În urmă cu mai bine de 10 ani, comuna Ștefești înregistra un record la nivelul județului Prahova: era localitatea rurală cu cei mai mulți cetățeni – aproximativ 800 (raportat la populație, procentul oscilează între 32% și 25%, în funcție de fluxul de veniri și plecări) – plecați la muncă în străinătate. Aproape toți au trimis banii acasă și sume importante s-au investit în gospodării, astfel că așezarea s-a îmbogățit substanțial sub aspect imobiliar. De atunci și până astăzi încă 100 de diasporeni au revenit definitiv în țară; câțiva dintre aceștia, educați de-acum în simțul respectului pentru anumite valori europene, s-au implicat în viața comunității.

Localitatea este amplasată în zona colinară a județului Prahova, la poalele munților Grohotișu, pe valea râului Varbilău, fiind situată la 3 km de stațiunea Slănic (drumul de legătură însă măsoară 17,5 km) și 46 km față de Ploiești. Este compusă din trei sate – Ștefești, Scurtești și Târșoreni –, având o populație de 2.487 de locuitori (974 de locuințe) și o suprafață de 4.457 ha. Ca infrastructură, comuna dispune de drumuri asfaltate (75%) și alimentare cu apă (90%), salubritate și Internet, telefonie, transport în comun, 3 unități de învățământ (o grădiniță și două școli), teren de sport, dispensar, farmacie, cămin cultural, salon de festivități și două biserici ortodoxe, din care una declarată monument istoric.

Putere economică

Ca putere economică, comuna este lipsită de resurse importante. Din totalul suprafeței, 28,30% înseamnă teren agricol, cu o pondere de 96,35% a pășunilor, fânețelor și livezilor (preponderent plantații clasice, dar și câteva zeci de hectare intensive de prun, măr, păr, plus nuci răzleți), restul însemnând păduri (68,99% din totalul suprafeței localității), ape și construcții. Ca atare, locuitorii se ocupă cu pomicultura, creșterea animalelor, apicultura și exploatarea materialului lemnos. De altfel, așezarea este faimoasă pe plan local pentru producția de miere ecologică și pentru țuica de Ștefești. Din totalul populației ocupate, 7,5% lucrează în agricultură. Altfel spus, agricultura nu oferă suport pentru forța de muncă disponibilă. Unde sunt angajați ceilalți săteni? În administrația publică, în învățământ, sănătate și în mediul privat, la cele 15 societăți comerciale, cu tot cu buticari, care funcționează pe raza comunei și la unitățile de la Slănic (salină) ori Plopeni (parcul industrial). Lipsa locurilor de muncă și a unei perspective imediate de dezvoltare economică a generat exodul masiv despre care vă vorbeam la începutul articolului.

Planurile de viitor ale administrației

Consiliul Local și Primăria Ștefești au însă năzuințe mari cu privire la viitorul localității. Primarul Vasile Tăbăraș ne spunea că, peste câțiva ani, după ce vor fi terminate anumite investiții publice, ajutată de cadrul natural, localitatea ar putea deveni un fel de Moieciu al Prahovei. Ca investiții publice, comuna derulează ori va derula mai multe proiecte: modernizare drumuri locale, cu finanțare de aproximativ un milion de euro, asigurată prin Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa a II-a (după această lucrare, cele 4-5 străduțe necuprinse în proiect vor fi asfaltate cu bani de la bugetul local, astfel că gradul de modernizare va ajunge la 100%); reabilitare, modernizare, extindere și dotare Căminul Cultural Ștefești, proiect derulat prin Compania Națională de Investiții; modernizarea unei stații de tratare a apei și înlocuirea conductei de aducțiune (cea veche datează de prin anii ’60) și înlocuirea parțială a rețelei de distribuție, proiect realizat în parteneriat cu Consiliul Județean Prahova, ce cuprinde toată Valea Slănicului; canalizare numai pe străzile principale, unde dispunerea caselor permite o astfel de lucrare, investiție cuprinsă în Master – Planul Apă – Apă Uzată al Județului Prahova etc.

Primarul Tăbăraș și consilierii au însă un alt plan pentru revitalizarea așezării: „Avem un drum de legătură de 3 km între noi și Slănic. Ne-am propus să-l asfaltăm, fiecare pe raza sa teritorială, să-l  facem astfel practicabil; în felul acesta scurtăm cu 15 km actuala cale rutieră dintre noi și stațiunea balneoclimaterică Slănic, care ocolește prin Vărbilău și pe drumul județean Ploiești – Slănic – Teișani. Avem deja două pensiuni în zonă și, credem noi, odată cu acest drum, dar cu sprijinul localnicilor reîntorși din străinătate ori al oamenilor de afaceri, mai ales bucureșteni, să facem din comuna noastră o destinație agroturistică importantă, un fel de Moieciu al Prahovei“. În acest proiect ar putea fi atrasă și-o altă comună din zonă, Bertea; de altfel, cele două localități au facilitat accesul între sate prin modernizarea unui drum care de asemenea scurtează distanța rutieră substanțial. Cadrul natural permite o asemenea abordare, având în vedere situarea comunei în culmile muntoase ale Grohotișului, care ascund și trei formațiuni carstice (Peștera lui Moraru, Peștera lui Mocanu din Plăltinețul și Avenul Păltinețul) ori colinele de-o prospețime și frumusețe asemănătoare oricărui al loc muntos din țară.

Cel mai modern laborator digital de mate-info din mediul rural

Din 2008, de când a fost ales, primarul Tăbăraș, împreună cu echipa administrativă și consilierii locali, a realizat mai multe investiții: salon de festivități, piață agroalimentară, modernizarea și dotarea școlilor și grădiniței, modernizarea sediului administrației publice, farmacie, teren de sport, modernizare drumuri locale etc. Și corpul profesoral a răspuns pe măsură. De exemplu, Școala Gimnazială Ștefești a reușit, prin intermediul programului Digitalia, să amenajeze un laborator complet echipat cu materiale digitale educaționale pentru matematică și informatică (tablete pentru fiecare elev, laptop pentru profesor, videoproiector, pachet complet de aplicații adaptate curriculei, materiale digitale și planuri de lecții etc.). Profesorii au fost instruiți pentru a utiliza în procesul de predare metode digitale interactive. Despre acest laborator de mate-info se spune – noi nu știm dacă lucrurile stau chiar astfel – că ar fi cel mai modern din mediul rural al județului.

Comuna se mândrește că a dat și câțiva sportivi de talie internațională. Unul dintre aceștia este Alexandru Dumitrescu, dublu campion mondial la kaiac-canoe, la probele de 500 și 1.000 m, în 2010, și triplu campion mondial la competiția similară universitară. Legitimat la Dinamo București, Alex a făcut o echipă formidabilă cu Victor Mihalachi, bucurând o națiune întreagă prin performanțele deosebite obținute. Autoritățile i-au decernat titlul de cetățean de onoare al comunei, distincție pe care sportivul o merită cu prisosință.

Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului“ din satul Scurtești, zidită în anul 1780 și declarată monument istoric grație clopotului pe care îl posedă, adus din Viena în anul 1802.

Maria Bogdan