Pentru că este sezonul de iarnă și mai ales cel al Sărbătorilor, vă prezentăm câteva varietăți de conifere pe care le puteți planta la ghiveci sau în grădinile interioare ori care pot fi utilizate pentru împodobirea brăduțului de Crăciun.

Bradul coreean

bradul koreana

Bradul coreean (Abier Koreana var. Silberlocke) este unul dintre cei mai folosiți în lume pentru pomul de Crăciun, dar nu și la noi, unde este preferat bradul autohton. Totuși a început să fie introdus și în România, cu utilizare fie pentru Sărbătorile de iarnă, fie pentru grădinile locuințelor de la munte și nu numai. Atractivitatea este dată de conurile violacee pe care bradul corean le produce încă din anul al șaptelea de la plantare și de talia sa, care depășește 10-15 m înălțime. Acele sunt scurte și dese, puternic răsucite, cu liniile albe ventrale la vedere, astfel că dă senzația de brad argintiu. În varianta de pom la ghiveci, are o creștere compactă, relativ înceată, atingând 4 m înălțime abia în anii 20-25 de la plantare. Avantajul ar fi că poate fi păstrat timp îndelungat în același ghiveci, de preferat unul de 40 litri, în anul 5-7 putând fi apoi transferat într-un vas mai mare. La fiecare 3-4 ani această operațiune se repetă. Atenție, chiar dacă, prin definiție, suportă temperaturi scăzute, trebuie evitate șocurile termice, prin mutarea bruscă de la căldură la ger ori prin plasarea ghiveciului lângă o sursă de căldură. Vara se păstrează la loc însorit, se va uda susținut și va avea nevoie tot timpul de fertilizare.

Thuja

tuia

Thuja occidentalis este originară din Canada și SUA. Are dimensiuni medii, cu un maxim de 20 m înălțime la maturitate și o circumferință la bază de 0,4-1,5 m. Scoarța coniferului este roșie-maronie. Coroana se dezvoltă conic sau piramidal, pe mai multe ramificații, frunzele sunt veșnic verzi, iar conurile sunt galben-verzui ori maronii spre maturitate. Se înmulțește prin butași sau semințe. Preferă solurile lutoase, bine afânate, aprovizionate cu apă (solul nu trebuie lăsat uscat o perioadă lungă de timp), cu expunere la soare. Manifestă rezistență la praf și fum, fiind recomandat pentru grădinile din oraș. Poate fi plantat izolat sau în garduri vii, direct în sol sau la ghivece. În timpul verii trebuie aplicate tratamente împotriva acarienilor, omizilor și afidelor. Thuja poate fi tunsă primăvara sau la începutul verii, prin eliminarea ramurilor tinere care au crescut peste dimensiunea formei de conducere dorită.

Molidul argintiu

molid argintiu

Una dintre varietățile cel mai des prezente în pepinierele din România este Picea pungens glauca Kaibab, un molid argintiu obținut în SUA, din sămânță selecționată, cu nuanța spre albastru și port conic, pretabil așadar pentru pomul de iarnă. Molidul Kaibab poate crește până la 15-16 m înălțime, având un diametru al coroanei la bază de 4-5 m. Preferă locurile cu expunere la soare, soluri bine afânate, fertile. Pământul argilos este bine să fie evitat. Poate fi plantat la ghiveci sau direct, în pământ. Ca substrat se poate folosi Florratin pentru conifere din turbă, fibră de cocos și îngrășăminte. După plantare se utilizează îngrășăminte cu eliberare controlată, ce asigură nutriția pentru cel puțin șase luni. Toamna va fi ajutat cu un compus care să conțină potasiu și magneziu. Pentru obținerea formei dorite, molidul argintiu poate fi tuns primăvara devreme, prin eliminarea lăstarilor terminali. În timpul verii are nevoie de apă și de 1-2 tratamente chimice, mai ales împotriva atacului de păduchi de frunze.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 24-25

Marin Constantin, fermierul din Mogoșoaia care a dat o altă perspectivă afacerii cu material săditor din plante și arbuști exotici sau oricum rari în România (goji, aronia, afin siberian, ginkgo biloba, arbore de stafide, merișor, trandafir de dulceață etc.), a trecut, de câțiva ani, și la producerea răsadurilor de lavandă la ghiveci.

Sfaturi practice: „Răsadul de lavandă se obține din sămânță sau din butași. Noi folosim butașii, metoda fiind mai simplă și mult mai eficientă. Avem plante mamă de calitate din care selecționăm butașii, îi punem la înrădăcinat fie în tăvițe alveolare, fie în alt substrat. Noi folosim tăvițe alveolare fiindcă sunt mai ușor de manipulat, putem extrage răsadul mai lejer și fără pierderi. Dar la fel de bine, pentru cine nu are condiții, butașii pot fi puși la înrădăcinat afară, din toamnă, într-un pat germinativ care să aibă și nisip. În ambele variante, substratul trebuie menținut sterilizat, lucru care se obține prin acoperirea cu folie. După trei săptămâni, când butașii fac rădăcini și muguri, îi repicăm la ghiveci. Până iarna ei cresc 15-20 cm, astfel că facem și 2-3 tăieri. Fiindcă noi avem spații protejate încălzite, producem răsadul fără probleme în ianuarie-februarie. Ca lucrări de îngrijire, în afară de udare, aplicăm fertilizare cu Cropmax, îngrășământ foliar care ajută și rădăcinile, și aparatul foliar, prin multitudinea de substanțe conținute: azot, fosfor, potasiu, magneziu, fier, cupru, zinc, calciu, aminoacizi etc. Lavanda nu este atacată de boli și dăunători ori se întâmplă acest lucru extrem de rar. De aceea este utilizată ca plantă protectoare pentru alte culturi; parfumul ei îndepărtează potențialii dăunători. Fiindcă noi ne ocupăm de comerț, ducem lavanda numai până în stadiul de răsad la ghiveci. Mai departe, cumpărătorul o poate păstra așa ori o poate muta la un ghiveci mai mare sau o plantează în grădină.“

Maria BOGDAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti