reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Nov 2019

Investiții în inovație

Am preluat în titlu expresia specialiştilor de la CORTEVA AGRISCIENCE din Cernay, Franţa, convins fiind că exprimă realitatea a ceea ce am văzut acolo cu prilejul recentei vizite a Fabricii de producţie şi ambalare a unor produse pentru potecţia plantelor de ultimă generaţie.

Aflată în estul ţării, Cernay (Rinul Superior), ca de altfel mai toate localităţile din regiunea Alsacia, impresionează prin ordine, curăţenie, respect pentru tradiţie şi istorie, atribute specifice populaţiei autohtone, majoritatea de etnie sau cu „rădăcini“ germane. Poate nu întâmplător Compania Corteva Agriscience a ales să investească aici într-o fabrică modernă dotată cu echipamente de top.

Investiţia, în valoare de peste 20 milioane de euro, va susţine producţia gamei Inatreq active, acceptată deja pentru utilizare în multe din statele UE, aceasta făcând parte dintr-o nouă clasă de fungicide destinate protecţiei cerealelor în care molecula activă este obţinută din produse de origine naturală prin fermentare.

Producţia în noua fabrică, la a cărei inaugurare au fost prezente importante personalităţi politice şi administrative din regiune, dar şi jurnalişti din presa de specialitate din mai multe ţări europene, a demarat în această lună – octombrie 2019. Prin extinderea investiţiei vor fi create peste 50 de noi locuri de muncă ce se va adăuga celor aproximativ 380 deja existente.

CORTEVA AGRISCIENCE, prin investiţiile inclusiv în liniile de formulare, urmăreşte să vină în întâmpinarea cererii pentru produse organice, oferind agricultorilor soluţii noi în ceea ce priveşte protecţia culturilor, răspunzând astfel provocărilor aflate într-o continuă schimbare. Inatreq active este una dintre acestea, fiind considerat un produs revoluţionar care permite fermierilor obţinerea unor producţii mari şi sigure sub aspect alimentar. „Ingredientele naturale din componenţa produsului reprezintă direcţia dorită de societăţile europene în materie de inovare“, spunea printre altele Susan LEWIS, vicepreşedinte senior şi director operaţiuni Corteva Agriscience.

investitii corteva2

Cu prilejul dialogului purtat cu principalii reprezentanţi ai fabricii din Cernay am aflat cât de importantă este investiţia de aici pentru viitorul agriculturii europene şi nu numai, pentru sănătatea omenirii.

„Această nouă investiţie demonstrează angajamentul companiei noastre de a oferi soluţii sustenabile, inovatoare, care vor transforma agricultura şi vor ajuta agricultorii să crească productivitate şi să asigure alimentele necesare pentru o populaţie aflată în creştere. Această fabrică reflectă eforturile noastre continue pentru a crea un sistem alimentar sustenabil care să ajute fermierii în producerea de alimente sănătoase, de calitate, răspunzând astfel cererii consumatorilor“, îmi spunea Patrice SWINNEN, director de producţie al centrelor din Cernay şi Uffholtz.1753

„Inatreq active nu este un produs de sinteză, ci un produs natural obţinut prin fermentare, o fază chimică care permite stabilizarea moleculei. Odată ajunsă în plantă aceasta revine la forma sa naturală, formă în care devine dăunătoare agentului patogen pentru care a fost aplicat. Produsul va putea fi utilizat din 2020, după ce va fi înregistrat, acesta fiind deja supus mai multor teste, în mai multe regiuni cu condiţii diferite de climă şi sol. Este un produs obţinut în peste zece ani de cercetare şi care a costat compania două sute de milioane de dolari...“ – spuneau la unison doi dintre cercetătorii de la Cernay, Jean-Pierre Stekcler şi Andy Leader.

Vizita noastră la fabrica din Cernay, organizată impecabil de Corteva Agriscience, ne-a oferit posibilitatea de a vedea „în direct“ preocupările respectivei companii nu doar pentru asigurarea unor seminţe de înaltă performanţă, ci şi preocupările colectivelor de cercetători pentru protecţia plantelor, dar şi a mediului.

Timpul petrecut acolo, programul bine şi eficient organizat ne-au permis şi vizitarea localităţii, a unui sat medieval bine conservat, dar şi a unei crame locale tradiţionale, de fapt o afacere a familiei Schlumberger, prilej cu care am participat la degustarea mai multor sortimente de vinuri obţinute din soiurile de struguri cultivate pe domeniile respective.

Ion BANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Investiții inteligent puse în valoare

Atunci când apa este greu de obținut, plantele consumă mai multă energie pentru a se hidrata. Acest stres, cauzat de lipsa de apă și nutrienți, afectează sever producțiile. Totuși, dacă ne-am adapta la timp noilor condiții meteorologice, toate acestea nu ar mai fi o problemă. Acest lucru s-a văzut și în ferma Mărețu Prod Com din localitatea Viziru, județul Brăila, unde sute de fermieri au fost invitați de compania KWS pentru a vedea cum culturile de porumb au trecut cu brio de obstacolele întâmpinate. În ciuda vremii capricioase, hibrizii de porumb din grupa Clima Control 3 și Plus4Grain s-au dezvoltat potrivit așteptărilor.

Hibrizii de porumb din grupa Plus4Grain utilizați în ferma din Viziru au fost Karpatis (FAO 340), KWS Smaragd (FAO 350), KWS Kashmir (FAO 370) și noutatea anului 2019, KWS Durango (FAO 480).

„Rezistența la secetă este rezultatul unui complex de factori, care începe cu modul în care este dezvoltat porumbul, cu modul în care este cultivat și se încheie prin a da valoare tuturor acestor elemente. Am acordat o atenție sporită ameliorării materialului genetic pentru climatul temperat-continental în care se află și țara noastră. Suntem lideri pe piața din România la hibrizii de porumb pentru siloz; este vorba de doi hibrizi extrem de valoroși, Mikado și Konsens“, a declarat Ion Voinea, director produse KWS.

Toleranță ridicată la arșiță și secetă

Tehnologia de cultivare aplicată pe platforma demonstrativă din Viziru pentru hibrizii de porumb din grupa Clima Control3 și din grupa de înaltă performanță Plus4Grain a presupus semănatul în data de 4 aprilie 2019 la o densitate de 72.000 boabe germinabile la hectar, fertilizarea de bază, odată cu semănatul, cu 240 kg/ha NPK – 20/20/0 și o fertilizare în vegetație cu 250 kg/ha azotat de amoniu, la prașila mecanică. Erbicidarea s-a realizat cu produse de la compania FMC, partener în realizarea evenimentului (Glyfos Ultra, Starship, Innovate, Diniro). Combaterea dăunătorului Ostrinia nubilalis s-a realizat cu produsul Coragen. Cei mai performanți fermieri sunt vizați de KWS prin intermediul grupei de hibrizi superperformanți Plus4Grain, capabili de rezultate extraordinare în condiții de practici agricole de înaltă performanță și tehnologie intensivă.

Potrivit specialiștilor companiei, sunt zece pași ai tehnologiei necesari pentru a garanta succesul hibrizilor Plus4Grain: alegerea hibridului potrivit, hibrizi pe cele mai bune sole, analize care să determine nivelurile de azot, fosfor și potasiu, fertilizare adecvată, un management bun al apei în sol, rotația culturilor, densitatea la semănat, condiții de semănat, adâncimea și uniformitatea semănatului și controlul buruienilor.

Hibrizii Plus4Grain valorifică superior inputurile, sunt hibrizi deosebit de puternici, capabili să exploateze calitățile mediului și să se ridice la înălțimea investițiilor. Acești hibrizi se exprimă la adevăratul potențial în sole foarte bune și la un nivel tehnologic foarte bun.

Ruxandra HĂBEANU

Investiții europene în pomicultură

În 2017, ultimul pentru care Institutul Național de Statistică oferă date privind suprafața cultivată cu principalele culturi (AGR 108A), România deținea 138.999 ha de livezi pe rod. Cele mai mari suprafețe se regăseau în regiunea Sud Muntenia – 40.349 ha, urmată la mare distanță de Sud-Vest Oltenia – 26.469 ha, Nord-Vest – 25.603 ha, Sud-Est – 14.678 ha, Nord-Est – 12.035 ha, Vest – 11.590 ha, Centru – 7.827 ha și București-Ilfov – 448 ha. Cifrele oferite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale tot pentru 2017 arată că prunul este cea mai răspândită specie, cu o suprafață de 65.100 ha și o producție de 512,9 mii tone, pe locul al doilea aflându-se mărul, cu o suprafață de 55.500 ha și o producție de 467,2 mii tone. Restul livezilor (păr, gutui, cireș, piersic, nectarin, nuc etc.), trecute la categoria „alte specii“, ocupă 17.400 ha (producție – 261,4 mii tone). Producția de fructe pe cap de locuitor, ne spune tot INS, este de 54 kg, în scădere cu aproape 9 kg față de 1990.

Nu există însă nicăieri o bază de date care să ofere informații despre livezile nou înființate în România. Aflăm doar că țara noastră ocupă locul al treilea în UE, după suprafața cultivată cu măr (Eurostat), că nucul s-a triplat ca suprafață, iar România este cel mai mare producător din UE (raport al Agenției pentru Agricultură al SUA) etc. În practică însă se cunoaște că fermierii români și străini au înființat, din fonduri proprii sau europene, plantații noi, introducând și sisteme de cultură sau tehnologie de ultimă generație. În Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pomicultorii au avut acces la bani europeni pentru modernizarea fermelor (Măsura 121), dar nu se știe câte din cele 2.789 de proiecte finalizate înseamnă investiții în livezi. Prin PNDR 2014-2020 a fost inclus însă un instrument financiar special pentru pomicultură, respectiv Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole. Banii comunitari puteau/pot fi utilizați pentru dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. După epuizarea acestui exercițiu financiar vom afla eventual ce suprafață de livezi a fost înființată. Deocamdată, la această dată, știm că Submăsura 4.1a are la dispoziție fonduri totale de 284,356 mil. euro. La începutul lunii martie, situația depunerii, selectării sau finalizării proiectelor era următoarea: proiecte depuse – 815, în valoare totală de 414, 44 mil. euro; proiecte selectate – 476, în valoare cumulată de 244,440 mil. euro; proiecte contractate – 386, în cuantum de 186,976 mil. euro; proiecte finalizate – 15, în valoare de 5,96 mil. euro; contracte reziliate – 6, în valoare de 3,33 mil. euro; plăți efectuate inclusiv în luna februarie 2019 – 36,203 mil. euro. Pentru Măsura 4.1a – Investiții teritorial integrate (ITI) în Delta Dunării, lucrurile au decurs mult mai bine în sensul în care aproape că a fost epuizată suma alocată: au fost selectate și contractate 8 proiecte, în valoare de 4,358 mil. euro, dintr-un total rezervat de 4,9 mil. euro!

Maria BOGDAN

Investițiile în infrastructura educațională rurală, deficitară

România avea, în 2017, potrivit Institutului Național de Statistică, 7.047 de unități de învățământ (preșcolar, gimnazial, liceal și universitar): 6.261 sunt proprietate de stat și 786 – proprietate privată. Dintre acestea, 44,5% (3.140) sunt situate în mediul rural. Numărul de unități nu coincide cu cel al clădirilor, dat fiind faptul că o școală cu personalitate juridică are în subordine mai multe structuri, de obicei din învățământul primar (cu clase I-VI). Ca atare, statul sau proprietarii particulari au în grijă mult mai multe spații. Statistica nu oferă date certe sub acest aspect, dar deține o altă evidență, cea a infrastructurii școlare. Așa aflăm că baza materială înseamnă 146.977 săli de clasă (58.478 în mediul rural), 26.526 de laboratoare școlare (5.451 în mediul rural), 4.845 săli de gimnastică (1.914 în mediul rural), 4.863 de ateliere școlare (558 în mediul rural), 5.494 de terenuri de sport (2.336 în mediul rural) și 51 de bazine de înot (3 în mediul rural).

De ce am înșirat aceste cifre? Ca să avem idee despre câți bani ar trebui primăriile sau alte entități ale statului (consilii județene, Guvernul, senatele universitate) să aloce pentru modernizarea, dotarea, întreținerea și funcționarea școlilor. Dacă în cazul orașelor bugetele sunt cât de cât îndestulătoare, în privința comunelor lucrurile stau un pic mai rău, primăriile neavând de cele mai multe ori fonduri pentru a aduce unitățile școlare la un standard decent pentru desfășurarea procesului educațional. Și aici credem noi că este marea provocare a României, să găsească soluții pentru ca școlile din satul românesc să arate ca-n Europa secolului XXI! Adică fără grupuri sanitare în fundul curții, cu imobile racordate la sistemul de apă/canalizare, cu sistem propriu de încălzire, cu clădiri renovate și sigure, cu săli de clase modernizate, mobilier și dotări tehnico-materiale la zi etc. Ei bine, ca să n-o mai lungim, în mediul rural avem multe exemple despre... „așa nu“. Și mai avem fel de fel de promisiuni, planuri, proiecte, programe. Despre programele de investiții în școli vom vorbi astăzi.

Fonduri naționale sau locale

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Guvernul României s-a angajat să livreze bani pentru mii de proiecte, între care și unitățile de învățământ din mediul urban sau rural. Nu vă gândiți însă că un proiect face dintr-o școală o unitate model; sunt intervenții episodice fie la acoperiș sau sistemul de încălzire, fie pentru modernizarea, dotarea sau extinderea unor spații etc. În prima etapă a PNDL s-au încheiat contracte de finanțare pentru 834 de școli (din care, atenție, 540 nu au autorizație de funcționare!), în valoare cumulată de 1,117 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului trecut s-au finalizat 384 de proiecte (46,04% din total program) pentru care statul a plătit 350 mil. lei (31,34% din suma estimată). Prin PNDL II au fost depuse proiecte de finanțare pentru 2.198 de unități de învățământ (795 fără autorizație de funcționare), în valoare totală de 3,5 miliarde de lei. Până la 31 decembrie 2018 fusese decontată, în contul lucrărilor executate, suma de 188,61 mil. lei (5,3% din total). Acestor proiecte, despre care ne place să credem că vor fi duse la bun sfârșit în integralitate (să nu avem doar cifre aruncate care să dea bine politic), li se adaugă cele finanțate de la bugetele locale sau bugetele județene. Despre acestea însă nu avem o bază de date; presupunem că sunt de ordinul sutelor, dar tot pentru intervenții punctuale sau întreținere curentă (igienizări).

Fonduri europene

Autoritățile locale au la dispoziție și câteva instrumente financiare pentru a accesa bani europeni pentru infrastructura de educație. Prin Programul Național de Dezvoltare Regională, Submăsura 7.2 – „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – infrastructura educațională și socială“, au fost depuse 444 de proiecte, în sumă de 168, 74 mil. euro. Contracte de finanțare au fost semnate pentru 314 proiecte (70,72%), dar unul singur din toată țara era finalizat la data de 10 ianuarie 2019! Tot în această perioadă sunt în execuție/finalizare alte 104 proiecte transferate prin procedura de tranziție din exercițiul financiar 2007-2013, valoare totală a lucrărilor ridicându-se la 6,1 mil. euro. Prin Programul Operațional Regional, la nivel național au fost depuse, în cadrul Axei prioritare 10 – „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale“, proiecte în valoare totală de 5,45 miliarde de lei. Foarte puține dintre contracte au fost semnate până la sfârșitul anului trecut, ceea ce înseamnă că pregătirea documentației și evaluarea sunt proceduri tare migăloase. Avem și o situație la nivelul regiunilor:

– Nord-Vest (1.034 unități de învățământ cu 22.777 săli de clasă): 98 de proiecte depuse și aflate în selecție, cu o valoare nerambursabilă de 855 mil. lei;

– Centru (910 unități de învățământ cu 19.880 săli de clasă): 127 de proiecte depuse și în selecție + 1 contract de finanțare semnat, în valoare cumulată de 739 mil. lei (sumă nerambursabilă);

– Nord-Est (1.100 unități de învățământ cu 26.408 săli de clase): 152 de proiecte depuse, 9 contracte semnate, cu finanțare nerambursabilă de 890,63 mil. lei;

– Sud-Est (867 de unități cu 15.801 săli de clasă): 53 de proiecte depuse, 1 contract semnat, cu o sumă nerambursabilă disponibilă de 495,31 mil. lei;

– Sud Muntenia (1.020 unități de învățământ, cu 18.873 săli de clasă): 90 de proiecte depuse, cu o sumă nerambursabilă de 703 mil. lei;

– București-Ilfov (763 de unități de învățământ cu 14.342 săli de clasă): 72 proiecte depuse,  8 respinse, 1 contract de finanțare semnat, sumă eligibilă la dispoziție – 793,7 mil. lei;

– Sud-Vest Oltenia (731 de unități școlare cu 14.301 săli de clasă): 76 de proiecte în evaluare cu o sumă eligibilă de 444,63 mil. lei;

– Regiunea Vest (622 de unități de învățământ cu 14.595 săli de clasă): sumă alocată – 437 mil. lei, 59 de proiecte depuse, 5 respinse, 6 contractate, valoare solicitată – 527,5 mil. lei.

În loc de concluzii

Dacă în cazul PNDL este vorba despre fonduri naționale, deci n-ar exista musai o limită de timp dincolo de care se taie finanțarea, altfel stau lucrurile în privința fondurilor europene. Exercițiul bugetar european se încheie în 2020 și, indiferent câte derogări s-ar oferi, tot există o vreme când banii se pierd. Și trebuie să admitem că lucrurile se mișcă la noi cam greu și e posibil să întâmpinăm greutăți în sensul în care s-ar putea să primim sancțiuni pentru necheltuirea banilor în termenul agreat.

Maria BOGDAN

Ghidul Solicitantului pentru sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” a fost publicat pe site-ul AFIR

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înfiinţarea, modernizarea și/ sau extinderea unităţilor de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.

OBIECTIVELE submăsurii 4.1a

• Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole;

• Creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel fermă și a comercializării directe a produselor obținute;

• Dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare;

• Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei și prin reducerea consumului de energie

BENEFICIARII:

fermieri, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate;

Grupurile de producători și cooperative (societăților cooperative agricole și cooperativelor agricole, constituite în baza legislației naționale în vigoare (prezentată în secțiunea Trimiteri la alte acte legislative), care activează în sectorul pomicol, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Pentru detalii accesati site-ul afir.info

În urma unor investiții concentrate, Mecanica Ceahlău crește remarcabil calitatea echipamentelor sale în 2018 și își extinde portofoliul

Mecanica Ceahlău, unul dintre cei mai activi producători de utilaje agricole din România, și-a concentrat anul acesta eforturile și investițiile către creșterea semnificativă a calității echipamentelor produse în fabrica de la Piatra Neamț.

„Cuvintele definitorii asociate portofoliului nostru sunt, începând din 2018, excelența și un nou standard de calitate pentru toate produsele disponibile pe piață sub brandul Mecanica Ceahlău“, spune Sorin Moleșag, CEO-ul companiei, explicând care este actualul focus al producătorului român de echipamente agricole.

Principalele îmbunătățiri ale standardului sunt atât la nivel estetic, cât și funcțional și se datorează retehnologizării unor compartimente importante din cadrul liniei de producție, cum ar fi: debitarea laser, tratamentele termice, vopsitoria – totul dublat de procedee stricte de control al calității.

