost folosit Blackjak, un produs care ajută la îmbunătăţirea structurii solului, fiind în acelaşi timp un stimulator care ajută rădăcinile plantelor să absoarbă mai uşor cantităţi mari de nutrienţi.

„Am venit cu toţii în câmp pentru a vedea rezultatul folosirii biostimulatorilor. Folosirea acestora nu înlocuieşte fertilizarea de bază, însă sporeşte calitatea fructelor şi producţia. Am tratat cu Atonik de la Aectra sămânţa pentru 2 ha de orz şi grâu şi rezultatul a fost foarte bun, a răsărit cu 2 săptămâni mai devreme faţă de seminţele care nu au fost tratate, plantate experimental pe acelaşi teren. Loturile demonstrative se întind pe 1 ha şi 80 de ari. Am un solar în care am o varietate de legume la care am folosit numai produse de la Aectra şi alte solarii în care am folosit alte produse ecologice pentru a avea legume bune, curate, fără toxicitate. Este o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea gustativă, vigurozitatea plantei, durata de maturizare. Am încercat la toate culturile diferite substanţe de la diferiţi producători, am folosit câte un pic din fiecare, iar de anul viitor folosesc pentru fiecare tip de cultură ce a mers bine“, ne-a spus Vasile Mătrăşoaie.

Tehnologie aplicată după carte pentru rezultate remarcabile

Specialiştii firmei clujene şi cei ai Direcţiei Agricole Suceava au reamintit celor prezenţi că, indiferent de compania producătoare, când se folosesc substanţe chimice în agricultură, fie că sunt eco sau nu, trebuie să ştie în primul rând ce substanţă se potriveşte cel mai bine la cultura existentă şi ce doreşte să obţină în urma aplicării, să ştie momentul optim de aplicare, să se respecte indicaţiile pe care specialiştii din domeniu le dau, să se aplice numai în dozele prescrise, să cunoască importanţa utilizării stimulatorilor şi fertilizanţilor foliari atunci când trebuie. „Dacă se face tehnologia după carte, se respectă indicaţiile şi recomandările producă­torilor, se cere sfatul specialiştilor şi prezenţa acestora în câmp pentru alegerea celei mai bune soluţii pentru o anumită cultură, întot­deauna vor fi rezultate foarte bune“, a precizat Lucian Cojoacă.

„Agricultura ecologică este practicată la scară mică la noi“

Costurile de producţie pentru legumele obţinute ecologic au fost un alt punct de interes, Vasile Mătrăşoaie precizând că, în primul rând să ai desfacerea asigurată presupune să ai o clientelă bine definită, care să cunoască ceea ce faci, pe care de cele mai multe ori să o inviţi să-şi recolteze produsele direct din câmp şi care să fie dispusă să plătească efortul de a obţine un astfel de produs.

„Agricultura ecologică este practicată la scară mică la noi. Problema este dacă noi, în calitate de consumatori, putem plăti preţul sau nu. Oamenii conştientizează şi fac distincţie între produsele eco şi celelalte, este o nişă care plăteşte şi va plăti, dar marea masă a populaţiei nu este dispusă să plătească preţul produsului eco. La momentul actual preţul mediu al unui kilogram de tomate standard este de 3-4 lei. Ca să ai o cultură ecologică la un profit minim pentru a relua producţia anul viitor şi a acoperi eventualele pierderi preţul nu trebuie să fie sub 10 lei. Cine plăteşte 10 lei? În oraşele mari sunt oameni care dau aceşti bani, dar marea masă a consumatorilor nu este dispusă să plătească“, a fost de părere ing. Lucian Cojoacă.

Selectarea celor mai bune produse

Ziua Porţilor Deschise în Legumicultură a fost un bun prilej pentru Vasile Mătrăşoaie să prezinte rezultatul cercetărilor din ultimul an agricol. „Am testat numeroase soiuri, sunt în retragere la roşii, din 104 soiuri cultivate pentru testare în ultimii ani, mă rezum la doar 10 soiuri, din 40 de soiuri de ardei graşi, în producţie vor fi maxim 8, din 11 soiuri de ardei capia vor rămâne mai puţin de jumătate, din 42 de soiuri de vinete vor rămâne în producţie mai puţin de 10, vinete spic, vinete tip gogoşari, vinete roşii, vinete mov, vinete albe cu capac mov. Mai sunt 9 soiuri de roşii care nu se copilesc deloc, se pun pe biloane la 80 de cm, au gust şi culoare“, ne-a spus Vasile Mătrăşoaie.

Pe lângă vestitele legume, pe terenurile de la Bursuceni se cultivă şi plante medicinale, suprafaţa ocupată de acestea urmând să crească în viitor. Busuiocul cu frunza mare pentru sarmale şi salată, ceaiul Mursalski, Kiwano – castravetele ţepos, castravetele amar pentru diabetici sau momordica, Lufa sau „burete vegetal“, Urzica – parfumată sau Agastache sunt doar câteva dintre noutăţile care de anul viitor vor ocupa suprafeţe mai mari de producţie în ferma familiei

GALERIE FOTO

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 10-12

Legumicultura pentru toți

Autorii – Viorica Lagunovschi-Luchian, conferenţiar universitar la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și dr. ing. Costel Vânătoru, cercetător în cadrul Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău – au completat literatura de specialitate din România cu o nouă lucrare, intitulată Legumicultură, dedicată legumicultorilor și nu numai lor. Scoasă de sub lumina tiparului la începutul acestui an, cartea vine în sprijinul studenților Facultății de Horticultură, a celor care studiază la Colegiile Horticole, dar și tuturor cititorilor care doresc să pătrundă în tainele legumiculturii. Este o lucrare ce dezvăluie multe dintre tainele legumiculturii, ale speciilor legumicole, inclusiv istoria acestora.

Pentru a oferi cât mai multă informație lucrarea a fost structurată în 10 capitole, și anume: Cultura Plantelor Legumicole Rădăcinoase, Cultura Plantelor Legumicole Bulboase, Cultura Plantelor Legumicole Vărzoase, Cultura Legumelor pentru Păstăi, Boabe și Capsule, Cultura Legumelor Bostănoase, Cultura Legumelor pentru Tuberculi, Cultura Legumelor Solano-Fructoase, Legume Verdețuri, Cultura Legumelor Aromate și Condimentare, Cultura Plantelor Legumicole Perene. Lucrarea prezintă principalele plante legumicole, dar și cele mai noi plante aclimatizate și introduse recent în cultură. Astfel, cititorii pot afla istoria fiecărei specii de plante, aria ei de răspândire și posibilitățile de cultură în țara noastră.

Fiecare specie este prezentată atât din punct de vedere botanic, al compoziției chimice a principalelor părți comestibile, cât și din punctul de vedere al beneficiilor și metodelor de utilizare a plantei. Prezenta lucrare se adresează în primul rând legumicultorilor, iubitorilor de plante care practică această nobilă și străveche meserie pe suprafețe mari, în spații protejate sau câmp, dar și acelora care practică legumicultura denumită generic „hobby“ pe suprafețe mici, în sistem gospodăresc, pentru necesarul familiei.

În plus, pentru fiecare specie în parte a fost tratată tehnologia de cultură specifică, iar schemele de înființare prezentate au caracter orientativ deoarece înființarea culturii este condiționată de o serie de factori principali, cum ar fi utilajele folosite, sistemele de irigare implementate, vigoarea soiului, tipul construcției – în cazul spațiilor protejate și suprafața pe care urmează să fie înființată cultura.

Lucrarea de față are și menirea de a aduce informații cu privire la principalele boli și dăunători, astfel încât să se evite confundarea simptomatologiei și implicit aplicarea greșită a tratamentelor.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2016 – pag. 48

HORTUS FLORSHOW ROMÂNIA - Ia un colţ de natură la tine acasă!

Datorită succesului înregistrat de edițiile din 2012 și 2013, HORTUS FLORSHOW ROMÂNIA – expoziție dedicată floriculturii, pomiculturii și legumiculturii revine și în acest an, pentru a oferi bucureștenilor o explozie de culori, parfumuri, gusturi și idei.
 
În cadrul Zilelor Horticulturii Bucureștene (ediția a XI-a), între 15 și 18 mai 2014, va avea loc târgul cu vânzare HORTUS FLORSHOW ROMÂNIA, dedicat iubitorilor de verde.
 
