reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Dec 2019

Amenzi în valoare de 857.600 de lei pentru nereguli constatate de ANSVSA în luna iulie

În cursul lunii iulie 2019 Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat 10.156  de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfășoară activități în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume fructe.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, prelucrate precum şi cele de depozitare a materiilor prime şi produselor finite, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţii.      

Ca urmare a neregulilor constatate au fost acordate 219 amenzi în cuantum de 857.600 de lei.

În urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformităţi cum ar fi:

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 4.200 de lei - neîntreţinerea în codiţii igienice a spaţiului de depozitare a alimentelor;
  • Arad, 55.000 de lei - neîntreţinere spaţii, comercializare produse expirate, depozitare necorespunzătoare;
  • Argeş, 10.000 de lei - spaţiul de depozitare neigienizat, lipsă echipamente de protecţie personal lucrător;
  • Bacău, 38.400 de lei - manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, nerespectarea condiţiilor de igienă, nerespectarea normelor stabilite privind întreţinerea spaţiilor de depozitare şi prelucrare a produselor alimentare, ustensile, utilaje, nerespectarea condiţiilor de depozitare a produselor alimentare;
  • Bistriţa-Năsăud, 155.000 de lei - igienă necorespunzătoare, pereţi cu porţiuni degradate, porţiuni cu mucegai, recipiente neigienizate, ustensile depozitate necorespunzător, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, lipsă echipament de protecţie, stare de sănătate neatestată, lipsă dezinfectanţi, produse alimentare fără elemente de identificare sau etichete nelizibile, produse modificate organoleptic, lipsă înregistrări temperatură, lipsă efecturare acţiuni de dezinsecţie-deratizare;
  • Brăila, 600 de lei - ustensile de lucru neigienizate;
  • Bucureşti, 10.000 de lei - unitatea nu deţine document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Cluj, 114.800 de lei - lipsă document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, igienă necorespunzătoare navete, depozitare şi etichetare necorespunzătoare;
  • Constanţa, 2.000 de lei - etichetare necorespunzătoare;
  • Dâmboviţa, 32.000 de lei - neîntreţinere spaţii, depozitare necorespunzătoare produse alimentare, materii prime cu termen de valabilitate depăşit alături de produse conforme, unitate neînregistrată sanitar veterinar si pentru siguranţa alimentelor, nerespectarea condiţiilor de igienă, etichetare necorespunzătoare;
  • Dolj, 20.000 de lei - condiţii de igienă necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare;
  • Galaţi, 12.000 de lei - neiniţiere procedură retragere/ rechemare produse neconforme;
  • Gorj, 49.900 de lei - manipulare produsele alimentare în timpul comercializării către consumatorul final fără utilizarea echipamentului de protecţie sanitară, comercializarea produselor alimentare în regim ambulant către consumatorul final fără a deţine document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, lipsa elementelor de identificare, depozitarea necorespunzătoare, nu s-a făcut dovada existenţei unui contract DDD cu o societate autorizată, transportul unor produse alimentare ambalate cu un mijloc de transport neautorizat/neînregistrat sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Harghita, 2.400 de lei - manipulare necorespunzătoare;
  • Hunedoara, 18.000 de lei - paviment cu fisuri şi neigienizat corespunzător, manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Ialomiţa, 32.800 de lei - nerespectarea normelor pentru siguranţa alimentelor privind manipularea produselor alimentare, depozitarea produselor alimentare necorespunzătoare, comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar;
  • Iaşi, 10.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Ilfov, 26.000 de lei - neîntreţinerea spaţiilor de lucru şi depozitare, nerespectarea trasabilităţii, manipulare necorespunzătoare;
  • Maramureş, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Mehedinţi, 4.200 de lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de producţie şi de depozitare, neîntreţinere echipamente lucru, manipulare necorespunzătoare produse alimentare, sursă apă caldă nefuncţională, lipsă proces verbal de execuţie lucrări DDD;
  • Mureş, 37.400 de lei - igienă şi depozitare necorespunzătoare;
  • Prahova, 5.000 de lei - neîntreţinere spaţii;
  • Sibiu, 169.500 de lei - corpuri străine în pâine, igienă, etichetare, depozitare, trasabilitate necorespunzătoare, întreţinere spaţii;
  • Suceava, 10.000 de lei - lipsă contract DDD, condiţii de igienă necorespunzătoare;
  • Tulcea, 2.200 de lei - produse alimentare fără elemente de identificare, neîntreţinere spaţii prelucrare şi depozitare produse alimentare;
  • Vaslui, 7.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Vâlcea, 8.400 de lei - neîntreţinere corespunzătoare spaţii, depozitare necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Vrancea, 18.800 de lei - în spaţiul de producţie nu sunt respectate condiţiile minime de igienă, nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de depozitare, prelucrare precum şi a instalaţiilor şi echipamentelor, ustensilelor folosite în procesul de producţie, etichetare necorespunzătoare.

De asemenea în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ansvsa.ro

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală iunie-iulie 2018

În perioada iunie-iulie 2018, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 18.537 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 228 de amenzi contravenționale, în valoare totală de 334.700 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 5.000 de lei – lipsă trasabilitate, comercializarea de produse alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare direct pe paviment;
  • Arad, 24.000 de lei - neîntreţinerea igienică a spaţiilor de prelucrare, echipamentelor şi ustensilelor, depăşirea capacităţii de depozitare, comercializarea directă către consumatorul final în spaţii neaprobate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitarea și manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bacău, 13.800 de lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor și ustensilelor, nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea produselor alimentare în spaţii neigienizate;
  • Bihor, 32.000 de lei - depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bistriţa-Năsăud, 17.800 de lei - lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, etichetare necorespunzătoare, paviment neigienizat, echipament de protecţie sanitară incomplet, lipsa analizelor de sănătate ale personalului, întreruperea lanțului de frig, neefectuarea acțiunilor DDD;
  • Botoşani, 2.400 de lei - funcţionarea în spaţii neaprobate, manipulare necorespunzătoare;
  • Braşov, 23.200 de lei - etichetare şi depozitare necorespunzătoare, lipsă trasabilitate, igienă necorespunzătoare;
  • Brăila, 5.600 de lei - lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, spaţii de lucru şi utilaje neîntreţinute şi neigienizate;
  • Bucureşti, 38.000 de lei - nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Buzău, 11.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă monitorizare temperatură de depozitare, urme ale prezenţei dăunătorilor, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Caraş-Severin, 2.500 de lei - depozitare necorespunzătoare, etichetare incompletă, lipsă echipament de protecţie sanitară a produselor;
  • Cluj, 26.800 de lei - condiţii igienicosanitare necorespunzătoare, desfășurare de activităţi neînregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Dâmboviţa, 21.600 de lei - neîntreţinere spaţii şi utilaje, materii prime fără date de identificare, trasabilitate, depozitare necorespunzătoare, manipulare necorespunzătoare a alimentelor;
  • Dolj, 24.200 de lei - depozitare, etichetare, manipulare necorespunzătoare, lipsă document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Galaţi, 6.000 de lei – lipsă igienizare spaţiu producţie, depozit şi utilaje;
  • Giurgiu, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Gorj, 18.200 de lei – pereţi și paviment neigienizate, aparatura frigorifică neigienizată, recipientele de precolectare a deşeurilor neconforme, echipamentul şi substanţele de curăţenie şi igienizare nu sunt depozitate corespunzător, depozitare nesectorizată a alimentelor în spaţiile frigorifice, lipsă echipament de protecţie sanitară a produselor, etichetare incompletă, neînregistrarea sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţii desfăşurate;
  • Harghita, 600 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Hunedoara, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare;
  • Ialomiţa, 11.400 de lei - masa răcire pâine igienizată necoresapunzător, produse alimentare depozitate necorespunzător fără respectarea condiţiilor impuse de producători, etichete deteriorate, igienă necorespunzătoare a spaţiilor de depozitare, neasigurarea trimiterii probelor recoltate la laborator, în condiţii corespunzătoare şi în timp util;
  • Ilfov, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Mehedinţi, 1.800 de lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor şi a echipamentelor de lucru folosite;
  • Mureş, 14.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, utilaje necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Neamţ, 4.000 de lei - manipulare necorespunzătoare produse alimentare, neîntreţinerea spaţiilor de depozitare;
  • Olt, 5.200 de lei - manipulare necorespunzătoare, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Satu-Mare, 600 de lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii necorespunzătoare;
  • Sălaj, 600 de lei - igienizare necorespunzătoare;
  • Sibiu, 19.400 de lei - etichetare incompletă, depozitare necorespunzătoare;
  • Suceava, 10.200 de lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, nerespectarea planului de autocontrol;
  • Timiş, 9.000 de lei - spaţii de producţie şi depozitare neigenizate, neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiului de fabricare, depozitare necorespunzătoare, neanunţarea începerii activităţii;
  • Tulcea, 2.200 de lei - depozitare direct pe paviment, nu se respectau condiţiile de temperatură, prezenţa muştelor, etichetare necorespunzatoare;
  • Vâlcea, 2.000 de lei – echipamente și utilaje neigienizate;
  • Vrancea, 3.000 de lei - neanunţarea începerii unei activităţi supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi a substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Atenție! Se anunță o vară fierbinte

Agenția Națională de Meteorologie prognozează că lunile iulie și august vor fi deosebit de secetoase și cu arșiță puternică.

În atenția agricultorilor trebuie să stea, cu precădere, culturile de porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr ș.a. care își desfășoară ciclul de vegetație, cu etapele importante de înflorire-fructificare, chiar în această perioadă.

Perioada de toamnă-iarnă 2016-2017 și primăvara aceasta au fost relativ bogate în precipitații în majoritatea zonelor agricole. Depinde de modul cum a fost pregătit solul, dacă a avut suficientă permeabilitate pentru a înmagazina cât mai multă apă și de măsurile luate pentru a limita la minimum pierderile.

În această etapă, importantă este lucrarea de prășit. Ea trebuie efectuată cu cultivatorul echipat cu cuțite care au tăișul plat și execută tăierea buruienilor pe dedesubt, cât mai aproape de suprafața solului, fără să-l rănească, pentru a evita pierderile de apă prin evaporare. Buruienile tăiate rămân la suprafața solului, îndeplinind rolul de mulci care protejează solul și împiedică pierderea apei prin evaporare. În acest fel lucrarea de prășit îndeplinește și rolul de distrugere a buruienilor, care consumă de 2-4 ori mai multă apă decât plantele de cultură, dar și rolul de a crea un strat izolator, fără capilare la suprafața solului, împiedicând ridicarea apei.

Prin experiențe riguroase s-a demonstrat că, de exemplu, parcela de porumb prășită în mai a pierdut 1,8 mm/zi apă, iar cea neprășită 4,9 mm/zi.

Se vor efectua mai multe prașile, chiar dacă nu sunt buruieni, deoarece creează acel mulci natural la suprafața solului și astupă crăpăturile prin care pierderile de apă sunt cu 15-18% mai mari și de la mai mare adâncime.

Important este ca prin prașile să nu se răscolească și să nu se deniveleze solul. Se va avea în vedere că pierderile de apă nu au loc numai prin consumul de către buruieni și prin evaporare la suprafața solului, ci există și un consum productiv de apă prin procesul de transpirație a plantelor. Se poate interveni însă și în reducerea acestui consum de apă.

Astfel, printr-o fertilizare echilibrată se realizează o concentrație a soluției solului și în plante poate ajunge cantitatea necesară de elemente nutritive într-un volum mai mic de apă. Așa, de exemplu, consumul specific la grâul fertilizat este 349, iar la cel nefertilizat 928.

De asemenea, fertilizarea foliară stimulează o mai intensă activitate a sistemului radicular pentru a valorifica superior apa existentă în sol.

În ultimul timp se menționează un îngrășământ foliar SUN GUARD care, se spune, reduce cu 35% procesul de evapotranspirație.

De asemenea, prin măsurile de combatere a bolilor și dăunătorilor se contribuie la evitarea stresului general la care sunt supuse plantele în aceste condiții de secetă, iar în părțile atacate pierderile de apă prin transpirație sunt mult mai mari. Cine a avut inspirația ca la semănat să folosească soiuri (hibrizi) cu perioada de vegetație mai scurtă și mai rezistente la stresul hidric se descurcă și mai bine.

Este important ca, în condițiile cu deficit de apă în sol, să se regleze și densitatea plantelor. Dar cel mai important este ca lanul să fie compact, fără goluri. Într-un asemenea lan de porumb, de exemplu, se menține o umiditate atmosferică mai ridicată care determină atât reducerea transpirației plantelor cât și diminuarea pierderilor de apă prin evaporare la suprafața solului.

În ceea ce privește lipsa de goluri în lan și o densitate mai mare și uniformă a rezultat că parcela de porumb cu 70.000 plante/ha a pierdut 82 mm de apă, iar parcela cu 40.000 plante/ha a pierdut 114 mm de apă întrucât în lanul aerisit circulă mai ușor curenții de aer care antrenează apa.

Nu trebuie pierdute din vedere nici precipitațiile care mai cad în această perioadă, urmărindu-se captarea ultimei picături de apă.

S-a constatat că pe solul bine structurat, din precipitațiile căzute se pierd 1,5% și se infiltrează 85%, pe când pe solul fără structură se infiltrează 30-40%, iar restul se pierd.

De asemenea, se pierd 31-38% din precipitații pe solul lucrat și peste 80% în solul nelucrat.

În scopul unei mai bune acumulări și consumări a apei în sol s-a creat o substanță Solid Rain (ploaie solidă), un polimer care absoarbe de 500 ori mai multă apă decât volumul său. Această substanță se încorporează în sol la nivelul sistemului radicular al plantelor. În contact cu apa se transformă în gel care poate păstra 95-99% din excesul de apă din precipitații.

Ținându-se seama de toate aceste elemente, printr-o tehnologie de cultură adecvată, se pot obține recolte satisfăcătoare și în condiții de secetă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 14-15

Pomicultura în luna iulie

În luna iulie activităţile pomicultorilor sunt orientate în trei direcţii: recoltarea producţiei, tratamentele împotriva bolilor și dăunătorilor, fertilizarea și irigarea speciilor nerecoltate și crearea condiţiilor optime pentru producţia anului viitor la speciile recoltate.

Cultura cireşului s-a dovedit și în acest an foarte eficientă, realizându-se producții normale acolo unde s-a aplicat tehnologia corespunzătoare în funcție de tipul de livadă, soi și încărcătura de fructe pe pom. Pentru specia cireș, în luna iulie obligatoriu trebuie să executăm tehnologia care să ajute la diferențierea mugurilor de rod prin: lucrări de tăieri în verde, asigurarea mugurilor de rod cu elementele nutritive care să ajute fenomenul de invertire, dar și începerea pregătirilor pentru iernat, tratamente de sezon împotriva bolilor și dăunătorilor, pentru păstrarea a cât mai multor frunze pe pom. Bolile specifice sunt: monilioza, corineum, cocomices, iar dăunătorii: San José, tortricide, hiphantria.

În acest scop, în perioada imediat după recoltare, vom face 4 tratamente foliare, aplicate din 10 în 10 zile, cu azot proteic, amidic (NH2 (COO)2) combinație pe care o găsim în îngrășământul UREEA 46, puțin BIURET produs la fabrica din SLOBOZIA.

Primul tratament: 10 kg/ha UREE 46 + 2,5 kg/ha CAPTAN 50 + 2 kg/ha amestec de microelemente.

După 10 zile: 10 kg/ha UREE 46 + 0,1 l/ha ALFA­CIPERMETRIN + 2 kg/ha amestec de microelemente.

După 10 zile: 10 kg/ha UREE 46 + 5 kg/ha BOUILLE BORDELAISE + 2 kg/ha amestec de microelemente.

După alte 10 zile: 10 kg/ha UREE 46 + 1 l/ha CLORPI­RIFOS + DELTAMETRIN + 2 kg/ha microelemente.

Nu trebuie să depășim data de 10 august. Să facem irigarea cu 300 mc apa/ha, iar erbicidarea pe rând.

CULTURA PRUNULUI. Indiferent de tipul de cultură, în anul acesta pomii sunt foarte încărcați cu fructe și de aceea trebuie să facem obligatoriu un rărit manual, fruct de fruct să fie lăsat la 3 cm. Lucrarea cea mai importantă este combaterea atacului de viermi, de CYDIA FUNEBRANA și SYDIA MOLESTA a doua generație, atacul de San José, afide, iar cu 10 zile înainte de recoltare să protejăm fructele de atacul de monilioză. În acest scop se fac trei tratamente la 10 zile diferență unul de altul, înainte sau după o ploaie, cu 1,5 l/ha clor pirifos me 0,6 l/ha Spinosad sau 0,2 l/ha tiacloprid. Ca fungicid să folosim 0,5 l/ha boscalid + piroclostrobin. La fiecare tratament vom amesteca în soluție câte 2 kg/ha oxid de calciu + 3 kg/ha UREEA 46 + 2 KC/I Alge sau amestec de microelemente. În plantațiile unde în anii anteriori am avut atac puternic de Polisigma Rubrum vom aplica un tratament cu 1 kg/ha fosfit de potasiu.

Să irigăm cu 300 mc/ha apă sau să ducem apa cu cisterna cu amestec de îngrășăminte chimice, 300 kg/ha; de asemenea, să erbicidăm pe rând cu GLIFOSAT (1l/100 l apă).

SPECIA PIERSIC. Deoarece fructele se vor recolta eșalonat, pe perioada lunilor iulie-august, trebuie să fie protejate de dăunători (viermi), omida păroasă a dudului, dar și de o boală foarte virulentă, monilioza.

Iată de ce vom executa în luna iulie trei tratamente pentru generația a doua la CYDYA MOLESTA alternative din 10 în 10 zile: 0,1 l/ha ALFACIPER­METRIN și 0,3 l/ha DEFLUBENZURON și înainte de recoltare cu 0,5 l/ha TAUFLUVALINAT. Pentru monilioză, diferențiat pe soiuri, înainte de recoltat să folosim 0,15 1/ha DIFENO CONAZOL. Pentru a realiza fructe mari, rezistente la transport, la fiecare tratament vom folosi în soluție și 3 kg/ha UREE 46-kg oxid de calciu + 1 kg/ha FOSFIT DE POTASIU (un singur tratament) + 2 kg/ha microelemente. Vom iriga și vom aplica un ierbicid pe rândul de pomi. Acolo unde nu există sisteme de irigație transportați apa cu cisterne adăugând în apă 0,3% un amestec de îngrășăminte cu azot, fosfor și potasiu în proporţia 1/2/3 + 0,1% nitrat de calciu.

SPECIA CAIS. Soiurile timpurii sunt în plină recoltare. Atenție la atacul de monilioză. Înainte de recoltare aplicăm un stropit cu un amestec: fungicid 0,15 l/ha DIFENOCONAZOL+ 4 kg/ha oxid de calciu + 2 kg microelemente. La soiurile cu recoltare în luna august vom stropi odată cu 1 l la ha/ clorpirifos + deltametrin, pentru atacul de viermi, afide, San José. Și la specia cais să irigăm și să erbicidăm cu glifosat.

SPECIA MĂR. Este specia care cere o atenție deosebită pentru a realiza fructe mari, sănătoase, comerciale și pentru păstrare îndelungată. Atacul generația a doua de viermi (CYDYA POMONELA), minatoare de frunze, San José, păduchele lânos, omida păroasă a dudului, plus boli ca rapăn, făinare, ERWINIA, pătarea amară, toate vor fi combătute aplicând trei tratamente, astfel:

La începutul lunii iulie se stropește cu un amestec de 0,3 kg/ha CIPRODINIL + 0,45 kg/ha DEFLUBENZURON + 3 kg/ha UREE 46 + 4 kg/ha OXID DE CA + 2 kg/ha MICROELEMENTE.

După 10 zile se stropeşte cu: 1,5 kg/ha IMIDACLOPRID + 0,75 kg/ha DITIANON + 1 kg/ha FOSFAT DE POTASIU + 4 kg/ha OXID DE CALCIU.

În ultima decadă a lunii iulie: 2 l/ha dodine + 0,6 l/ha spinodad + 3 kg/ha UREE 46 + 6 kg/ha oxid de calciu.

La speciile măr, prun, cais și piersic, momentul de aplicare a tratamentelor se determină prin stabilirea curbei de zbor, dar cel mai practic este să controlăm numărul de fructe înțepate. Momentul este când sunt înțepate, din 1.000 de fructe, la măr 10 buc., la piersic 8 buc., la prun 10 bucăți. Acolo unde s-au montat difuzoare cu feromoni se creează confuzia, atacul este slab și atunci vom face un singur tratament. La nivelul frunzelor sunt și alți dăunători patogeni care trebuie combătuți. Se va folosi un insecticid care protejează fauna entomofilă (mavrik).

Pomii să fie irigați cu minimum 500 mc apă/ha, 300 kg/ha îngrășăminte (1/4 azot, 1/4 fosfor + ½ potasiu); se poate asigura prin transport în apă cu cisterna. Să erbicidăm cu glifosat. Acolo unde dorim să facem fructe mari vom rări fructele la maximum două fructe în buchet.

Petre Eremia

Evenimentele lunii iulie 2014

17-19 iulie – Festivalul „Flori de pe Dorna“, Editia a II-a, Poiana Stampei, Suceava.

17 iulie – 28 august – Sosesc la Sibiu calfele călătoare. Acestea pot fi zărite oriunde pe străzile Sibiului dar şi la atelierele de dulgherit şi fierărit de pe strada Cetăţii.

16 iulie – 3 august –Tabăra de creaţie pentru copii „Vara pe uliţă“, Muzeul Satului „Dimitrie Gusti“, Bucureşti.

18 iulie – „Drumul Muntelui“, Lacul Vulturilor, Chiojdu, Buzău.

19-21 iulie – Festivalul folcloric „Serbările Oituzului – Sântilia“, Poiana Sărată, Oituz, Bacău.

20 iulie – „Nedeea de la Polovraci“, serbare câmpenească şi târg tradiţional ce are loc anual în preajma zilei de Sfântul Ilie la Polovraci, judeţul Gorj.

21 iulie – Târgul de Fete „Muntele Găina“ (3-4 ore de mers pe jos din sat), cea mai mare sărbătoare tradiţională românească în aer liber, prilej de a admira jocul şi portul popular din Transilvania şi de a „târgui“ produse de artizanat specifice.

25 iulie – „Festivalul Secerişului“, Ampoiţa, Alba.

25 iulie – Festivalul de cântece, dansuri, obiceiuri tradiţionale din Ţara Lăpuşului, Stoiceni, Maramureş.

25-26 iulie – Târgul de vară, Moeciu, Braşov.

24-27 iulie – Festivalul de Bun Gust, cel mai important festival culinar din Transilvania, care aduce în Piaţa Mare – Sibiu zece bucătării ale lumii. Plus muzică bună, demonstraţii culinare cu maeştri precum Horia Vîrlan sau Antonio Passarelli, concursuri delicioase şi premii pe măsură.

26-27 iulie – Festivalul „Sus pe muntele din Jina“. Cea de-a XIIV-a ediţie se va desfăşura pe Platoul de la ieşirea înspre Şugag, Jina, Sibiu.