Mecanica Ceahlău are, în prezent, peste 35 de produse proprii în portofoliu, care asigură gama completă pentru pregătirea patului germinativ (pluguri, scarificatoare ușoare și grele, grape cu discuri independente, combinatoare), semănat (semănători pentru plante prășitoare și pentru păioase), întreținere culturi (prășitori, mașini de împrăștiat îngrășăminte solide) și echipamente de recoltat (greble, cositori și mașini de balotat) și continuă să dezvolte noi modele.

Noutățile lansate în 2018 sunt: Grapa cu discuri independente și lățime de lucru 5 m MAGNUM 5; Combinatorul VM 4.2 cu lățimea de lucru de 4.2 m; Plugurile CERES, cu mai multe dimensiuni de cadru și număr de trupițe de la 2 la 6; Scarificatoarele ușoare HADES cu 5 organe active și 2.5 m lățime de lucru și cu 7 organe active și 3 m lățime de lucru; Combinatorul SOLARIS 6 – cu lățimea de lucru de 6 m, tractat, mai multe modele de cositori, greble și mașini de balotaj.

În portofoliul companiei se află în continuare trac­toarele Steyr, mașinile de erbicidat Projet și încărcătoarele frontale Stoll.

Provocările toamnei și soluțiile Mecanica Ceahlău

Planurile companiei pentru sezonul de toamnă au ca obiectiv susținerea fermierilor în activitățile sezoniere derulate și optimizarea lucrărilor necesare cu ajutorul tehnologiei.

„Pentru campania de însămânțare din toamnă putem oferi agricultorilor români toată gama de semănători pentru păioase tip SUP modernizată: roți de sprijin mărite, distribuitori dubli de semințe compacți și subere independente.

În condițiile unui an agrotehnic foarte dificil, cu secetă prelungită, urmată de ploi abundente în perioada de recoltare, fermierii au noi provocări de gestionat în teren. Le cunoaștem și avem pregătite stocurile necesare pentru a pune la dispoziția acestora toată gama de echipamente“, menționează Sorin Moleșag, directorul general Mecanica Ceahlău.

Mecanica Ceahlău este producătorul român de echipamente agricole pe care fermierii din România se bazează constant.

Compania a parcurs, în ultimii 5 ani, un amplu proces de modernizare, extindere a capacității de producție și specializare de personal. Anul 2018 reprezintă etapa de consolidare a calității și creștere a standardului de excelență pentru produsele dezvoltate sub brand propriu în cadrul fabricii pe care compania o deține la Piatra Neamț.

AFIR va deschide noi sesiuni de primire a proiectelor de investiții

Începând de luni, 3 septembrie 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide noi sesiuni de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin intermediul a trei submăsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru teritoriul național, dar și pentru zona ITI Delta – Dunării (ITI-DD).

Fondurile totale nerambursabile, disponibile solicitanților care doresc să obțină finanțare europeană, însumează 307,3 milioane de euro, din care 4,3 milioane de euro sunt alocate investițiilor din zona ITI Delta – Dunării.

Astfel, în intervalul 3 septembrie 2018, ora 9.00 – 31 decembrie 2018, ora 16.00, AFIR va primi cereri de finanțare pentru submăsura (sM) 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, (componenta zootehnic pentru întreg teritoriul național), sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” doar pentru zona ITI – DD și sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” doar pentru ITI - DD.

În cazul submăsurii 4.1 „Investiții în exploatații agricole” (pentru întreg teritoriul național), componentele sector vegetal, ferma de familie şi ferma mica, sesiunea va începe tot în data de 3 septembrie 2018, ora 09.00, termenul limită de depunere fiind însă de 31 martie 2019, ora 16.00.

„În această perioadă, ne-am implicat la capacitate maximă pentru a pregăti toate etapele procedurale necesare deschiderii sesiunii de primire a proiectelor de investiții în exploatații agricole la nivel național și investiții neagricole din teritoriul ITI Delta Dunării. Avem fonduri disponibile de peste 300 de milioane de euro pentru această sesiune, una dintre cele mai mari alocări financiare de până acum, pentru a susţine dezvoltarea acestor sectoare importante. Ca element de noutate pentru această sesiune, AFIR va obține extrasul de carte funciară aferent imobilului pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitanţii submăsurii 4.1 în Cererea de finanţare. De asemenea, solicitanții care dispun de semnatură electronică pot depune Cererea de finanțare și documentele anexe semnate electronic. Pentru cei care nu dețin semnătură electronică se procedează la fel ca și până acum, dar în cazul în care vor fi selectați pentru finanțare, vor avea obligaţia să deţină certificatul digital calificat la momentul contractării.”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

În cadrul acestei sesiuni de depunere aferentă submăsurii 4.1 sunt eligibile şi investițiile propuse de solicitanții care au sediul social sau amplasarea investițiilor în teritoriul ITI Delta Dunării, cu condiția respectării Strategiei ITI. Conform Ghidului solicitantului, Cererile de finantare vor viza obligatoriu investiţii cu construcţii şi montaj doar în cazul sectoarelor vegetal și zootehnic, cu excepția fermelor de familie şi fermelor mici unde nu există această obligativitate.

Depunerea proiectelor se realizează on-line pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, pentru toate submăsurile care se vor lansa. Totodată, toți cei interesați să dezvolte investiții în domeniul agricol și în cel non-agricol, pot consulta Ghidul solicitantului pentru submăsurile amintite pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Alocarea financiară stabilită pentru sM 4.1, disponibilă în sesiunea 2018, este de 303 milioane de euro, împărțită astfel: sectorul vegetal are alocate 53 milioane de euro, cel zootehnic are 111 milioane de euro, zona montană dispune de 80 milioane de euro (vegetal şi zootehnic), iar fermele de familie și fermele mici de 59 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor aferente sM4.1 este de 25 puncte.

Alocarea bugetară, disponibilă pentru înființarea de activități neagricole în mediul rural, finanțate prin sM 6.2  ITI – DD este 1,4 milioane de euro în sesiunea din acest an. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse prin sM 6.2 ITI – DD este de 15 de puncte.

Pentru investițiile finanțate prin sM 6.4 ITI -DD, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 2,9 milioane de euro. Pragul minim sub care proiectele depuse pe sM 6.4  ITI-DD nu pot fi selectate este de 15 de puncte.

Sursa: afir.info

În pomicultura românească este loc de investiții, dar nu sunt bani!

Pomicultura românească nu se află sub cele mai bune auspicii. Cel puțin aceasta pare să fi fost concluzia generală a participanților la cea de-a cincea Conferință Națională a Pomicultorilor, desfășurată la Poiana Brașov. Organizată de către Centrul de Management Agricol, împreună cu Organizația Interprofesională Prodcom și firmele Agricover, Bayer, Intermag și Lantec, evenimentul a fost un excelent prilej de întâlnire pentru toate categoriile de actori din domeniul pomiculturii.

Producătorii pe de o parte, dar și cercetătorii, furnizorii de material săditor și echipamente și, foarte important, comercianții au discutat mare parte dintre problemele cu care se confruntă.

Interes există!

„În ciuda vremii extrem de nefavorabile (viscol, drumuri înzăpezite și temperaturi scăzute – n. red.) prezența numeroasă a invitaților ne face să spunem că această manifestare este un succes. Faptul că, în ciuda vremii potrivnice, invitații noștri au răspuns în număr atât de mare, ne face să spunem că această conferință era într-adevăr foarte necesară și a răspuns unei necesități“, a apreciat dl Andrei Radu, directorul Centrului de Management Agricol și unul dintre organizatori.

Din nefericire, cam în această zonă s-au oprit apre­cierile pozitive. În rest, concluzia generală, desprinsă din tabloul pomiculturii românești, pe care participanții l-au zugrăvit, n-a fost una foarte roz. E drept că nici neagră. Pe scurt, am putea spune că pomicultura este un domeniu în care se pot face lucruri mari și minunate, dar cu condiția să vină cineva să le facă.

Există un spațiu imens pentru investiții

O imagine sintetică a reușit să creioneze, în puține dar elocvente vorbe, dl Emil Dumitru, președintele federației PRO AGRO: „Pomicultura este un sector care mulți ani a fost vitregit, iar lipsa investițiilor se vede și în lipsa de productivitate. Sunt foarte multe suprafețe care astăzi sunt îmbătrânite. Avem doar 113.000 ha de plantații pomicole, dintre care multe într-o formă extensivă de producție. Cred că dacă vrem să fim concurenți cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană, și în special cu polonezii, ca să dau și un exemplu, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă pomicultura în sistem intensiv, cu tot ce presupune, de la instalații de irigare cu picătura și până la plase de protecție antigrindină, trebuie să învățăm să ne asociem pentru a avea cantități mari de produse, pe care să le putem ambala și eticheta, ca să avem și accesul la piață.“, consideră domnia sa.

„E adevărat că sunt și niște reușite izolate în sectorul pomicol. Personal îmi exprim regretul că nu am reușit să convingem Autoritatea de Management din cadrul PNDR să simplifice submăsura de accesare a fondurilor pe pomicultură. Cred că sectorul pomicol este un sector care ar putea să aducă valoare adăugată României. Dacă ne uităm pe balanța comercială din primele nouă luni din 2017 constatăm că am exportat fructe în valoare de aproape 4,5 milioane de euro și importăm de aproximativ 78 milioane de euro!

Practic, cifrele ne spun totul despre ce se întâmplă în piața fructelor din România și este clar că avem loc pentru o creștere foarte mare. România este o țară care prin tradiție are bazine pomicole recunoscute și încă mai avem oameni care se pricep la pomicultură și ar fi păcat să-i pierdem. Asta însă, ține de o politică a Guvernului, a MADR, a modului cum vrem să încurajăm investițiile în sectorul pomicol, de modul cum gândim noi ca producătorul să aibă acces la piață și, într-adevăr să creștem productivitatea la hectar, căci la noi aceasta este mult prea mică astăzi...“, a mai avertizat liderul PRO AGRO.

Nu au mai existat oameni cu bani dispuși să investească

Întregirea imaginii a făcut-o dl Mihai Coman, directorul Institutului de Cercetare și Dezvoltare în Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni: „Dacă aruncăm o vedere globală, constatăm că multe dintre suprafețele proiectate și înființate la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 au intrat în declin. Ca atare, există un gol mare atât în investiții, cât și în producție. Acest lucru se reflectă și în semnalele trase din zona publică, din piață. Deși în statistică suprafața ocupată de plantațiile pomicole este destul de mare, în realitate producțiile sunt mici. Cred că România produce sub un milion de tone de fructe, ceea ce o face să importe“, spune dl. Coman

„De fapt, fermierii nu au mai putut investi. Înființarea unui hectar de livadă nu poate să coste sub 10.000 de euro și ajunge până la 40.000 în sistem intensiv. În această perioadă de schimbări politice au fost foarte puțini fermieri care să poată investi. Nu au existat nici oameni bogați care să investească. De-abia acum au apărut oameni care au acumulat bani din alte profesii și acum investesc în plantații pomicole. În cadrul PNDR, submăsura 4.1.a ne așteptăm la investiții în circa 10.000 de hectare, de data aceasta făcute în sistem industrial, în sistem modern, cu densități mari și cu productivități mari, dotate cu toată logistica de livadă. Când spun asta mă refer la irigare, la control și la tehnologii înalte“, deslușește domnia-sa cauzele,

„În ceea ce privește materialul săditor, întotdeauna există un risc în a procura astfel de material netestat în România. Institutul nostru și stațiunile pe care încă le mai avem, la Iași, Constanța și mai ales la Bistrița, de asta funcționează, între altele: spre a testa materialul biologic. Un test de soi durează ani, dacă nu zeci de ani, și e bine să acopere întreaga diversitate de climă și sol a României.

Un fenomen foarte interesant pe care îl vedem în ultima perioadă este mutarea pomiculturii în Sud, dar nu numai, ci în zona de câmpie. Acest program de investiții din PNDR acordă punctaje mai bune suprafețelor mari. În zona de câmpie se plantează 30, 40, ba chiar câte 50 de hectare. În zona de deal suprafețele sunt mai fărâmițate și nu întrunesc punctajul necesar. Și noi suntem curioși de ceea ce se va întâmpla, pentru că până acum aveam plantații în zona de Bărăgan, în zona Constanța. Dar în Teleorman, Iași, zona Giurgiu, nu aveam prea multe plantații pomicole. Acum, prin zonare și prin acest proiect sunt amplasamente formidabil de bune pentru amplasarea unor livezi. Este un subiect de cercetare. Sunt atât chestiuni sociale, legate de forța de muncă, alte chestiuni legate de calitatea fructelor, care probabil va fi alta decât în zona de deal, dar e vorba de 10.000 de hectare, numai în sistem intensiv și superintensiv, cu sisteme moderne!“, mai crede directorul ICDPPM.

Pe scurt, nevoie de pomicultură există. Programe, respectiv submăsura 4.1.a din PNDR există și ele. Ceea ce lipsește, sunt dispoziția sau posibilitatea de a investi, căci programele oferă doar cofinanțare. Parte însemnată din sume trebuie să provină de la investitori.

Și, dacă lucrurile vor merge bine, atunci mai trebuie ceva: sute de mii de puieți din diverse soiuri, pentru noile livezi. Altfel spus, e mult de lucru pentru pepinierele românești. Numai oameni să fie și dor de muncă!

Alexandru GRIGORIEV

268 de milioane de euro solicitate pentru investiții în pomicultură

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit până în prezent 596 de cereri de finanțare a proiectelor de investiții în exploatații pomicole și în unități de procesare a produselor din sectorul pomicol prin submăsurile 4.1a, respectiv 4.2a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Valoarea fondurilor solicitate ajunge la 268 milioane euro.

„Sectorul pomicol are o alocare separată în valoare de 322 milioane de euro, dată fiind importanța pe care acesta o are în viziunea programatică a PNDR. Mai mult, liniile de finanțare acoperă atât producția, cât și procesarea produselor provenite din pomicultură. Inițierea unei investiții în pomicultură nu este un proces simplu, ci dimpotrivă, necesită o mult mai mare pregătire și proiectare. Ținând cont de aceasta, am reușit să aducem multe îmbunătățiri procesului de accesare și implementare, dialogul permanent pe care îl avem cu beneficiarii făcând posibilă cunoașterea unor situații concrete și reale cu care aceștia se confruntă. Astfel, în acest moment am ajuns la un grad de solicitare a fondurilor de 83% din totalul alocării.” a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 4.1a (Investiții în exploatații pomicole) numărul cererilor de finanțare depuse a ajuns la 554, valoarea fondurilor solicitate prin aceste cereri fiind de 251,1 milioane euro. Plățile efectuate sunt în valoare de 4,3 milioane euro, dat fiind specificul acestui tip de proiecte care necesită un timp mai lung pentru a demara investiția și pentru a solicita rambursarea banilor.

În zona ITI Delta Dunării, prin sM 4.1a au fost depuse până în prezent 10 proiecte a căror valoare de 5,3 milioane euro depășește alocarea de 5 milioane disponibilă pentru această zonă.

Fondurile au fost solicitate pentru finanțarea unor investiții precum înființarea de plantații pomicole de nuci, meri, pruni sau arbuști fructiferi, pentru reconversia livezilor de pomi fructiferi și pentru modernizarea exploatațiilor pomicole.

Prin submăsura 4.2a (Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol) au fost solicitate fonduri în valoare de 11,6 milioane euro, valoarea contractelor fiind de 4,2 milioane euro.

Printre obiectivele proiectelor care au fost selectate pentru finanțare se numără și construcția unor secții pentru depozitarea legumelor, producția de superalimente ecologice, reabilitarea și dotarea unor linii de procesare a fructelor.

„În această perioadă am publicat pe site-ul AFIR spre consultare publică, până pe 4 decembrie 2017, Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.1a. Așteptăm cu deosebit interes propuneri constructive pentru îmbunătățirea acestui document care stabilește modalitatea de accesare și de implementare a proiectelor. Ca de fiecare dată, toate propunerile venite de la potențialii beneficiari vor fi analizate cu cea mai mare deschidere și responsabilitate pentru a putea crea împreună cadrul propice accesării acestor fonduri, atât de necesare dezvoltării pomiculturii.” a precizat Adrian CHESNOIU.

AFIR a primit până în prezent 43.114 de cereri de finanțare a proiectelor de investiții prin intermediul tuturor submăsurilor de finanțare din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fermierii, procesatorii, antreprenorii și primarii care au depus respectivele cereri de finanțare, au solicitat Agenției fonduri nerambursabile de 6,9 miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de investiții, ceea ce reprezintă un procent de peste 76% din alocarea totală a PNDR 2020.

Plățile efectuate până în prezent pentru investițiile realizate de beneficiarii PNDR se ridică la 2,5 miliarde de euro.6

Informații suplimentare

Sprijinul financiar nerambursabil pentru exploatațiile pomicole acordat prin submăsura 4.1a din PNDR 2020 poate ajunge până la 1.050.000 de euro pentru un proiect, finanțarea nerambursabilă fiind în proporție de maximum 90%.

Printre investițiile eligibile se numără reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare etc, înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină și ploaie sau înființarea și modernizarea pepinierelor pentru producerea de material de înmulțire și material de plantare fructifer, inclusiv costurile pentru: material plantare, pregătire sol, lucrări de plantare, plase antigrindină etc.

Intensitatea sprijinului acordat prin submăsura 4.2a din PNDR 2020 este 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și de 40% pentru întreprinderi mari. Pentru întreprinderi micro şi mici, inclusiv forme asociative, sprijinul nu va depăși 600.000 euro/ proiect sau 900.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lanț alimentar integrat. Întreprinderile mijlocii (inclusiv forme asociative) beneficiază de o finanțare maximă de 800.000 euro/ proiect sau, în cazul investiţiilor care conduc la un lanț alimentar integrat, finanțarea ajunge la 1.100.000 euro/ proiect. Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile este de 1.500.000 euro pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat, în cazul întreprinderilor mari.

Lista completă a investițiilor și cheltuielilor eligibile este detaliată în Ghidul Solicitantului, disponibil pe www.afir.info, secțiunea investiții prin PNDR.

Sursa: afir.info

Un consorțiu va investi 1,3 miliarde de dolari în sectorul agricol din regiunea Mării Negre

Companiile Saudi Agricultural and Livestock Investment Company (SALIC) din Arabia Saudită și Al Dahra din Emiratele Arabe Unite vor investi cinci miliarde de riyali (1,33 miliarde de dolari) în sectorul agricol din regiunea Mării Negre, a declarat, miercuri, directorul general de la SALIC, Abdullah Aldubaikhi, informează publicația Gulf News.

"Investițiile au început deja. Vom achiziționa companii și vom investi în cereale și creșterea animalelor", a declarat Abdullah Aldubaikhi, cu ocazia unui forum de afaceri organizat la Abu Dhabi.

Aldubaikhi a adăugat că investițiile vor fi realizate în zece țări din regiunea Mării Negre, inclusiv Rusia, Ucraina, România, Ungaria, Belarus și Bulgaria, și vor include terenuri agricole, logistică și facilități de depozitare.

Regele Salman al Arabiei Saudite a încheiat recent o vizită istorică la Moscova, prima vizită oficială a unui suveran saudit în Rusia, ocazie cu care a încheiat mai multe acorduri cu președintele Vladimir Putin, în valoare de miliarde de dolari.

AGERPRES

Investiţiile daneze se consolidează pe piaţa românească

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit miercuri, 6 septembrie 2017, pe ambasadorul Regatului Danemarcei în România, E.S. Dl Karsten Vagn Nielsen. Ambasadorul a fost însoţit de Șeful Secției Comerciale din cadrul Ambasadei Danemarcei, precum şi de reprezentantul unui grup de companii cu o experienţă vastă în administrarea de producţii de porci la scară largă.

În introducere, Ambasadorul a făcut o prezentare a investiţiilor daneze de pe piaţa românească, o parte dintre acestea aflându-se de mai mulţi ani în ţara noastră şi dezvoltându-se în toată această perioadă. De asemenea, Ambasadorul a menţionat că România are un potenţial foarte mare în domeniul agriculturii, subliniind în acelaşi timp că investitorii danezi care activează pe piaţa din România vor continua investiţiile în tehnologie şi know-how pentru a dezvolta companiile şi a deveni mai profitabile de la an la an.

În cadrul întâlnirii, ministrul Petre Daea a afirmat că România a obţinut performanţe deosebite în producerea cerealelor, situându-se pe locul I la suprafața cultivată cu porumb in Europa și având o vastă experiență în creșterea suinelor. De altfel, de-a lungul timpului, fermierii români au dobândit experienţă, s-au dotat tehnic, astfel că randamentele au crescut de la an la an, ceea ce creează premisele sporirii efectivelor de porci. În acelaşi timp, ministrul a evidenţiat că este momentul să ne gândim cum să dezvoltăm partea de reproducţie, astfel încât să avem materialul biologic din România, în condiții de maximă securitate. „Suntem deschiși oportunităților de investiții străine și, mai ales, dorim să facilităm parteneriate agricole de toate tipurile, de la sectorul creșterii animalelor, până la procesarea de produse”, a precizat ministrul Petre Daea.

Un alt subiect discutat în cadrul întâlnirii de azi l-a constituit pesta porcină africană, investitorii danezi arătându-se preocupaţi de riscurile pe care această boală le implică. Din acest punct de vedere, ministrul Petre Daea i-a asigurat pe oaspeţii danezi că sistemul sanitar veterinar din România este foarte bine pus la punct, autorităţile acţionând foarte bine şi prompt la primul caz semnalat la Satu Mare. Ministrul a arătat că România a fost liberă de pesta porcină africană până în 31 iulie 2017, când a fost confirmat primul focar la porcii domestici din gospodăriile populației, la periferia municipiului Satu-Mare, județul Satu-Mare, aflat la granița cu Ucraina, stat unde boala evoluează din anul 2012, atât la porcii domestici, cât și la porcii mistreți. Pe data de 1 august 2017 a mai fost confirmat un al doilea focar secundar, iar de atunci situația este stabilă în privința acestei boli, neînregistrându-se niciun focar nou.

Totodată, ministrul a explicat că imediat după apariția suspiciunii de pestă porcină africană, autoritățile veterinare județene, împreună cu celelalte autorități teritoriale implicate în controlul bolii, au aplicat măsurile necesare pentru stoparea bolii, așa cum prevede legislația europeană de profil, transpusă în legislația națională și a activat planul de contingență național pentru pesta porcină africană.

La finalul întâlnirii de astăzi, ministrul Petre Daea şi-a exprimat dorinţa ca în perspectiva Politicii Agricole Comune după 2020 interesele României şi ale Danemarcei să conducă la o consolidare a relaţiilor economice, astfel încât să se asigure un climat favorabil pentru o dezvoltare propice în interesul actorilor din întregul sector.

Sursa: madr.ro

Statul scapă de investiții în irigații în 12 județe

Astăzi, vom analiza situația suprafețelor irigate în 12 din cele 14 județe din Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania. De fapt, nu prea avem irigații în zonă și acest fapt s-ar datoria regimului favorabil de precipitații din această parte a țării. Practic, la 2,4 milioane de ha teren arabil, sunt irigate, conform datelor statistice, 78.212 ha. Amenajările deținute de ANIF sunt trei mari și late, două în Arad și una în Covasna.

Vestul țării n-are nevoie de irigații

Vestul țării adună 1,416 milioane ha teren arabil. Din totalul acestei suprafețe, potrivit datelor statistice, în 2016se irigau 55.131 ha. De amenajări trecute în inventarul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare dispune numai județul Arad: sistemul de irigații Semlac-Pereg, 8.394 ha viabile, și Fântânele-Sagu, 6.920 ha viabile. Ultimele contracte sezoniere pe care organizațiile utilizatorilor de apă le-au încheiat cu ANIF sunt însă din 2010 (8.689 ha). Anul trecut, doar fermierii din județul Timiș, deși aici nu sunt amenajări de irigații ale statului, ci pesemne realizate în regie proprie de către agricultori, au încheiat contracte pentru suprafața de 2.297 ha.

De altfel, zona este mai bogată în precipitații și de aceea se pretinde că n-ar fi musai nevoie de irigații: Timiș – rata anuală a precipitațiilor este situată între 500 și 600 mm, mai ridicată în zonele de deal și de munte; Arad – 565-600 mm medie anuală în zona de câmpie, 700-800 mm în zona dealurilor și piemonturilor și 800-1.200 mm la munte; Bihor – cantitățile de precipitaţii cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 și 1.200 mm; Satu Mare – în medie 600 mm în partea de vest a teritoriului și 1.200 mm în zona de munte. Poate și de aceea ANIF nu s-a grăbit să recondi­țio­neze infrastructura primară la singurele amenajări pe care le deține în Arad. Se vorbește despre o reabilitare în etapa a II-a pentru ambele sisteme de irigații (probabil anii 2020), suprafața pusă apoi la dispoziție fermie­rilor ridicându-se la 15.314 ha.

1.557 ha irigate la Covasna

Puțin peste un milion de hectare de teren arabil sunt și în 8 județe din centrul țării (din 10; fără Maramureș și Sălaj). Poziționarea și clima (un regim al precipitațiilor mult mai bogat decât în sud și est, cuprins, în medie, între 600-700 mm/an în zonele joase) determină să nu se manifeste nevoia irigațiilor. Asta deși, în ultimii ani, chiar și aici seceta a avut un caracter pronunțat. Ca urmare, există sisteme de irigații pentru 23.081 ha; ANIF gestionează însă numai o amenajare în Covasna, la Câmpul Frumos, în suprafață de 2.998 ha, care va intra în renovare în etapa I a Programului național de reabilitare a infrastructurii primare de irigații. Anul trecut, fermierii din zona Câmpul Frumos au încheiat contracte sezoniere de udare pentru 1.557 ha.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 28

112 milioane de euro pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole și pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide luni, 10 iulie, prima sesiune din anul 2017 pentru depunerea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole și a celor din sectorul pomicol, fondurile totale disponibile fiind de 112 milioane de euro.

Sesiunea pentru submăsurile 4.2 și 4.2a — Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole/pomicole se va desfășura în perioada 10 iulie, ora 9:00 — 30 septembrie 2017, ora 16:00.

"Fondurile alocate în această sesiune pentru submăsura 4.2 se ridică la 100 de milioane euro. Din acestea, 40 de milioane sunt destinați investițiilor în dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare a produselor agricole și 60 de milioane euro pentru crearea de noi unități de procesare a produselor agricole", se arată în comunicatul AFIR.

Pragul minim pentru Sm 4.2 este de 15 puncte, iar pragurile de calitate pornesc de la 45 de puncte în perioada 10 — 31 iulie, apoi 30 de puncte în luna august și 15 puncte în luna septembrie.

Pentru investiții în procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în sesiunea din 2017 sunt alocați 12 milioane euro, iar pragul minim este de 10 puncte. Primul prag de calitate, aferent perioade 10 — 30 iulie este de 40 puncte. Pragul de calitate pentru luna august va fi de 25 puncte, iar cel pentru luna septembrie de 10 puncte.

'Pentru a putea beneficia pe deplin de oportunitățile pe care le oferă activitatea agricolă, este nevoie ca pe lângă producție să existe și procesare. Aceste submăsuri vin să finanțeze acea parte din lan?ul economic de care România are poate cea mai mare nevoie, și anume procesarea — crearea de produse cu valoare adăugată, atât de necesare creșterii economice sustenabile. Este momentul ca țara noastră să nu mai fie o furnizoare exclusivă de materie primă, ieftină, ci să ofere produse agroindustriale finite care să aducă plus valoare și implicit creșterea contribuției sectorului agricol la Produsul Intern Brut', a declarat directorul general al AFIR, Adrian — Ionuț Chesnoiu.

AFIR precizează că pentru această sesiune, plafonul maxim de depunere a proiectelor este de 200% față de suma anuală alocată fiecărei submăsuri, iar depunerea proiectelor în cadrul sesiunii anuale se oprește la termenul limită prevăzut sau înainte de acest termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate ajunge la 200% (excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase). Această prevedere nu se aplică în primele 5 zile calendaristice ale sesiunii și ale etapelor de depunere, când sesiunea va rămâne deschisă indiferent dacă suma alocată este epuizată.

"Parte din Subprogramul Pomicol, SubMăsura 4.2a — Procesarea produselor Pomicole sprijină financiar investițiile în unitățile care procesează materie primă provenită din sectorul pomicol, prin realizarea de construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic (colectare-depozitare—sortare-condiționare-procesare-comercializare). Sunt, de asemenea, finanțate investițiile în infrastructura internă și utilități, precum și branșamente și racorduri necesare proiectelor, sisteme de supraveghere video pentru activitatea propusă prin proiect etc. În plus, sumbăsura finanțează investițiile în unități mobile de procesare", se arată în documentul agenției.

Beneficiari eligibili sunt întreprinderi individuale și familiale, persoanele fizice autorizate și persoanele juridice (societăți comerciale), inclusiv grupurile de producători.

Rata sprijinului public nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și 40% pentru Întreprinderi Mari. În funcție de obiectivele propuse prin proiect și de tipul beneficiarului, sumele care pot fi accesate se încadrează între 600.000 și 1,5 milioane euro.

De asemenea, 100 milioane euro sunt alocați pentru acest an submăsurii 4.2 — 'Sprijin pentru investiții în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol'. Aceste fonduri sunt destinate, de exemplu, investițiilor care au ca scop construcția, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de procesare sau construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic.

Nu în ultimul rând, sunt finanțate investiții în producerea și comercializarea produselor vinicole propuse de solicitanții care nu figurează în Registrul Plantațiilor Viticole cu Declarația de producție și/sau cu Declarația de stocuri produse vinicole.

Beneficiarii submăsurii — persoane fizice autorizate, societăți comerciale, cooperative agricole — pot obține o rată a sprijinului public nerambursabil de maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Astfel, pentru un proiect se pot obține până la 2,5 milioane de euro, în funcție de tipul beneficiarului și investiția propusă.

Lista cheltuielilor eligibile, precum și toate condițiile de accesare ale celor două Submăsuri sunt disponibile pe site-ul AFIR.

AFIR precizează că pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea 'Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Cererile de finanțare se vor depune on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, în perioada menționată.

Noi măsuri de investiții pentru sectorul vie-vin

Pentru a veni in sprijinul solicitanților din sectorul vie-vin și pentru a crește absorbția fondurilor europene alocate măsurilor notificate în Programul Național de Sprijin al României 2014 - 2018, a fost elaborat un act normativ care, pe lângă investițiile deja accesate de către producători, cuprinde și investiții în construcția de imobile noi destinate vinificației (crame), laboratoare pentru controlul calității, imobile cu destinația de prezentare și vânzare, săli de degustare, care, până la apariția prezentului ordin, se puteau accesa doar prin PNDR.

Sprijinul se acordă în baza Ordinului nr. 208/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de învestiții, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin al României (PNS) în sectorul vitivinicol 2014 – 2018, aprobate prin Ordinul nr.1801/2014.

În acest sens, a fost stabilită aria solicitanților care accesează fonduri europene pentru măsura de investiții, respectiv:

  • persoane juridice cu domiciliul fiscal în România;
  • instituții și unități de cercetare-dezvoltare vitivinicolă, definite conform legislației naționale în vigoare;
  • persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale;
  • asociații de doi sau mai mulți producători și/sau organizații interprofesionale, care realizează o operațiune de producție, de prelucrare, de ambalare sau de comercializare a produselor din sectorul vitivinicol și care propun programe de investiții, altele decât cele finanțate prin PNDR, care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
    • exploatează plantații viticole înscrise în Registrul plantațiilor viticole, produc și/sau îmbuteliază vinuri în întreprinderea vinicolă proprie sau, în nume propriu, la terții și comercializează produsele vinicole în nume propriu;
    • achiziționează struguri pentru vin, produc și/sau îmbuteliază vinuri în întreprinderea vinicolă proprie sau, în nume propriu, la terți și comercializează produsele vinicole în nume propriu;
    • comercializează produse vinicole achiziționate de pe piața internă

Condiția principală pentru accesarea tuturor operațiunilor eligibile din cadrul măsurii de investiții este ca solicitantul să producă vinuri, în unitatea proprie, sau în nume propriu la terți și să comercializeze producția vinicolă obținută.

Solicitările de investiții se depun în sesiune deschisă la sediile centrelor județene ale APIA.

Cuprinsul programelor de investiții, documentația solicitată de către APIA, acțiunile din cadrul operațiunilor eligibile precum și Cererea pentru acordarea sprijinului financiar sunt detaliate în cuprinsul Ordinului nr.1801/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, cu modificările și completările ulterioare.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

În baza Organizării Comune de Piață unice aferente sectorului vitivinicol, începând cu anul      2009, Romania a beneficiat de fonduri europene prin programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol.

Pentru noua perioadă de programare 2014 – 2018 producătorii de struguri pentru vin pot accesa fonduri FEGA prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, cu o alocare financiară anuală de 47,7 milioane euro, pentru următoarele 5 măsuri de sprijin:

  • promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în UE care constă în acțiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată și indicații geografice, precum și submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viței-de-vie
  • restructurarea și reconversia podgoriilor
  • asigurarea recoltei
  • investiţii
  • distilarea subproduselor.

Pentru măsura de investiții, contribuția Uniunii Europene este de maximum 50% din costurile eligibile, fondurile reprezentând finanțare FEGA, iar contribuția beneficiarilor este de minimum 50%.

POR: s-a lansat în consultare publică Ghidul solicitantului pentru prioritatea de investiție 2.1B

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (POR) a publicat în data de 22.02.2017 spre consultare publică, Ghidul Solicitantului. Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul priorității de investiții 2.1. ”Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri” - 2.1.B Incubatoare de afaceri.

Obiectivul specific al acestei axe prioritare îl reprezintă consolidarea poziției pe piață a întreprinderilor mici și mijlocii în domeniile competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate şi Planurile Regionale de Dezvoltare. Prioritatea de investiții 2.1. ”Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri” are ca obiectiv consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domenii competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate şi Planurile de Dezvoltare Regională.

Finanțarea disponibilă în cadrul acestei priorități se adresează incubatoarelor de afaceri. Aceste structuri sunt constituite pentru sprijinirea firmelor nou înființate și a celor cu un istoric scurt de funcționare, pentru a furniza servicii suport de afaceri. Aceste activități vor contribui la consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor, cu atât mai mult cu cât se va lua în considerare complexitatea serviciilor și capacitatea incubatoarelor de a furniza servicii specifice pentru IMM-uri.

Sunt eligibile investițiile ce se realizează într-una din următoarele regiuni de dezvoltare: Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru.

Valoarea finanțării nerambursabile solicitate este de minimum 200.000 euro și maximum 7.000.000 euro.

O microfermă consolidată în două decenii de muncă

Familia Victoria, Ion și fiul Costin Manea, din Mănești, a crescut, în ultimii 20-25 de ani, o mică afacere zootehnică. Și a făcut-o fără să se împrumute la bănci vreun leu, fără să beneficieze de fonduri europene, deși a încercat un proiect, la un moment dat; totul vine din reinvestirea fiecărui câștig. Plus că în minifermă a mers o mare parte din salariile părinților și copiilor. De asemenea, a fost necesară multă muncă desfășurată de familia extinsă.

Secretul afacerii, rețeta proprie de brânză

În clipa de față, ferma de la Mănești deține 10 vaci cu lapte, 6 taurine mari, 4 viței, 40 de oi și 20 de capre. La capre, deși încă e moda brânzeturilor minune, familia Manea dorește să renunțe: „Sunt greu de supravegheat, provoacă daune și în principal nu vor ciobanii să le ia la munte.“ Pentru că efectivul de ovine și caprine este totuși mic, fermierii Manea nu și-au format o stână pentru timp de vară, ci dau oile în custodie oierilor din munte. Pe timpul iernii sunt aduse din nou la câmpie și cazate în adăposturile special amenajate.

Microferma de vaci e una cât se poate de modernă, cu un grajd construit în regie proprie, după un proiect propriu și care respectă cele mai noi standarde, inclusiv în ceea ce privește partea de muls (spațiu special, mulgători etc.). Laptele este prelucrat acasă, în condiții care respectă normativele în vigoare (gresie, faianță, apă potabilă, vase de inox), după o rețetă moștenită din familie: „Produsul nostru este foarte solicitat de o clientelă formată în decursul anilor, dar pe care am fidelizat-o prin calitatea brânzeturilor și gustul oferit de rețeta noastră, transmisă din generație în generație. Ideea e să și ții prețul jos, să nu exagerezi. Din acest motiv, uneori noi nici nu avem brânză câte solicitări sunt.“

Mecanizare în regim propriu

Pentru asigurarea nutrețurilor, familia Manea cultivă 30 de hectare de teren agricol luat în arendă (o mică parte este și proprietate particulară): „Cultivăm triticale, grâu, porumb pentru partea de nutrețuri combinate și trifoi alb și roșu, lucernă, culturi pure sau în amestec cu alte plante (sparcetă, ghizdei - dintre leguminoase sau raigras, păiuș dintre graminee) pentru nutrețuri uscate (fân). Lucrările sunt efectuate în regim propriu: avem toată gama de utilaje, începând cu tractoare, pluguri, discuri, combinator, semănători cereale păioase și prășitoare, cositoare, dispozitiv de întors fânul, mașină de balotat paie, combină de recoltat, mașină de administrat îngrășăminte.“

Utilajele nu sunt manevrate de mecanici agricoli. Lucrările sunt executate tot de către membrii familiei, începând cu aratul și terminând cu recoltarea. În pauzele de producție sau lucrări mecanice, utilajele sunt folosite și pentru prestări servicii către terți.

O experiență neplăcută la primul proiect de finanțare europeană depus la AFIR

În ultima vreme, microferma a trecut în responsabilitatea fiului, un tânăr în vârstă de 29 de ani care, după ce a muncit la alte companii, a ales să investească banii în agricultură. Să-i investească, dar să și lucreze intens în fermă. De fapt, el este, acum, cum se zice, creierul micuței afaceri și proprietarul fermei, după ce părinții i-au cedat toate bunurile, terenul proprietate și suprafețele preluate în arendă.

Deunăzi vreme a depus un proiect „Tânărul fermier“ dar, din motive pe care familia nu și le explică, a fost respins de la finanțare: „Am făcut contestație și tot degeaba. Noi am rămas cu impresia că punctajul nu a fost atins din cauză că eronat ni s-a luat în considerare grajdul vechi, nu cel nou, construit de noi.“

Pesemne din acest motiv familia Manea este foarte reticentă la tot ceea ce înseamnă proiecte și fonduri europene. Au impresia unei birocrații exagerate, iar dacă la aceasta s-a adăugat un eșec la prima încercare, rezerva este îndeajuns justificată.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 34-36

AFIR a publicat Ghidurile Solicitantului pentru finanțarea investițiilor non-agricole din zona rurală

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat în data de 21 iulie 2016 pe pagina oficială de internet a Agenției (www.afir.info) variantele finale ale Ghidurilor Solicitantului aferente submăsurilor 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”.

Ghidurile solicitantului pot fi consultate în vederea întocmirii cererilor de finanțare pentru sesiunea de cereri de proiecte care va fi deschisă peste 7 zile, respectiv, începând cu data de 28 iulie 2016.

Precizăm că, odată cu această sesiune de primire a proiectelor, se aplică noi reguli la depunerea on-line a cererilor de finanțare. Astfel, plafonul de depunere a proiectelor se majorează de la 120% la 200%, iar în primele 5 zile calendaristice pe fiecare etapă de depunere nu se aplică plafonul maxim de depunere, indiferent de valoarea fondurilor solicitate prin proiectele depuse.

Măsurile sunt în linie cu „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, lansat de premierul Dacian CIOLOȘ în luna martie 2016, prin care se urmărește, între altele: stimularea mediului de afaceri din mediul rural, crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale, reducerea diferențelor dintre mediul rural și urban. Pachetul de măsuri poate fi consultat pe site-ul Guvernului www.gov.ro la secțiunea Obiective, subsecțiunea Strategii-Politici-Programe.

Solicitanții interesați să obțină finanțare europeană nerambursabilă prin intermediul submăsurilor ce vizează sectorul non-agricol, respectiv submăsurile 6.2 și 6.4, pot consulta gratuit Ghidul Solicitantului pe pagina oficială de internet a AFIR, www.afir.info.

Ghidul solicitantului pentru prioritatea de investiţie 2.1.A - Microîntreprinderi versiunea revizuită

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a publicat în data de 11.07.2016, varianta revizuită a Ghidului solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2016/2/2.1.A, Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Prioritatea de investiţii 2.1 - Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri.

Revizuirea documentului a vizat:

  • Anexa 1.5.a – Macheta Analiza și previziunea financiară, la ghidul specific, respectiv:

- foaia de lucru ”1E-Intreprindere_in_dificultate” în care se verifică încadrarea solicitantului în categoria întreprinderilor în dificultate, în scopul alinierii Metodologiei de verificare a încadrării solicitanților în categoria ”întreprinderi în dificultate” la varianta aprobată la nivelul Ministerului Fondurilor Europene și aplicabilă tuturor autorităților de management.

- unele formule de calcul din Macheta. Aspectele revizuite nu afectează în niciun fel rezultatele analizei financiare, ce fac obiectul condițiilor de acordare a finanțării în cadrul apelului de proiecte 2.1.A – Microîntreprinderi

  • Foaia de lucru 1C - Analiza financiară extinsă – se includ și Alte impozite în formula de calcul al indicatorului EBT
    • Foaia de lucru 2A – Bugetul cererii de finanțare – corectarea formulei de calcul pentru Construcții și montaj (total neeligibil și total general)
    • Foaia de lucru 2B - Planul investițional – eliminarea formulei de calcul automat al asistenţei financiare nerambursabile.
    • Foaia de lucru 3A - Proiecții financiare aferente proiectului de investiție în perioada de implementare și operare – pentru claritate, se elimină rândul Veniturile din subventii pentru investitii.
    • Foaia de lucru 3A - Proiecții financiare aferente proiectului de investiție – la Activitatea de investiții (liniile 129-131), se prevede posibilitatea completării de către solicitanți a costurilor de înlocuire a echipamentelor cu durată de viață scurtă.
    • Foaia de lucru 3B - Rentabilitatea investiției – adaptarea tabelului în funcție de eligibilitatea TVA (i.e. nedeductibilitatea TVA, conform legislației în vigoare)
    • Foaia de lucru 4 - Proiecții financiare la nivelul întreprinderii – pentru claritate, se elimină categoriile de venituri nemonetare și elementele de cheltuieli si venituri extraordinare.
    • Anexa 1.1. – Declarația de eligibilitate, pentru îndreptarea unei erori de tehnoredactare (încadrare în listă) a unei prevederi din cuprinsul modelului standard al Declarației
    • Anexa 1.4 – Declarația privind eligibilitatea TVA, pentru actualizare cu versiunea revizuită a Ghidului general.

Restul condițiilor și prevederilor din ghidul specific rămân neschimbate.

Perioada în care se pot depune proiecte a rămas neschimbată, respectiv 27.07.2016-27.01.2017.

* * *

Programul Operațional Regional-POR 2014-2020 urmează POR 2007-2013 și este unul dintre programele prin care România poate accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada actuală de programare.

POR 2014-2020 este gestionat de Autoritatea de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a fost adoptat de Comisia Europeană pe data de 23 iunie 2015. Obiectivul său general este creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuția națională.

O fermă integrată, ca răspuns la criza laptelui

Creşterea vitelor a fost dintotdeauna una dintre activitățile de bază ale agriculturii româneşti. Însă, în ultimii ani viaţa fermierilor a devenit tot mai grea. Asta în ciuda noilor utilaje şi a tehnologiilor tot mai performante care apar în fiecare zi. Cel puţin aşa vede lucrurile Constantin Şandru, care a reuşit ca în ultimii ani să realizeze o fermă integrată care nu se deosebeşte în niciun fel de cele din Germania, pe care le-a luat drept model.

O fermă ca-n Germania

Ferma lui Constantin Şandru se află undeva la marginea satului Mânărade, aparţinător de Blaj. Ceea ce impresionează încă de la prima vedere este curăţenia şi stilul curat, aerisit al clădirilor ce compun ferma, aşa cum se văd ele de la drum. Nu au aproape nimic în comun cu imaginea clasică, obişnuită, a unei ferme în care se cresc vaci. Câteva clădiri, cu un singur etaj, zugrăvite în crem, cu o pajişte în faţă, pe care paşte un ponei. Aşa apare ferma.

Cu toate acestea, imaginea este înşelătoare. Clădirile cochete adăpostesc, de fapt, un grajd ultra-modern pentru 200 de vaci de lapte, o sală de muls, adăposturi şi ţarcuri pentru vacile gestante, pentru viţei şi pentru juninci, precum şi hangare pentru utilajele agricole. În spate se mai află şi un siloz, iar o fabrică de procesare a laptelui este pe cale să îşi deschidă porţile. 538 ha de teren arabil întregesc zestrea fermei. Dar la toate acestea s-a ajuns abia după 16 ani de muncă şi cu o grămadă de cheltuieli. Mulţi bani, dar şi mai mult suflet.

Ambiţie, mândrie şi curaj – secretele reuşitei?

„Am început această activitate în anul 2000, imediat ce am terminat armata“, povesteşte dl Şandru. „Timp de doi ani am avut undeva un spaţiu, apoi s-a ivit ocazia şi am putut să vin aici, pe locul fostului CAP“, îşi rememorează parcursul.

În anul 2005, prin intermediul unei asociaţii a fermierilor, a avut ocazia să viziteze mai multe ferme de vaci din Bavaria. A văzut acolo lucruri despre care nici nu se gândise că ar putea exista: grajduri înalte, semideschise, în care vacile se plimbau libere, săli de muls şi câte şi mai câte. „Ce am văzut acolo m-a ambiţionat. Adică de ce la ei să se poată şi la noi nu? Pe drumul de întoarcere le-am spus celorlalţi fermieri cu care călătoream că îmi fac şi eu o sală de muls. Au râs de mine, mi-au spus să nu uit. Ei bine, mă mândresc cu aceea că am avut a doua sală de muls din judeţul Alba!“, se mândreşte, pe bună dreptate, Constantin Şandru.

Cele mai importante realizări ale sale au fost posibile graţie accesării fondurilor europene puse la dispoziţie prin diverse programe şi a creditelor de la bănci. „În capitalism, fără credit nu se poate ajunge la o dezvoltare rapidă“, crede el. „De aceea, eu am încredere în bănci. Întotdeauna am considerat banca drept un partener, care, aşa cum eu vând lapte, vinde bani. Nu mi-a fost teamă să lucrez cu banca şi nu cred că am greşit.“ Cât despre fondurile europene, nu s-a temut să le acceseze. Până acum a derulat trei proiecte, toate trei finalizate cu succes. „Dacă de la început ai ştiut ce vrei şi ai făcut proiectul cum trebuie şi eşti corect, atunci nu are cum să nu fie totul în regulă, până la urmă“, consideră. Asta cu toate că este de acord şi că birocraţia îţi mănâncă o groază de timp şi, uneori, îţi consumă mai multă energie decât proiectul în sine.

Istoria unei reuşite...

vaci de lapte

Primul proiect a fost cel prin care a construit un grajd modern pentru 40 de capete de vite, o sală de muls şi a achiziţionat 35 de juninci. Valoarea totală a proiectului a fost de 170.000 euro. Aceea a fost doar încălzirea. A urmat cel de-al doilea, în cadrul căruia a achiziţionat utilaje agricole pentru cultură mare. Astfel îşi asigura hrana pentru animale la preţuri de cost mult diminuate. Valoarea fondurilor alocate a fost de 450.000 euro. Ultimul proiect, dar şi cel mai ambiţios, a atras 710.000 euro. Cu aceşti bani a construit un adăpost modern pentru 200 de capete şi un siloz cu uscător.

Acum ferma lui Şandru are 400 de vaci, 538 ha de teren lucrat, majoritatea în arendă, utilaje şi tot ce mai are nevoie o fermă modernă.

Aproximativ jumătate din teren este cultivat cu porumb, cam o treime cu orz, iar restul cu lucernă. Producţiile sunt foarte bune, având în vedere regiunea: cca 7 tone porumb/ha,

5,5 tone grâu şi aproximativ 28 tone semifân la lucernă. Cerealele sunt uscate în utilajele proprii, apoi depozitate în silozul nou construit sau în magazii.

Sala de muls este dotată cu o instalaţie modernă, cu 5 x 2 posturi, cumpărată din Franţa.

Viţeii sunt hrăniţi cu ajutorul unei instalaţii computerizate. Un senzor citeşte chipul fiecărui viţel şi îi eliberează laptele dintr-o tetină, în limita raţiei alocate. Dacă aceasta a fost consumată, animalul nu mai primeşte alta, până la expirarea timpului hotărât pentru consumul fiecărei porţii.

Producţia de lapte ajunge la 90.000 litri/zi.

... şi dezamăgiri şi incertitudini pentru viitor

Ultima investiţie este o fabrică de procesare a laptelui. Pentru construcţia acesteia din urmă, fermierul a folosit fonduri proprii. „Cheltuielile s-au ridicat la peste 200.000 euro“, spune el. Capacitatea de procesare va fi de 5.000 litri lapte/8 ore.

„Am construit fabrica pentru că aşa sper să pot face ferma mai rentabilă. Acum câţiva ani, când am dezvoltat-o, erau vremuri bune. Laptele avea preţ. Apoi a scăzut într-una. În 2011 primeam 1,4 lei/litru + TVA + bonificaţie pentru calitate. În 2012 a scăzut la 1,4 lei/litru. Acum primesc 0,9 lei/litru. Aş putea produce 5.000 litri/zi, la cât am calibrat fabrica pe schimb, dar nu mă motivează nimic. Dacă, în schimb, îmi procesez singur laptele, beneficiul va creşte“, mărturiseşte fermierul.

„Scăderea continuă a preţurilor a condus la decapitalizarea fermierilor, de la an la an. E un an prost, vine şi al doilea la rând, dar când sunt atâţia, cât să poţi să duci? Reducerea TVA-ului a fost ca o gură de aer, altfel mai mult de jumătate dintre fermieri ar fi dispărut“, consideră Constantin Şandru. „Subvenţiile nu le-am primit nici până acum, preţurile sunt cum am spus, oare unde o să ajungem? Ce mă deranjează foarte mult când vine vorba de subvenţii este că suntem priviţi ca nişte cerşetori. De ce nu vor unii funcţionari să priceapă că sunt banii pe care îi primesc toţi fermierii din Europa de la UE, că nu sunt o pomană ? De ce nu ne privesc ca pe nişte investitori, cum suntem de fapt?“ se plânge.

„Tocmai ca să-i trezesc pe oameni, mi-am desenat tricolorul pe etichetele pentru produsele fabricii. Vor fi produse integral româneşti. Oamenii ar trebui să înceapă să mai limiteze accesul străinilor, atât la dobândirea de terenuri, cât şi pe piaţa de produse. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar ar trebui să ne purtăm cu ei cam cum se poartă şi ei cu noi!“, îndeamnă fermierul transilvan.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 28-30

Alunul, o investiție profitabilă pe terenuri mai puțin productive

Alunul face parte din categoria culturilor nucifere şi este o specie cu fructe plăcute la gust ce pot fi consumate fie în stare proaspătă, fie prelucrate în produse de cofetărie sau sub formă de uleiuri. Datorită conţinutului mare în proteine, vitamine, uleiuri şi săruri minerale, alunele sunt considerate un aliment hrănitor şi benefic organismului uman. Puţin pretenţios în ceea ce priveşte solul şi condiţiile de cultură, se întâlneşte pe teritoriul ţării noastre încă din vechi timpuri, însă nu în cadrul multor plantaţii. Din acest motiv, în special în ultima perioadă, această specie a reintrat în atenţia cultivatorilor care înfiinţează tot mai multe livezi, iar în câţiva ani vor putea pune la dispoziţia celor interesaţi alune crescute în România. Care sunt paşii ce trebuie parcurşi până la prima recoltă am aflat de la domnul Nicolae Bechian de la Pepiniera Corneşti, din judeţul Gorj.

Plantare şi întreţinere

Pentru a înfiinţa o livadă de alun, la fel ca şi în cazul altor culturi, primul pas este pregătirea terenului. Se ară, se discuieşte şi se fac gropi de 40/40 de cm, iar distanţa optimă între plante trebuie să fie de 3 metri între plante şi 4 m între rânduri. Pentru înfiinţarea unui hectar sunt necesari aproximativ 760 de puieţi, cu vârsta de cel puţin un an, care pornesc, în funcţie de soi şi de distribuitor, de la minimum 10 lei/bucata.

Plantarea se face toamna şi se recomandă adăugarea pământului de pădure în zona rădăcinilor și fertilizarea cu gunoi de grajd tocmai pentru a avea o mai bună dezvoltare. La alun nu se impune rotația culturii deoarece nu contribuie la producerea fenomenul de oboseală a solului. Este de reţinut că alunul poate fi condus cu monotulpină sau cu mai multe tulpini. Avantaje sunt de ambele părţi şi se aleg în funcţie de spaţiul de cultură disponibil; în cazul în care se orientează pe monotulpină intrarea pe rod este mai timpurie, tulpina este mai echilibrată, permite suprimarea uşoară a drajonilor, sunt mai bine luminate şi produc mai multe fructe. Mai pot fi conduşi şi sub formă de vas, de tufă sau pot fi plantați cu scop ornamental, sub formă de gard viu.

Alunul este un arbust rezistent la secetă, iar dacă dispune de soluri umede sau chiar de sisteme de irigare producţia se poate dubla. Are o înflorire abundentă şi timpurie, chiar înaintea înfrunzitului, motiv pentru care reprezentă prima sursă de polen pentru albine. Perioada de vegetaţie se întinde pe durata a aproximativ 250 de zile şi prezintă două tipuri de muguri: vegetativi şi floriferi. Cei vegetativi au o perioadă de repaus mai lungă, pornind în vegetaţie cu aproximativ o lună mai târziu decât cei floriferi. Tăierile se aplică toamna şi urmăresc crearea unui echilibru între creştere şi rodire.

În ceea ce priveşte particularităţile biologice, alunul are lemnul elastic şi frunzişul bogat. Fructele sunt achene monocarpice, protejate până la maturizare de bractee. Pentru a asigura o polenizare corectă este recomandat ca soiurile de alun să fie plantate în amestec.

Comparativ cu alte specii de plante, nu necesită foarte multe tratamente, nevoile principale limitându-se la apă şi îngrăşământ natural. Însă pentru culturile intensive trebuie luate măsuri pentru combaterea dăunătorilor sau a bolilor. Astfel că, după căderea frunzelor, se poate aplica un tratament cu zeamă bordeleză; în ianuarie este recomandat un tratament împotriva ouălor de afide, acarienilor, păduchilor țestoși și făinării, iar în cursul vegetaţiei se pot aplica 4-6 stropiri cu insecticide şi fungicide. Fructifică bine în zonele lipsite de vânt, pe terenuri luminate, rezistă la geruri aspre, chiar de -30°C, dar este sensibil la temperaturi mai mici de -10°C în perioada înfloritului.

Recoltare şi valorificare

Alunul rodeşte după aproximativ 4-5 ani de la plantare, iar din anul 6 se pot obţine producţii spre maximul capacităţii soiului plantat. Perioada de rodire variază între 15 şi 20 de ani, în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi de îngrijirea acordată, iar cantitatea recoltată începe de la 2.000 kg/ha. Recoltarea se realizează atunci când fructele ajung la dimensiunea specifică soiului, iar aluna este acoperită de o peliculă brun-roşcată. Se poate realiza mecanic sau manual, cu involucru se face la alunii tineri sau în cazul în care plantaţia este situată pe terenuri greu accesibile. Fără involucru se face atunci când fructele au căzut de pe ramuri. Odată recoltate, alunele trebuie uscate; se pot lăsa chiar și la soare, apoi depozitate în spaţii aerisite.

Valorificarea poate aduce venituri considerabile, mai ales dacă se exportă, preţurile începând de la 3 euro/kg și putând ajunge chiar și la 30 de euro/kg. Miezul poate fi consumat crud sau prăjit; se pot prepara produse de cofetărie (aceasta fiind principala şi cea mai avantajoasă piaţă de desfacere) sau poate fi transformat în făină. Uleiul de alune poate fi folosit pentru pregătirea cremelor, la fabricarea lacurilor industriale, a săpunurilor, în industria farmaceutică sau ca lubrifiant pentru pictură. Nu doar miezul poate fi valorificat, ci şi frunzele sau scoarţa. Frunzele se pot folosi pentru prepararea ceaiului care este recomandat pentru insuficienţe hepatice, restabilirea elasticităţii ţesutului pulmonar, astm bronşic ş.a.m.d., dar mai pot fi folosite şi pentru băi deoarece au proprietăţii homeostatice şi se folosesc în tratamentul varicelor. Scoarţa alunului, frunzele şi fructele conţin tanin, motiv pentru care este folosit în tăbăcitul şi vopsitul pieilor.

Soiuri recomandate

- Vâlcea 22 – așa cum se observă încă din denumire, este un soi românesc, având plante cu mulți drajoni. Fructele de aproximativ 4 g ajung la maturitate în luna septembrie și se recomandă consumul direct.

- Tonda Gentile delle Langhe – soi de origine italiană, are o vigoare medie și este considerat ca fiind cel mai indicat pentru industria de ciocolată. Fructele sunt mici, de aproximativ 2,3 g, au forma rotundă și ajung la maturitate încă de la sfârșitul lui august.

- Cozia – soi românesc cu fructe mari ce ajung la maturitate la începutul lunii august. Este rezistent la temperaturi scăzute, dar preferă solurile umede, chiar irigare dacă precipitațiile sunt sub 700 mm.

- Uriașe de Vâlcea – soi productiv și constant, fructele putând ajunge chiar și la 5 g. Este rezistent la ger, se recomandă în culturi irigate și se înmulțește numai prin altoire.

Loredana Larissa SOFRON

Abonează-te la acest feed RSS