Locație:
Campusul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară
Bd. Mărăști, nr. 59
(Aleea principală - intrarea de la Rectorat)
Acces: gratuit
Program: orele 10-18 (joi – duminică)

 
Vizitatorii vor găsi cele mai bune soluții și produse horticole pentru casă și grădină: semințe și răsaduri de legume și flori, plante ornamentale, unelte, utilaje, accesorii și produse agricole tradiționale. Zeci de standuri vor răspunde prin propuneri și oferte bogate de primăvară și vară interesului și nevoilor pasionaților de grădinărit.
Căutați soluții pentu a vă amenaja balconul, terasa sau grădina? Doriți să vă cultivați singuri legumele sau fructele? Notați-vă datele 15-18 mai în agendă și veniți la târgul nostru!
 
Evenimentul prevede diverse manifestări colaterale:
• Simpozion tehnico-științific pe teme de horticultură
• Demonstrații practice în livadă și parcul dendrologic
• Demonstrații de artă florală
• Vizitarea serei de cercetare Hortinvest
 
Manifestarea este organizată de Green Box SRL, societate italiană specializată în organizarea de evenimente și manifestări expoziționale dedicate Floriculturii în întreaga Europă, în colaborare cu Facultatea de Horticultură - Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
 
Informații suplimentare:
Tel. + 40 723 777 924 ; Mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; www.florshowromania.ro ; http://www.horticultura-bucuresti.ro
 

AGRIS SA transferă performanţa la legumicultorii din Matca

Compania AGRIS SA din Grecia este lider în producerea de răsaduri nealtoite şi altoite, de calitate superioară, având personal specializat ce îşi desfăşoară activitatea în laboratoare dotate cu tehnologie de ultimă generaţie în întreaga regiune legumicolă din Balcani. Dispune de 2 centre de prezentare în Klidi – Imathias (Salonic) şi în Ierapetra – Creta. Calitatea răsadului obţinut este pe primul plan şi întotdeauna se urmăreşte adaptarea la cerinţele cultivatorilor. Prin vizitele pe care le organizează şi prin consultanţa pe care o oferă legumicultorilor români AGRIS SA contribuie direct la realizarea unor producţii mari şi de calitate care să poată fi valorificate inclusiv pe pieţele externe.

La sfârşitul anului trecut câţiva cultivatori de legume din localitatea Matca, judeţul Galaţi, împreună cu specialişti în domeniu au fost invitaţi de compania AGRIS SA din Grecia într-o vizită la sediul acesteia.

Vizita a fost organizată pentru ca legumicultorii să poată vedea modul performant în care se pot obţine răsadurile la diverse specii de legume: tomate, ardei, vinete, castraveţi, pepeni verzi, pepeni galbeni, varză ş.a.

AGRIS SA – 30 de ani de activitate

Compania AGRIS SA este activă pe piaţa europeană de 30 de ani, având iniţial în portofoliul de activităţi distribuţia de seminţe profesionale pentru legumicultură şi pentru cultura mare.

În paralel firma AGRIPLANT, înfiinţată în anul 2001, s-a ocupat cu producerea şi comercializarea răsadurilor de legume. În anul 2010 cele 2 firme s-au unit sub brandul AGRIS SA, iar pentru a fi cât mai aproape de producătorii de legume din România în anul 2011 firma şi-a deschis o filială cu sediul în Otopeni.

În colaborare cu instituţii europene din domeniu, compania participă la programe de cercetare aplicată pentru crearea de noi varietăţi adecvate nevoilor cultivatorilor europeni. Firma dispune de spaţii de producţie excelente, de personal specializat, dar şi de cunoştinţe unice în tehnologia producerii răsadurilor de legume. Pentru producţia de răsaduri firma dispune la această dată de 4 ha de sere, din care 1 ha este utilizat exclusiv pentru producerea de răsaduri altoite.

AGRIS SA comercializează în România, Bulgaria şi Grecia hibrizi de tomate - Tamaris F1, Cristal F1, Colibri F1, Hector F1, iar din anul 2012 hibrizii pentru solarii ciclul I: Lorely F1 şi Visconti F1, iar pentru ciclul II şi pentru ciclul prelungit Ceţia F1, Kartier F1 şi CLX 37468.