30 iulie – 4 august – Festivalul internaţional de folclor „Cântecele Munţilor“, o paradă a portului popular, spectacole în aer liber, seri cu specific culinar, expoziţii de costume, audiţii muzicale, proiecţii de film şi ateliere de dans la Sibiu.

Luna iulie în pomicultură

În luna iulie activităţile pomicultorilor sunt orientate în trei direcţii: recoltarea producţiei, tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor, fertilizarea şi irigarea speciilor nerecoltate şi crearea condiţiilor optime pentru producţia anului viitor la speciile recoltate.

Cultura cireşului s-a dovedit şi în acest an foarte eficientă, s-au realizat producţii normale acolo unde s-a aplicat tehnologia corespunzătoare în funcţie de tipul de livadă, soi şi încărcătura de fructe pe pom. Pentru specia cireş, în luna iulie obligatoriu trebuie să executăm tehnologia care să ajute la diferenţierea mugurilor de rod prin: lucrări de tăieri în verde, asigurarea mugurilor de rod cu elementele nutritive care să ajute fenomenul de invertire, dar şi începerea pregătirilor pentru iernat, tratamente de sezon împotriva bolilor şi dăunătorilor, pentru păstrarea a cât mai multor frunze pe pom. Bolile specifice sunt monilioza, corineum, cocomices şi ale dăunătorilor San José, tortricide, hiphantria.

În acest scop, în perioada imediat după recoltare vom face 4 tratamente foliare, aplicate din 10 în 10 zile cu azot proteic, amidic (NH2(COO) 2), combinaţie pe care o găsim în îngrăşământul UREEA 46, puţin BIURET produs la fabrica din Slobozia.

Primul tratament: 10 kg/ha UREE 46+2,5 kg/ha CAPTAN 50+2 kg/ha, amestec de microelemente. După 10 zile, 10 kg/ha UREE 46+0,1 l/ha ALFACI­PER­METRIN +2 kg/ha amestec de microelemente. După 10 zile, 10 kg/ha UREE 46 + 5 kg/ha BOUILLE BORDELAISE + 2 Kg/ha amestec de microelemente. După alte 10 zile, 10 kg/ha UREE 46 + 1 l/ha CLO­RPIRIFOS + DELTAME­TRIN + 2 kg/ha microelemente.

Nu trebuie să depăşim data de 10 august. Să facem irigarea cu 300 mc apă/ha, erbicidarea pe rând cu 1 glifosat 1 l/100 kg de apă, maximum 300 l soluţie pe hectar.

Cultura prunului. Indiferent de tipul de cultură, în anul acesta pomii sunt foarte încărcaţi cu fructe şi de aceea trebuie să facem obligatoriu un rărit manual, fructele trebuind să fie lăsate la 3 cm. Lucrarea cea mai importantă este combaterea atacului de viermi, de CYDIA FUNEBRANA şi SYDIA MOLESTA a doua generaţie, atacul de San José, afide, iar cu 10 zile înainte de recoltare să protejăm fructele de atacul de monilioză. În acest scop se fac trei tratamente la 10 zile diferenţă unul de altul, înainte sau după o ploaie, cu 1,5 l/ha clor pirifos metil, 0,6 l/ha Spinosad sau 0,2 l/ha tiacloprid. Ca fungicid să folosim 0,5 l/ha boscalid + piroclostrobin. La fiecare tratament vom amesteca în soluţie câte 2 kg/ha oxid de calciu + 3 kg/ha UREEA 46 + 2 kg/ha alge sau amestec de microelemente. În plantaţiile unde în anii anteriori am avut atac puternic de Polisigma rubrum vom aplica un tratament cu 1 kg/ha fosfit de potasiu.

Să irigăm cu 300 mc/ha apă sau să ducem apă cu cisterna cu amestec de îngrăşăminte chimice, 300 kg/ha, de asemenea să ierbicidăm pe rând cu GLIFOSAT (1 l/100 l apă).

Specia cais. Soiurile timpurii sunt în plină recoltare, atenţie la atacul de monilioză, să aplicăm înainte de recoltare un stropit cu un amestec: fungicid 0,15 l/ha DIFENOCONAZOL+ 4 kg/ha oxid de calciu + 2 kg microelemente. La soiurile cu recoltare în luna august vom stropi o dată cu 1 l/ha/clorpirifos + deltametrin, pentru atacul de viermi, afide, San José. Şi la specia cais să irigăm şi să erbicidăm cu glifosat.

Specia piersic. Deoarece fructele se vor recolta eşalonat, pe perioada lunilor iulie-august, trebuie să fie protejate de dăunători (viermi), omida păroasă a dudului, dar şi de o boală foarte virulentă – monilioza.

Iată de ce vom executa în luna iulie trei tratamente pentru generaţia a doua la CYDYA MOLESTA alternative din 10 în 10 zile: 0,1 l/ha ALFACIPERMETRIN şi 0,3 l/ha DEFLUBENZURON şi înainte de recoltare cu 0,5 l/ha TAU-FLUVALINAT. Pentru monilioză, diferenţiat pe soiuri, înainte de recoltat să folosim 0,1 5 l/ha DIFENO CONAZOL. Pentru a realiza fructe mari, rezistente la transport, la fiecare tratament vom folosi în soluţie şi 3 kg/ha UREE 46 + 4 kg oxid de calciu + 1kg/ha FOSFIT DE POTASIU (un singur tratament) + 2 kg/ha microelemente. Vom iriga şi vom aplica un erbicid pe rândul de pomi. Acolo unde nu avem sisteme de irigaţie transportaţi apa cu cisterne, adăugând în apă 0,3% un amestec de îngrăşăminte cu azot, fosfor şi potasiu în proporţie de 1/2/3 + 0,1% nitrat de calciu.

Specia măr. Este specia care cere o atenţie deosebită pentru a realiza fructe mari, sănătoase, comerciale şi pentru păstrare îndelungată. Atacul generaţia a doua de viermi (CYDIA POMONELA), minatoare de frunze, San José, păduchele lânos, omida păroasă a dudului, plus boli ca rapăn, făinare, ERWINIA, pătarea amară, toate vor fi combătute aplicând trei tratamente, astfel:

La începutul lunii iulie se stropeşte cu un amestec de 0,3 kg/ha CIPRODINIL + 0,45 kg/ha DEFLU­BEN­ZURON + 3 kg/ha UREE 46 + 4 kg/ha OXID DE CA +

2 kg/ha microelemente. După 10 zile se stropeşte cu:

1,5 kg/ha IMIDACLO­PRID + 0,75 kg/ha DITIANON + 1 kg/ha FOSFIT DE POTASIU + 4 kg/ha OXID DE CA. În ultima decadă a lunii iulie: 2 l/ha DODINE + 0,6 l/ha SPINOSAD + 3 kg/ha UREE 46 + 6 kg/ha OXID DE CA.

La speciile măr, prun, cais şi piersic, momentul de aplicare a tratamentelor se determină prin stabilirea curbei de zbor, dar cel mai practic este să controlăm numărul de fructe înţepate. Momentul este când sunt înţepate din 1.000 de fructe la măr 10 buc., la piersic 8 buc., la prun 10 bucăţi. Acolo unde s-au montat difuzoare cu feromoni se creează confuzia, atacul este slab şi atunci vom face un singur tratament. La nivelul frunzelor sunt şi alţi dăunători patogeni care trebuie combătuţi. Se va folosi un insecticid care protejează fauna entomofilă (mavrik).

Pomii să fie irigaţi cu minimum 500 mc apă/ha, 300 kg/ha îngrăşăminte (1/4 azot, 1/4 fosfor + 1/2 potasiu), se poate asigura prin transport în apa cu cisterne. Să erbicidăm cu glifosat. Acolo unde dorim să facem fructe mari vom rări fructele până la maximum 2 fructe în buchet.

Petre EREMIA

Abonează-te la acest feed RSS