La ardei hibridul tip kapia - Odiseo F1 este unul extratimpuriu, cu o maturare cu 15-20 zile mai devreme faţă de oricare alt hibrid de ardei comercializat în ţara noastră şi care poate realiza producţii de peste 100 t/ha.

Obiective în 2014

Unul dintre obiectivele principale este introducerea pe piaţa din România a două produse noi, şi anume răsadul de tomate produs la plăci alveolare (300 alveole) şi comercializat la 35-38 de zile, moment în care are 3 frunze adevărate bine formate şi o înălţime de 9 cm; precum şi răsadul de ardei produs la plăci alveolare (300 alveole) comercializat la 42-45 de zile cu 3-4 frunze adevărate şi o înălţime de 9 cm.

Producerea şi comercializarea acestor răsaduri aduce avantaje nete cultivatorului de legume de la noi din ţară deoarece elimină lucrarea de semănat şi repicat, iar la vânzare răsadul are un sistem radicular foarte bine dezvoltat, este perfect aclimatizat, este total lipsit de boli şi dăunători şi va fi comercializat la un cost foarte avantajos.

Al doilea obiectiv urmărit este distribuţia de răsaduri altoite

Vigoarea plantelor altoite este dată de sistemul radicular bine dezvoltat, crescând rezistenţa plantei la temperaturi mici, la nematozi, Fusarium, bacterii, virusuri. În condiţiile în care infestările solului cu patogeni nu mai pot fi combătute cu substanţele chimice obişnuite, utilizarea răsadurilor altoite este o alternativă viabilă. De asemenea, soluţia pentru cultivarea unui teren mai puţin fertil o reprezintă tot plantele altoite, care asigură mai multă vigoare, putere, producţie şi calitate.

Prezenţa AGRIS pe piaţa românească este rezultatul dezvoltării planificate a regiunii unitare legumicole balcanice şi a fost susţinută de preluarea distribuţiei în exclusivitate a produselor CLAUSE pentru România, continuând astfel colaborarea de succes din Bulgaria şi Grecia.

A consemnat conf. univ. dr. Viorica Luchian-Lagunovschi

Legumicultorii au terminat vacanţa

Legumicultorii din Balta Doamnei, Gherghiţa, Olari, Gorgota, Puchenii Mari, Ciorani şi parţial Tomşani-Prahova au început încă din luna ianuarie să producă primele răsaduri pentru culturile din solarii. Nu o fac neapărat foarte ştiinţific, nu au spaţii sofisticate, atmosferă controlată prin computer sau sisteme de încălzire performante. Dar nu mai practică nici tehnologia de acum 10-15 ani, cu pat încălzit. S-au adaptat din mers noilor soluţii tehnice şi mai ales materialelor existente pe piaţă. Totul cu un singur scop: să-şi asigure recolte bune, legumicultura fiind de fapt afacerea familiei şi unica sursă de câştig

Iulian Manea, din Tomşani, produce răsadul pentru culturile de castraveţi şi tomate (5.000 mp de solarii deja acoperite de la sfârşitul lunii ianuarie) într-o răsadniţă de 120 mp. Încălzirea, folosită şi pentru spaţiile protejate, este asigurată de o centrală pe rumeguş. Pentru castravete, semănatul l-a efectuat în a doua decadă a lunii ianuarie, iar tomatele la sfârşitul decadei a doua, începutul decadei a treia: „Semăn în alveole, într-un substrat de turbă (n.n. – turba provine aproape în totalitate din ţările UE), iar după răsărire (5-7 zile), când plăntuţele ajung la o anumită dimensiune, le repic în ghivece din plastic, de 8-10-10 cm, într-un amestec de gunoi, pământ şi turbă, unde stau în jur de o lună, pe mese sau direct la sol. Temperatura o menţin în prima perioadă, cea de răsărire, la 25°C, apoi o scad treptat, iar udatul îl fac o dată pe săptămână sau când văd eu că este nevoie de apă. Tomatele le semăn în lădiţe, nu în alevole, şi apoi le repic la ghiveci. Îmi asigur în jur de 12.000 de fire de tomate şi 5.000 de castravete şi fac în aşa fel încât în martie, la începutul lunii, să ies la plantat, în solarii (n.n. solarii încălzite, cu sistem de irigaţie prin picurare, acoperite doar cu un rând de folie, pentru a limita costurile).“

Iulian Manea produce legume ecologice, de aceea nu face tratament clasic în răsadniţă şi nici în solarii, exceptând substanţele permise de standardele ecologice.

Familia Alexe, din Balta Doamnei, este la a treia generaţie de legumicultori. Întâi au muncit bunicii, apoi părinţii, care au vârsta de peste 60 de ani, şi acum copiii Valentin şi Cornelia. Pentru domniile lor, ca şi pentru ceilalţi grădinari, tehnologia de producere a răsadurilor şi cultura în solarii sau câmp a tomatelor, ardeilor, castraveţilor şi vinetelor nu mai prezintă niciun secret. Se şi miră când cineva îi întreabă despre acest subiect. Legumicultura este în sânge, o fac cu uşurinţă şi având certitudinea că nu greşesc. Răsadul nu-l cumpără niciodată, îl produc de 80 de ani în familie, în răsadniţă sau direct într-un loc rezervat din solar. Singura schimbare este că a fost nevoie să ţină pasul cu lumea, să facă faţă competiţiei, să se modernizeze, să înveţe lucruri noi. Au trecut de la semănatul pe pat încălzit în cel în lădiţe sau alveole, repică în ghiveci, asigură încălzirea cu o centrală pe motorină, dar încă nu s-au adaptat furiei preţurilor: „O singură sămânţă de tomate costă 20 de bani şi nici măcar nu este garantată, polietilena costă 6.000 lei şi nu o pot ţine mai mult de un an, rar doi, o remorcă de îngrăşământ organic ne duce la 300 lei şi cumpărăm 10 în fiecare an, iar motorina pentru încălzirea răsadniţei depăşeşte 3.000 lei.“

Maria BOGDAN

Legumicultorii şi reprezentanţii MADR vor definitiva în perioada următoare o strategie pe termen lung pentru sectorul legume-fructe

Membrii Asociaţiei Naţionale Profesionale Legume -Fructe din România se vor întâlni în perioada următoare cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru definitivarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung a sectorului.

Discuţiile cu reprezentanţii MADR vor avea ca teme: identificarea de soluţii pentru scurtarea lanţului producător-consumator; construirea de depozite în bazinele legumicole; TVA -ul diferenţiat la maxim 9 %; facilităţi fiscale pentru încurajarea asocierii în cooperative şi grupuri de producători; programe de finanţare pentru construcţia de noi sere şi solarii moderne, gen ,,primul solar sau prima seră ' şi pentru modernizarea celor existente, gen ,,programul rabla'; reglementarea situaţiei accesului producătorilor în pieţele agro-alimentare; program de finanţare pentru achiziţia de ambalaje; programe de investiţii pentru repornirea sistemelor de irigaţii; programe de formare profesională acreditate pentru reconversie profesională - gratuite pentru producătorii agricoli.

Asociaţia Naţională Profesională Legume-Fructe a fost înfiinţată în anul 2009 şi numără peste 80 de membri, asociaţii, cooperative şi grupuri de producători din România.

Sursa AGERPRES

Ecoleg Târgu Frumos. Micii legumicultori se aliniază noilor tendinţe

Privit din drumul ce vine dinspre Paşcani, oraşul Târgu Frumos apare ca un port asediat de banchize. Sunt cele 50 ha de solarii aparţinând comunităţii de ruşi lipoveni de aici, oameni harnici şi gospodari care aprovizionează cu legume şi zarzavaturi, din primăvară şi până toamna târziu, pieţele oraşelor din această parte de ţară.

O recoltă se strânge, alta se pregăteşte

..... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian CIOCOIU
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

În judeţul Iaşi seceta şi alte necazuri ale legumicultorilor

Seceta, pe care oamenii mai bătrâni ai satelor o aseamănă cu cea din 1946, a afectat în mod deosebit legumicultura. După o muncă fără preget, care se declanşează odată cu începutul anului, legumicultorii vestiţi din Bosia, Răducăneni, Chicirea, care aprovizionau din belşug pieţele oraşului Iaşi şi nu numai, acum, în toamnă, fluieră a pagubă. Tot păgubiţi sunt şi cumpărătorii care găsesc în pieţe legume de proastă calitate, puţine şi scumpe.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu

REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS