Banner Lumea Satului 260 x 100 px    Adama decembrie 2020
update 18 Jan 2021

Mica biserică din Sibiciu de Sus, Buzău, restaurată cu bani europeni

Sibiciu de Sus este un sat din nord-vestul Buzăului, ce aparține de orașul Pătârlagele. E un fel de a spune, că numai a urbe nu seamănă; dimpotrivă, așezarea păstrează puternice amprente rurale. Dar, în afară de lucrările curente de infrastructură și edilitare, plus acțiuni în mediu privat, ceva s-a întâmplat și în acest sat-cartier: s-a reabilitat, cu fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Biserica „Nașterea Maicii Domnului“, construită în 1974 și declarată, în 2010, monument istoric de importanță zonală. Valoarea intervențiilor pentru salvarea picturii interioare s-a ridicat la 5,4 milioane lei (5,3 mil. lei sumă nerambursabilă).

Sibiciu de Sus este atestat documentar în anul 1515, sub numele de Valea Sibișel (denumire din prima hartă Josephină), fiind fondat de moșneni ai locului și mocani din zona Sibiului, stabiliți aici în timpul marilor presiuni religioase provocate de Uniație (formă de prozelitism practicată de ocupația ungară prin care ortodocșii erau siliți să renunțe la credința lor). Biserica a apărut mai târziu, primele referiri despre existența ei fiind cele din Dicționarul Geografic, scris la sfârșitul sec. al XIX-lea: „Catedrala e cea cu hramul Ia 8 septembrie, vechie și frumoasă biserica de zid, construită în 1794 de marele clucer Gheorghe I. Sibiceanu.

Se deosibesc aci casele proprietarilor și mai cu seamă ale decedatului serdar Const. Sibiceanu, un patriarh al munților. Comuna e vechie. În secolul trecut (18) avea numai comunele Sibicu și Gornetul. Se povestește că primii ei locuitori ar fi o colonie adusă din Transilvania Ia începutul secolului al XV-lea, după inscripțiuni aflătoare pe morminte, colonie de Romîni din Sibiu, conduși de unul Sibiceanu.“ Bine, ctitoria nu este numai a acestui Sibiceanu, ci la edificarea ei au participat și localnici, fiecare după puterile sale. Mărturie stă pisania scrisă în piatră, deasupra portalului din pronaos: „Cu voirea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu îndemnarea Sfântului Duh ridicatu-s-au această sfântă biserică, cu hramul Nașterea Născătoarei de Dumnezeu și a Sfântului Mucenic Gheorghe și a Sfinților Împărați întocmai cu apostolii Constantin și Elena, în zilele prealuminatului și preaînălțatului Domnului nostru Io Alexandru Constantin Moruzi V.V. și cu blagoslovenia Prea Sfinției sale părintelui Episcop de Buzău Kir Constandie, prin osteneala multor megieși, moșneni de aici și a altor boieri de prin alte părți, care cu ce s-a milostivit, iar mai silitor și mai chivernisitori la toate au fost dumnealor ostenitori Gheorghe Mazilu Sibiceanu și Drăgulin Mazilu Sibiceanu. Și s-a început la iulie 13, leat 1794. Ion feciorul lui Gheorghe.“ Biserica – executată sub supravegherea meșterilor Barbu și Stoica, așa cum arată o inscripție exterioară – se încadrează, potrivit unei descrieri a lui Nicolae Ghika-Budești, în subgrupa bisericilor fără abside laterale, cu plan dreptunghiular și cu o clopotniță ridicată peste pronaos, fiind comparată cu bisericile Sfinții Îngeri din Curtea de Argeș și Sfinții Voievozi din Călinești, Vâlcea.

Pictura a fost realizată în anul 1796 de „Popa Ștefan Zugravul, Gheorghe Zugrav, Vasile Zugrav“. În Dicționarul Zugravilor de subțire, Olga Greceanu scrie: „Conservarea imaginii originale, atât la nivel arhitectural, cât și la cel al componentelor artistice, este unul din marile atuu-uri ale acestei biserici. Lipsa intervențiilor de-a lungul timpului care, la multe biserici de epocă, n-a făcut decât să știrbească frumusețea și bogăția acestora, face posibilă o restaurare fidelă cu păstrare în proporție majoritară a substanței originale a monumentului.“ Proiectul de restaurare a presupus: consolidare și restaurare biserică; înlocuire piese degradate tâmplărie și acoperiș; refacere instalații electrice; restaurare pictură; refacere tencuială și ancadramentele de piatră de la uși și portalul intrării; restaurare turn-clopotniță, precum și zidul de piatră al incintei.

Maria Bogdan

Se deschide o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Este vorba de submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte.

Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul,  simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă.

Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare. Pentru dovada locului de muncă în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga.

În cazul în care, solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă acesta poate să depună un certificat de înregistrare1care dovedește prezenta solicitantului cel puţin 3 luni neîntrerupte în ultimele 24 luni, anterioare depunerii cererii de finanţare, este emis de autorităţile locale (de exemplu poliția sau primăria), care cuprinde numele şi adresa persoanei înregistrate, precum şi data înregistrării, în baza art. 8 a Directivei 2004/38/CE.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Depunerea cererilor de finanțare se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 4 ianuarie, ora 09:00 și până în data de 4 mai, ora 16.00.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Fonduri europene pentru abatoare de capacitate mică - zona montană

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” – componenta investiții de capacitate mică din zona montană din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este de 12.930.334 de euro.

Solicitările de finanțare se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16.00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării. De asemenea, fondurile disponibile pentru depunere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.

Pragul minim de selecție pentru proiectele depuse este de 10 puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 – componenta investiții de capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgență, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

AFIR anunță lansarea sM 6.1 diaspora și prelungirea sesiunii sM 4.2 - abatoare în zona montană

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunţă lansarea în perioada 04 ianuarie - 04 mai 2021 a primei sesiuni din 2021 de depunere a Cererilor de finanţare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - diaspora din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 6.1 este de 25 de puncte.

PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt următoarele:

  • 70 de puncte (04 ianuarie – 04 februarie 2021);
  • 55 de puncte (5 februarie - 4 martie 2021);
  • 40 de puncte (5 martie – 4 aprilie 2021);
  • 25 de puncte (5 aprilie – 4 mai 2021).

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 diaspora, se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 04 ianuarie 2021, ora 09:00


Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă submăsurii 4.2 - abatoare în zona montană - a fost prelungit până la 31 martie 2021, ora 16:00.

Depunerea Cererilor de finanțare a început din data de 13 iulie 2020.

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 4.2 – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană este de 10 puncte.

PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt următoarele:

  • 45 de puncte (13 – 31 iulie 2020);
  • 40 de puncte (1 – 31 august 2020);
  • 30 de puncte (1 – 30 septembrie 2020);
  • 25 de puncte (1 – 31 octombrie 2020);
  • 20 de puncte (1 – 30 noiembrie 2020);
  • 10 puncte (1 decembrie 2020 – 31 martie 2021).

Depunerea Cererilor de finanțare se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului aferent sM 4.2.

Sursa: afir.info

ADR Sud-Muntenia, pregătită 100% pentru rolul de Autoritate de Management pentru POR 2021-2027

Interviu cu directorul ADR Sud Muntenia, dl Liviu Gabriel Mușat

– Domnule director, suntem în ultima lună a exercițiului financiar european 2014-2020. În câteva cuvinte, cum ați caracteriza/aprecia că au decurs lucrurile la ADR Sud-Muntenia, dar și la nivelul partenerilor, sub aspectul derulării fondurilor europene, comparativ, să zicem, cu primul exercițiu financiar 2007-2013?

– Ne aflăm, teoretic, în ultima lună din cadrul prezentului exercițiu financiar, pentru că practic intervențiile pot fi finalizate până în anul 2023. Ca atare, este un bun prilej de a face o analiză obiectivă, dar și un moment propice stabilirii unor noi obiective, mai îndrăznețe. Astfel, sub aspectul derulării fondurilor europene, Programul Operațional Regional 2014-2020 (Regio) atât pentru Agenție, cât și pentru partenerii săi, a fost o „călătorie continuă“ cu motoarele turate la maximum, cum frecvent îmi place să afirm, pentru că a asigurat continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, completând și dezvoltând direcțiile și prioritățile de dezvoltare implementate prin Regio 2007-2013 și alte programe naționale. Regio 2014-2020 a adus o alocare cu 3,5 miliarde de euro în plus față de precedentul exercițiu financiar, dovedindu-se totodată flexibil și dinamic. În derularea acestuia, cu toții am putut remarca seria de modificări constând în noi priorități de investiții, în apeluri pentru proiectele nefinalizate, precum și în relansarea unor apeluri de proiecte, măsuri luate de Autoritatea de Management în sprijinul potențialilor beneficiari, cu scopul evident de a avea o rată optimă a absorbției fondurilor europene. 

– Ce sumă a avut la dispoziție ADR Sud Muntenia în perioada 2014-2020 și în ce procent a fost ea utilizată (estimativ)?

– În această perioadă de programare, Regiunii Sud Muntenia i-a fost alocat un buget de aproape 900 de milioane de euro. În ceea ce privește suma utilizată din acest buget, nu aș putea face o estimare apropiată de realitate întrucât sunt derulate proiecte aflate în diferite stadii de implementare. De asemenea, potențialii beneficiari pot depune cereri de finanțare în cadrul apelurilor deschise încă, iar acestea constituie aspecte care au un impact semnificativ asupra ratei de absorbție a fondurilor destinate dezvoltării regiunii Sud Muntenia.

O statistică la zi a implementării POR la nivelul regiunii noastre arată așa:

  • Proiecte depuse: 1.842;
  • Valoare totală proiecte depuse: 2.955 mil. euro (aproape 3 miliarde de euro);
  • Valoare solicitată de proiectele depuse: 2.246 mil.euro (2,246 miliarde de euro).

– Câte contracte de finanțare au fost semnate pe toate axele prioritare și dacă sunt anumite operațiuni (submăsuri) mai puțin solicitate?

– La nivelul regiunii noastre, în prezent (n.n. – 24 noiembrie), din cele 1.842 de proiecte depuse pentru toate cele 13 axe prioritare, depășind ca valoare totală 14, 4 miliarde de lei, pentru 763 dintre ele au fost semnate cererile de finanțare, acestea ridicându-se la o valoare totală de aproximativ 8 miliarde de lei. Astfel, dacă din partea mediului privat (Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii) a fost înregistrat  un număr record de cereri de finanțare (1.259), pentru 440 dintre acestea fiind semnate contractele de finanțare, putem afirma că au existat o serie de provocări în ceea ce privește transferul tehnologic (Axa prioritară 1, cu 19 cereri depuse), precum și regenerarea economică şi socială a comunităților defavorizate din mediul urban (Axa prioritară 9, cu șase cereri înregistrate). În aceste situații, trebuie subliniat faptul că există încă apeluri deschise, respectiv nelansate.

– În cadrul regiunii, care este situația absorbției fondurilor pe județe? Care este județul cu cele mai multe proiecte și sume atrase prin POR 2014-2020?

– După cum afirmam anterior, cele peste 763 de contracte semnate se ridică la o valoare totală de aproximativ opt miliarde de lei, valoarea solicitată (din Fondul European de Dezvoltare Regională și din bugetul de stat) fiind de 6,7 miliarde de lei. Analizat în funcție de domeniile finanțate, Regio 2014-2020 se dovedește un program concentrat în mare măsură pe mediul urban, aducând în prim-plan aspecte precum durabilitate și eficiență, iar proiectele, realizate cu scopul de a asigura o dezvoltare sustenabilă a regiunii, răspund în mod evident nevoilor reale ale comunităților. În acest context, județe în care agricultura joacă un rol important, au accesat, cu siguranță, în măsura în care a putut fi susținută rata de cofinanțare, oportunitățile de atragere a fondurilor europene existente în cadrul programelor naționale cu care Regio se află în raport de complementaritate. Astfel, revenind la situația proiectelor contractate la nivelul regiunii Sud Muntenia, aceasta evidențiază că beneficiarii de finanțări nerambursabile din județul Prahova se situează pe primul loc atât în ceea ce privește numărul de proiecte, cât și valoarea lor, accesând peste 1,55 de miliarde de lei, prin cele 192 de contracte semnate până în prezent. Implementarea acestor proiecte are ca rezultate stimularea spiritului antreprenorial, gestionarea eficientă a resurselor, dezvoltarea urbană, dezvoltarea infrastructurii de sănătate, precum și valorificarea patrimoniului cultural.

– Ce se întâmplă cu proiectele depuse, declarate eligibile, dar pentru care nu mai sunt fonduri?

– Așa cum afirmam la începutul interviului, ne aflăm într-un moment de bilanț și de planificare, în egală măsură. În mod evident, proiectele declarate eligibile, care se dovedesc strategice, în conformitate cu noua documentație elaborată de autoritățile publice, pot fi depuse în cadrul viitorului exercițiu financiar sau pot fi finanțate în actualul exercițiu financiar în eventualitatea relansării unor apeluri de proiecte.

– Care sunt cele mai mari investiții la nivelul regiunii și care sunt domeniile (în sistemul public) unde au existat cele mai mari solicitări din partea autorităților?

– În cadrul Regio, dezvoltarea urbană durabilă (Axa prioritară 4) a ocupat un loc aparte, atât prin alocarea financiară de aproape un sfert din fondurile programului, cât și prin natura sa complexă. Astfel, demersurile inițiate de cele șapte municipii reședință de județ din Sud Muntenia, destinate dezvoltării urbane durabile, s-au concretizat în 59 de contracte semnate care beneficiază de o alocare de aproximativ 980 milioane de lei. Dezvoltarea urbană durabilă a constituit o prioritate și pentru exercițiul financiar anterior, rămânând o constantă și în cadrul viitoarei perioade de finanțare. Cum rolul zonelor urbane este în creștere, în contextul viitorului program, acestea vor deveni spații mai inteligente, mai ecologice, generând emisii scăzute de carbon, mai bine conectate și cu un pronunțat caracter social. Totodată, domenii de real interes le-au constituit: valorificarea patrimoniului cultural (Axa prioritară 5), date fiind numeroasele vestigii cultural-istoric reabilitate prin fonduri Regio, modernizarea și reabilitarea rețelelor de drumuri județene ce asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua TEN-T (Axa prioritară 6), infrastructura educațională pentru învățământul obligatoriu (Axa prioritară 10), precum și revitalizarea comunităților defavorizate din zonele urbane (Axa prioritară 13).

– Este o observație personală: mediul privat este mai activ față de instituțiile statului. Proiectele sunt depuse, contractate și executate în ritm mult mai susținut la privat, în raport cu primăriile sau consiliile județene. Există o explicație pentru această atitudine, diferență?

– Observația dumneavoastră este una oarecum apropiată de adevăr, reflectată, de altfel, și în numărul cererilor de finanțare (1.259) depuse de reprezentanții mediului privat în cadrul Axei prioritare 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici şi mijlocii. Însă la fel de adevărat este și faptul că majoritatea proiectelor de antreprenoriat vizează și se finalizează odată cu achiziționarea de echipamente care conduc la creșterea competitivității economice. Cu privire la proiectele depuse de autoritățile publice locale, realitatea presupune elaborarea unei documentații tehnico-economice complexe, care necesită resurse materiale și de timp, precum și organizarea transparentă a licitațiilor aferente intervențiilor, respectiv achizițiilor publice, un alt aspect care, prin contestații sau falimentul unor agenți din domeniu, afectează implementarea proiectului, respectiv rata absorbției fondurilor. Ca atare, mediul privat se impune prin numărul de proiecte, în timp ce autoritățile publice locale dețin întâietatea prin complexitatea, valoarea și impactul proiectelor la nivelul regiunii.

– Pentru următorul exercițiu financiar,

ADR-urile din țară devin autorități de management pentru fondurile europene derulate prin POR. Ce presupune această schimbare? Înseamnă și o oarecare simplificare a procedurilor sau debirocratizare? În continuare, mai cu seamă instituțiile statului se plâng de oarecare birocrație în accesarea fondurilor europene. Se va face ceva în acest sens?

– Cu siguranță, viitorul exercițiu financiar nu reprezintă în acest moment o surpriză pentru niciuna dintre agențiile din țară, demersurile pentru pregătirea acestuia fiind realizate cu mult timp înainte, prin actualizarea, respectiv elaborarea documentelor strategice privind dezvoltarea regională, precum și prin consultarea actorilor cu rol relevant în domeniu. În mod evident, experiența programelor cu finanțare europeană derulate până în prezent, dublată de provocările depășite cu succes, ne îndreptățesc să ne considerăm pregătiți pentru a trece de la statutul de Organism Intermediar pentru POR, la cel de Autoritate de Management. Acest nou rol este benefic pentru regiunea noastră, și nu numai, întrucât este o oportunitate unică de a implementa un program perfect adaptat nevoilor de dezvoltare ale comunităților sud-muntene, dar și o mare responsabilitate în ceea ce privește selectarea proiectelor de investiții privind dezvoltarea regiunii. Cât privește procedurile aferente domeniului, acestea sunt reglementate la nivelul legislației europene și naționale, iar pentru simplificarea lor a existat un „dialog“ permanent, derulat în sprijinul beneficiarilor de finanțare europeană, menit a simplifica întregul proces. Nu în ultimul rând, demersurile desfășurate de instituțiile centrale pentru a simplifica procedurile de accesare a fondurilor europene s-au concretizat prin programe de digitalizare a serviciilor furnizate de instituțiile publice sau antreprenori finanțate din fonduri europene.

Mulțumim dnei Daniela Camelia Traian, director adjunct Dezvoltare și Comunicare în cadrul ADR Sud-Muntenia, pentru sprijin.

A consemnat Maria Bogdan

Plăți de 7 miliarde de euro în conturile beneficiarilor PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aprobat și a efectuat până în prezent plăți de 7 miliarde euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, gradul de absorbție al PNDR 2020 a ajuns la peste 71%.

Din totalul fondurilor nerambursabile plătite, peste 3,6 miliarde euro au fost efectuate pentru proiectele de investiții în mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor, pentru acțiunile și investițiile Grupurilor de Acțiune Locală, pentru investiții de reducere a efectelor dezastrelor naturale.

Prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au fost efectuate plățile compensatorii către fermieri în valoare totală de peste 3,3 miliarde euro.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, 28.326 de fermieri au beneficiat prin AFIR de plăți în valoare de 217,7 milioane euro. De asemenea, 11.320 de tinerii fermieri au primit, până în prezent, fonduri totale de peste 428 de milioane euro.

Tot prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.132 de investiții de utilitate publică pentru care AFIR a plătit autorităților publice locale fonduri nerambursabile de peste 951,5 milioane euro.

Pentru procesarea produselor agricole au fost contractate 686 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea finanțărilor nerambursabile plătită fiind de peste 198,4 milioane euro.

Valoarea plăților efectuate de AFIR către Grupurile de Acțiune Locală (GAL) se ridică la 356,6 milioane euro. Plățile au avut ca scop acordarea de sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală, pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL și sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare.

Pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, 2.480 de fermieri au beneficiat de fonduri europene nerambursabile de peste 731,9 milioane euro. Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice au contabilizat plăți de 374,7 milioane euro, bani plătiți pentru 828 contracte de finanțare.

Doar în ultimul an, până în prezent, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 1,4 miliarde euro către fermieri. În aceeași perioadă, instituția a plătit 166 milioane euro autorităților locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală au beneficiat, prin subprogramul LEADER, de plăți în valoare de 86,3 de milioane euro.

Având în vedere evoluția ultimului an, directorul general al AFIR, Mihai MORARU a precizat următoarele: „Contextul actual, epidemiologic, economic, dar și condițiile naturale precum seceta, au adăugat o complexitate foarte mare demersurilor pe care AFIR le-a avut de făcut pentru a asigura o absorbție totală a fondurilor nerambursabile. Ținta de plăți asumată de către AFIR pentru 2020, în perspectiva unui an fără situații de forță majoră sau criză climatică, a fost în octombrie 2019, de 1 miliard de euro. Agenția a reușit nu doar să îndeplinească acest obiectiv, dar l-a și depășit, fapt ce nu ar fi fost posibil fără implicarea și profesionalismul atât al beneficiarilor PNDR 2020, cât și al experților AFIR de la nivel central, regional și județean”.

Tot în acest an financiar, au fost transferate procesatorilor 65,8 de milioane euro, iar antreprenorilor 27,3 de milioane de euro.

Sursa: afir.info

A lăsat roba de avocat pentru zootehnie

Alin Nicușor Rusu are 31 de ani și este din satul Felmer, comuna Șoarș, județul Brașov. Povestea fermei lui a început acum mai bine de zece ani.

După terminarea studiilor din cadrul Facultății de Drept din Sibiu a decis, surprinzător pentru colegii săi, să se apuce serios de creșterea animalelor, de zootehnie. Această hotărâre a fost luată după o discuție purtată cu tatăl său. Începutul drumului a fost un pic mai anevoios deoarece mentalitatea lui nu era pe placul tatălui său. Alin era pus mereu pe investiții, sume mari, ceea ce părintele critica mai mereu. Au existat mereu discuții, dar într-un final, Alin reușea să își convingă tatăl. Ani la rând, toți banii din fermă au fost reinvestiți.

A reușit să achiziționeze câteva utilaje din străinătate cu bani mulți și, treptat, a fost crescut și numărul de animale.


„Avem undeva la 80 de capete bovine, rasa Bălțată Românească, Bălțată Neagră și undeva la 1.500 de ovine, oi mame, 800 dintre ele fiind rasă Țigaie Bucălaie, 700 Țurcan Oacheșă și 200 de miei. Laptele obținut de la ele este procesat, merge la produs finit, se obțin produse lactate precum telemea de vacă, telemea de oaie, telemea mixtă, caș de oaie, caș de vacă, urdă, cașcaval, burduf, telemea veche și o valorificăm pe piața din Făgărași, unde avem un magazin“, spune Alin Nicușor Rusu. Sunt de 30 de ani pe piață, iar mama sa este cea care se ocupă de magazin și vinde produsele. Este o afacere de familie și se gândesc, pe parcurs, să modernizeze cât mai mult ferma.


Afacere clădită fără fonduri europene

parc utilaje agricole fonduri europene

Alin Nicușor Rusu a folosit doar banii obținuți prin vânzarea altor terenuri și locuințe. A încercat să acceseze și niște fonduri pe  Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, a mers cu dosarul până aproape de final, unde s-a împotmolit și a renunțat. „M-au trimis de la o ușă la alta, așa că am decis să clădesc afacerea încet și sigur. Când aveam bani, investeam“, povestește tânărul fermier.

Când a venit la tatăl lui ca să preia afacerea a găsit undeva la 300 de oi. Atunci tatăl voia să se retragă, neavând niciun alt sprijin. Alin Nicușor Rusu a început să lucreze 10-12 ore pe zi, dar ”greul” era ”plăcut”, fiind și o pasiune ereditară. Bunicii fiind ciobani de meserie, la fel și tatăl lui, tânărul a simțit că este responsabil să poarte tradiția mai departe.

Din ferma proprie a păstrat tineret ovin, dar a mai și cumpărat din țară. Când vindea primăvara și toamna mieii, toți banii pe care îi obținea îi reinvestea. Cumpăra alte oi, alte bovine și așa numărul de animale creștea.

Vindea cu 11 lei kg de miel în viu și viței de aproape 200 kg îi dădea la 3.000 lei. De precizat că, pe partea de animale de carne lucrează cu câțiva exportatori care de ani de zile vin la ei și cumpără. Este o înțelegere bazată pe încredere.

Sprijinul statului, benefic

crescator de animale

Sprijinul statului este unul benefic pentru el. A primit subvențiile de la statul român și de la Uniunea Europeană pe teren și pe cap de animal.

La capitolul pășune stă însă mai prost pentru că are teren în proprietate privată și teren luat în arendă de la cetățenii comunei. Este un pic mai greu pentru că nu mai există teren în zona unde are ferma și mai toți fermierii vor teren.

Se confruntă cu lipsa personalului, a forței de muncă. De aceea, a închis cu un gard 100 ha spațiul ovinelor, pentru a-și simplifica munca și ele, practic, se păzezesc singure vara. Așadar, nu mai au nevoie de personal, doar la muls vin oameni care să-l ajute. „La ovine, mulsul nu se face mecanizat, se face anual, și acolo este nevoie de personal“, ne spune fermierul. Deși a crezut că la bovine e mai ușor, a întâmpinat aceleași probleme ca și la ovine, lipsa oamenilor. Totuși, se poate considera o afacere mai simplă doar pentru că se poate lucra mecanizat. Se poate pune gardul electric și nu mai este nevoie de om.

Pe viitor, speră să reușească să ridice un grajd din schelet metalic pentru bovine, cu o stabulație liberă, pentru ca animalul să se plimbe, să fie relaxat...

În privința sectorului ovin are aceeași dorință: să ridice un adăpost unde să țină mieii pe timp de vară, în stabulație, pentru îngrășare.

Hrana pentru animale o procură ei, au undeva la 30 ha de lucernă, plus alte 150 ha de fâneață. Dar de asta se ocupă familia toată: cosesc, adună, balotează. Tot în planul de viitor este și o sală de muls, tot pentru bovine și achiziția de noi utilaje, mai performante. 

Anca LĂPUȘNEANU

Proiect european pentru 17 stații de monitorizare a calității aerului

Ministrul Mediului, Costel Alexe, și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, au semnat un contract de finanțare pentru proiectul „Îmbunătățirea Sistemului de Evaluare și Monitorizare a Calității Aerului la nivel național”. În valoare de peste 81 de milioane de lei, din care aproximativ 74 de milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, proiectul, derulat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare, va permite dezvoltarea unui sistem național de prognoză a calității aerului, prin realizarea a 17 stații de măsurare. Alte 43 de stații vor fi instalate cu bani de la Fondul de Mediu. Stațiile vor fi amplasate în județele Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Mehedinți, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vaslui și Vrancea. Trei orașe vor fi pilot în cadrul acestui proiect: Ploiești, Brașov și Iași. Sistemul va permite ca prognoza națională privind calitatea aerului pentru fiecare oraș în parte să rezulte din suprapunerea bazei naționale de emisii – care este finanțată prin acest proiect – cu datele la zi privind evoluția vremii și a curenților de aer. Proiectul va fi implementat până în 2023 de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ANM, ANPM, Institutul Național de Cercetare Aerospațială – INCAS și Institutului Național de Tehnologii Criogenice și Izotopi- ICSI Râmnicu Vâlcea.

La semnarea documentelor, ministrul Costel Alexe a declarat: „Mă bucur că, prin acest contract, România va avea un sistem de prognoză a calității aerului care va putea fi accesat de oricine de pe mobil și chiar inserat în programele TV, după meteo. Aceasta va fi singura prognoză oficială din România pentru că datele din sistem sunt bazate pe sisteme de măsurare a calității aerului acreditate la nivel european. Cu o asemenea prognoză, oamenii își vor putea face mai bine planurile de ieșire în aer liber, iar autoritățile vor putea impune măsuri pe termen scurt acolo unde se poate interveni imediat. Acest sistem ne va ajuta nu doar pentru informarea publicului, dar și pentru ca autoritățile locale să fie pe fază de câte ori poluanții pot pune în pericol populația.“

Maria Bogdan

Un nou proiect european la Puchenii Mari

Oficialii Primăriei Puchenii Mari (Prahova) au semnat, la ADR Muntenia, contractul de finanțare pentru modernizarea și dotarea școlii gimnaziale, proiect care va beneficia de fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Investiția va consta în lucrări de reabilitare termică a clădirii și a instalațiilor, precum și de dotare cu mobilier și echipamente didactice corespunzătoare unor condiții optime de desfășurare a activităților educative. Cu termen de execuție de 56 de luni, în intervalul 1 decembrie 2017-31 iulie 2022, proiectul are o valoare totală de 4.631.464,13 lei.

Din aceștia, peste 3,9 milioane de lei sunt asigurați din FEDR, 600 de mii de lei provin din bugetul național, iar cca 92 de mii de lei reprezintă cofinanțarea eligibilă a beneficiarului. Reamintim că autoritățile locale au mai obținut finanțări europene, în actualul cadru financiar, pentru modernizare drumuri – 981.914 euro și cămin cultural – 352.282 euro.

(I.B.)

Locuitorii de pe Valea Slănicului (Prahova) vor fonduri europene pentru rețeaua de gaze

Posibilitatea finanțării din fonduri europene a investițiilor pentru alimentarea cu gaze a schimbat strategia de introducere a rețelei pe Valea Slănicului din Prahova, de care ar urma să beneficieze opt comune și un oraș. Până deunăzi vreme toate speranțele se legau de fondurile guvernamentale, dar acum lucrurile se schimbă fundamental. De altfel, acesta este un proiect care se reia de la zero pentru a patra oară în ultimii 18 ani.

În 2019, între Consiliul Județean Prahova și localitățile Cocorăștii Mislii, Vâlcănești, Cosminele, Dumbrăvești, Vărbilău, Aluniș, Ștefești, Bertea și Slănic s-a încheiat Parteneriatul pentru realizarea documentației proiectului „Înființare rețea distribuție gaze naturale“ în localitățile de mai sus. În luna septembrie se pare că documentația a fost finalizată și a obținut toate avizele necesare. Mai departe e nevoie de un alt parteneriat între aceleași unități administrative în vederea depunerii proiectului spre finanțare europeană. De data aceasta lider de proiect va fi împuternicit CJ Prahova, ca ordonator și coordonator al investiției. Autoritățile cred că nu vor întâmpina probleme și vor obține bani europeni pentru o investiție care va deservi 45.000 locuitori, respectiv 13.500 gospodării și circa 970 de agenți economici, instituții publice și obiective social culturale de pe Valea Slănicului.

La nivel național, sunt disponibile fonduri de 200 milioane euro în timpul actualului Cadru Financiar Multianual (2014-2020), prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) și de 800 milioane euro în viitorul exercițiu financiar 2021-2027, prin intermediul Programului Operațional Transport. Până în acest an nu a existat linie de finanțare din fonduri UE pentru alimentarea cu gaze.

(I.B.)

Adrian Oros: În acest an, România a atras peste 2 miliarde de euro pentru agricultură

România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro, bani care iniţial au fost acordaţi din bugetul de stat, urmând să fie rambursaţi la începutul anului viitor de Comisia Europeană, a declarat, vineri, ministrul Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"În acest an, în ţară au intrat peste două miliarde de euro bani europeni atraşi de structurile din subordinea Ministerului Agriculturii, bani care în prima fază sunt cheltuiţi de stat şi apoi banii sunt rambursaţi", a declarat ministrul agriculturii.

Potrivit ministrului Adrian Oros, avansurile sunt plătite până pe 30 noiembrie, iar restul după 1 decembrie, din bani de la bugetul de stat, iar la începutul anului viitor această sumă este rambursată, de regulă pe 5 - 6 ianuarie.

De asemenea, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit până acum 656 de milioane de euro, cea mai mare sumă plătită în ultimii ani, depăşind ţinta de 550 milioane de euro, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat începând de vineri, de la ora 0:00, suma de 135,4 milioane de euro pentru un număr de 30.005 fermieri, în cadrul schemelor de plăţi directe aferente anului 2020 şi al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. 

Tinerii din diaspora pot accesa fondurile nerambursabile pentru instalarea ca fermieri

AFIR a lansat în consultare public Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul PNDR, care poate fi consultat accesând acest link : https://portal.afir.info

Noua versiune a Ghidului solicitantului face referire în principal la modalitatea de accesare a finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației.

Astfel, a fost simplificată și modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă. Au fost  revizuite și clarificate condițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul.

Finanțare europeană nerambursabilă poate fi solicitată de tinerii fermieri din diaspora care au absolvit în ultimii 5 ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol din țări membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre ale Uniunii Europene, sau în țări terțe, în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.

O modificare importantă este eliminarea obligativității apostilării documentelor care dovedesc locul de muncă sau absolvirea programelor de studii.

Documentele se depun cu traducere legalizată în limba română

În cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă, pentru dovada locului de muncă, acesta poate să depună un certificat de înregistrare care dovedește prezența solicitantului în statul în care a desfășurat activitate cel puţin 3 luni în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanțare şi emis de autoritățile locale (ex. poliția sau primăria), care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistrării.

Certificatul trebuie să fie însoţit de alt document care să facă dovada raporturilor de muncă încheiate în statele membre de tipul: contract individual de muncă/ certificat de angajare, ori o dovadă privind desfăşurarea unei activităţi independente/ raport de muncă/ stagiu de practică/ internship/ contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator în conformitate cu actele în vigoare ale acelui stat.

Pentru absolvenții de programe de studii în domeniul agricol care nu pot depune document oficial cu apostilă, aceștia vor prezenta un document care să dovedească absolvirea un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar, preuniversitar, alături de certificatul de înregistrare care dovedeşte şederea solicitantului în statul-gazdă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare.

Documentele enumerate anterior se depun cu traducere legalizată în limba română.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de afaceri

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1.

Pentru propunerile sau observații puteți trimite pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , până la data de 12 octombrie 2020.

Anca Lăpușneanu

Tinerii fermieri mai pot solicita finanțare prin PNDR până în data de 15 octombrie 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale primește până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanțare prin submăsura 6.1Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

Până în prezent, au fost depuse 116 proiecte în valoare de peste 4,8 milioane de euro.

Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanțare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocați tinerilor din diaspora.

Situația proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

Reamintim faptul că finanțarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcție de criteriile de selecție și criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi aceleași priorități, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole exprimate prin standard output (SO).

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Grădinile Mălâncrav, readuse la viață de tânărul Andrei Călugăr

Andrei Călugăr ne spune că a reluat tradiția cultivării legumelor în ritm cu natura în urmă cu trei ani, în frumosul sat transilvănean Mălâncrav, iar apoi a realizat și un punct de procesare în care a produs diverse conserve, prin fonduri nerambursabile. Dar care au fost motivele care l-au determinat să se apuce de legumicultură aflăm chiar de la el.

Povestea Grădinilor Mălâncrav începe în jurul anilor ’50, când un inginer horticol de origine nord-coreeană a primit sarcina să găsească cel mai prielnic amplasament din toată valea pentru cultivarea legumelor, ne spune tânărul Andrei. „Noua grădină a colectivului trebuia să aibă cele mai bune condiții de sol, soare și apă. El a studiat zona și a stabilit locația, unde Grădinile Mălâncrav se află și în zilele noastre. După o perioadă în care a avut grijă de grădină, inginerul a fost chemat să lupte în războiul din Coreea, unde și-a găsit sfârșitul. Străbunicul meu Ștefan a fost în perioada aceea paznicul grădinii timp de mulți ani. Grădina de legume a colectivului nu a rezistat foarte mult, pierzând teren în fața grădinii fermei de stat, desființându-se într-un final la mijlocul anilor ’60. După aceasta, terenurile fostei grădini au fost cultivate în general cu plante cerealiere sau de nutreț. După căderea comunismului, țăranii din sat au fost împroprietăriți, iar fosta grădină a fost împărțită în mai multe parcele, cu mai mulți proprietari. Una dintre parcele i-a revenit bunicii mele. Pe acea parcelă bunica mea cultiva în trecut porumb sau grâu, iar familia noastră își petrecea vacanțele de vară lucrând grădina, la săpat porumbul sau la treierat.“

La peste 50 de ani de la desființarea grădinii, în 2017, cultivatorul a readus legumele în Grădinile Mălâncrav. „Am reluat tradiția cultivării legumelor sub cerul liber. Le lăsăm să crească în ritm cu natura, neforțate și neinfluențate de alți factori. Astfel, plantele au timp să asimileze în tihnă glucidele și zaharurile necesare pentru gustul legumelor de altădată. În 2018 am produs deja mai mult decât puteam consuma și am vândut legume proaspete în piață. În 2019 am înființat și un punct de procesare în care am produs conserve“, ne explică tânărul fermier.

Distribuție pe scară largă

În 2020 deja legumele și conservele sunt distribuite în Sighișoara, Târgu-Mureș, Mediaș, Sibiu... „Până la finalul anului ne-am propus să producem mai multe preparate inedite din legumele noastre crescute cu drag. Astfel, ducem povestea Grădinilor Mălâncrav mai departe și cultivăm legume curate, pe care le livrăm pe cel mai scurt drum, de la grădină, direct pe mesele oamenilor. Cultivăm legume pe o suprafață de 50 ari, doar în câmp deschis, fără spații protejate. Cele mai multe sunt solanaceele: ardeii, vinetele și tomatele, dar nu numai. Pe lângă cele amintite, cultivăm şi legume de primăvară, cum sunt ridichiile, salata, ceapa verde, spanacul, dar și de toamnă, cum sunt: varza, conopida, cartofii, sfecla, morcovii, ceapa. Anul acesta am experimentat cu Mangoldul și câteva soiuri exotice de ardei iute. În viitor ne gândim să cultivăm șofran.“

Pentru a putea aduce la viaţă proiectul, Andrei Călugăr a accesat două finanțări nerambursabile. „Prima finanțare a fost în anul 2017, când am început totul. A fost o finanțare micuță, care ne-a asigurat bugetul pentru un minim de scule și echipamente necesare producerii legumelor. A doua finanțare pe care am accesat-o a fost în 2019. A fost o finanțare mai consistentă, prin care anul trecut am reuşit să înființăm un punct de procesare autorizat pentru legumele noastre“, mai spune Andrei Călugăr.

Până anul acesta, Andrei ne mărturiseşte că a vândut în piața agroalimentară din Sighișoara, a livrat la oameni acasă și a aprovizionat câteva restaurante din Sighișoara. „De anul acesta am renunțat la piață din cauza situaţiei actuale. Acum vindem online către clienți finali în Sighişoara și Târgu Mureş, prin platforma Bucate din Vecinătate, care livrează o dată pe săptămână coșul cu produse proaspete de la producători locali, din fermă, direct pe mesele oamenilor. De asemenea, vindem o bună parte din produse către băcănii, magazine, aprozare, restaurante din județele Mureș și Sibiu.“

Beatrice Alexandra MODIGA

23 de milioane de euro, sprijin pentru instalarea tinerilor ca șefi de ferme

Sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ – din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) se desfășoară în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Fondurile totale disponibile prin Submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Este pentru prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când se alocă fonduri speciale pentru tinerii fermieri care locuiesc în afara granițelor țării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară, respectiv 15 iulie – 15 august 2020, este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă, cea cuprinsă între 16 august și 15 septembrie. În ceea ce privește pragul minim de depunere, acesta este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020. Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro, sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație ce poate fi găsită pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), aici: http://so.afir.info).

Cum se acordă finanțările

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru exploatațiile pomicole de la semnarea Contractului de finanțare. Cererile pentru finanțare se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR“ în pagina dedicată Submăsurii 6.1, iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de Internet a Agenției. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), în cazul în care valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Foarte important este faptul că, în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată. Această submăsură are drept scop instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi sau manageri ai unor exploatații agricole. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea managementului, creșterea competitivități sectorului agricol, precum și conformitatea cu cerințele de protecție a mediului, igiena și bunăstarea animalelor și siguranța la locul de muncă. Potrivit Ghidului solicitantului publicat pe site-ul Agenției, submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România, cu un minim de cunoștințe de bază, să se instaleze ca șefi de exploatații agricole.

Creșterea numărului de tineri fermieri și încurajarea acestora să se stabilească în mediul rural vor avea un impact pozitiv asupra economiei naționale în general.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Solicitanții eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:

  • tineri fermieri în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instalează ca șefi unici ai exploatației agricole;
  • persoana juridică cu mai mulți acționari unde tânărul fermier în sensul articolului menționat mai sus se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Potrivit articolului 2 din R(UE) nr. 1305/2013, (1), „tânăr fermier“ înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații. În Ghid se mai arată că solicitantul trebuie să fie persoană fizică autorizată sau întreprindere familială/individuală ori persoană juridică română și să acționeze în nume propriu. Tânărul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu trebuie să dețină părți sociale sau acțiuni în alte societăți care desfășoară activități agricole sau în alte forme de organizare constituite conform OUG 44/2008, cu excepția cooperativelor agricole și a grupurilor de producători. De asemenea, un tânăr fermier poate face parte dintr-o cooperativă agricolă sau un grup de producători ori se poate înscrie ulterior instalării într-o astfel de formă de asociere, condiția fiind aceea de a-și menține statutul de șef al exploatației agricole.


Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de administrare cu drepturi depline în calitate de șefi sau manageri ai unei exploatații agricole, pentru prima dată. Transferul exploatației se realizează prin intermediul documentelor de proprietate și/sau arendă și/sau concesionare. Exploatația agricolă cu dimensiunea cuprinsă între 12.000 și 50.000 SO produce în principal produse agricole vegetale și/sau animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor. În dimensiunea economică a exploatației agricole, culturile și animalele care asigură consumul uman și hrana animalelor trebuie să reprezinte peste 75% din totalul SO, atât în anul 0 (așa cum este definit în actualul Ghid al solicitantului), cât și la solicitarea acordării celei de a doua tranșe de plată (pe toată perioada de implementare și monitorizare a proiectului).

SO reprezintă valoarea producției standard, calculată prin introducerea indicatorilor specifici exploatației în Cererea de finanțare.


Simona Nicole DAVID

Peste 12,9 milioane de euro, fonduri pentru abatoare mici din zona montană

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat, în data de 13 iulie 2020, sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană“, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro.

Această submăsură este destinată pentru înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare și comercializare în contextul lanțului integrat.

De asemenea, Submăsura 4.2 vizează și introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului, inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă.

Cine poate primi fonduri nerambursabile

Beneficiarii sunt întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, cooperativele, precum și grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.

Astfel, potrivit Ghidului Solicitantului Submăsurii 4.2, categoriile de beneficiari eligibili sunt:

  • Persoana fizică autorizată (înființată în baza OUG nr. 44/2008);
  • Întreprinderi individuale (înființate în baza OUG nr. 44/2008);
  • Întreprinderi familiale (înființate în baza OUG nr. 44/2008);
  • Societate în nume colectiv – SNC (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate în comandită simplă – SCS (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate pe acțiuni – SA (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate în comandită pe acțiuni – SCA (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate cu răspundere limitată – SRL (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Cooperative agricole înființate în baza Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect;
  • Societăți cooperative înființate în baza Legii nr. 1/2005;
  • Grup de producători (OG nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole).

Sprijinul este cuprins între 40 și 50%

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și de 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși:

  • 000.000 de euro/proiect pentru IMM în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;
  • 500.000 de euro/proiect pentru alte întreprinderi pentru proiectele care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;
  • 500.000 de euro/proiect pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum și pentru forme asociative (cooperative și grupuri de producători) în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat.

Condiții pentru IMM și microîntreprinderi

1. Microîntreprinderi care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei;

2. Întreprinderi mici care au între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane de euro, echivalent în lei;

3. Întreprinderi mijlocii care au între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro, echivalent în lei;

4. Întreprindere mare;

5. Întreprindere autonomă care deține mai puțin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea este mai mare) în una sau mai multe întreprinderi sau dacă una sau mai multe întreprinderi nu dețin mai mult de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot ale întreprinderii în cauză;

6. Întreprindere parteneră care nu este clasificată ca întreprindere legată și între care există următoarea relație: întreprinderea (din amonte) deține, individual sau în comun cu una ori cu mai multe întreprinderi legate, 25% sau mai mult din capitalul social ori din drepturile de vot ale unei alte întreprinderi (din aval);

7. Întreprindere legată care deține peste 50% din capitalul social și/sau drepturile de vot în structura altor întreprinderi, în amonte sau în aval, așa cum prevede art. 4 din Legea nr. 346/2004.

De asemenea, calculul numărului mediu de salariați și al cifrei de afaceri ai solicitantului se stabilesc potrivit precizărilor Legii nr. 346/2004, art. 4.

Activități eligibile

Ghidul Solicitantului mai precizează că investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una dintre acțiunile eligibile prevăzute de această submăsură.

Este vorba despre înființarea unităților de sacrificare (abatoare de capacitate mică, centre de sacrificare), înființarea de unități de procesare carne și investiții privind marketingul produselor din carne (cum ar fi, de pildă: etichetare, ambalare);

Totodată, o altă categorie eligibilă este producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală), a energiei produse cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității procesatoare (inclusiv în cadrul unității de sacrificare) exclusiv pentru consumul propriu și investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice, precum și operațiuni din cadrul unui proiect mai mare de investiții.

În Ghid se mai precizează că sunt permise doar investiții noi pentru componenta de abatorizare sau pentru investiții noi în alte componente aferente lanțului integrat, însoțite de componenta de abatorizare.

Astfel, investițiile în componenta de abatorizare sunt obligatorii indiferent de tipul de investiție vizat prin proiect. Solicitanții care dețin componente ale lanțului integrat, altele decât cea de abatorizare, pot depune proiect doar pentru investiții în componenta de abatorizare și componentele lipsă care țin de activitatea de abatorizare (de exemplu, recepție).

Simona Nicole David

Obligativitatea îndeplinirii obiectivelor din Planul de afaceri de către tinerii fermieri beneficiari ai PNDR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale detaliază modul de completare a obiectivelor din Planul de afaceri de către solicitanții fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin publicarea pe pagina de internet a AFIR a unei Note de informare.

Conform celor precizate în Ghidul solicitantului, tinerii fermieri care beneficiază de finanțare prin PNDR, trebuie să își stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective și să îndeplinească cele trei precondiții (numite obiective operaționale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum și stabilirea locului de muncă în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația deținută de tânărul fermier pentru care obține finanțare, în termenul de maxim nouă luni de la data semnării Deciziei de finanțare.

Totalitatea obiectivelor: operaționale, obligatorii și suplimentare din Planul de afaceri reprezintă 100% din sprijinul financiar pe care îl obține beneficiarul. Precizăm că, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, daca e cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată.

De asemenea, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare (de exemplu: creşterea randamentului și a productivității muncii prin achiziția de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene - modernizarea adăposturilor de animale), sumele acordate vor fi recuperate proporțional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de a doua tranșe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranșă de plată.

În cazul în care tânărul fermier nu îndeplinește precondițiile enunțate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanțării primite (50.000/ 40.000 de euro) pentru fiecare precondiție neîndeplinită. În cazul nerealizării uneia dintre cele trei precondiții până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranșa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral.

Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina web a Agenției, www.afir.info, la secțiunea dedicată submăsurii 6.1, din cadrul categoriei Investiții PNDR.

Tinerii fermieri pot solicita fonduri nerambursabile pentru instalarea ca șefi de exploatații agricole

MADR a lansat astăzi sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea se desfășoară în intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 15 octombrie 2020, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni.

Fondurile totale disponibile prin submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Precizăm că este prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când există o alocare distinctă pentru tinerii fermieri din afara granițelor țării.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole. Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

O nouă sesiune de depunere a proiectelor la MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat, începând de luni,13 iulie 2020, sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare totală de 12.930.334 euro.

Ferma de Capre Suhaia, prin fonduri europene

O fermă de capre este o afacere care devine din ce în ce mai atractivă în spațiul rural, pe măsură ce sporește și consumul de produse lactate obținute din laptele de capră. Investiția într-o fermă de capre nu este ridicată, animalele sunt relativ ieftine în comparație cu alte specii crescute pentru lapte, iar cheltuiala se poate recupera într-un termen scurt de timp dacă se acordă o atenție sporită desfacerii produselor și fidelizării unui număr suficient de clienți, ne spune Dănuţ Lungu, un tânăr crescător din comuna Suhaia, judeţul Teleorman.

Fonduri europene prin GAL Dunărea de Sud

În continuare vă prezentăm ferma de capre a familiei Lungu, Dănuţ şi Maria împreună cu cei doi copii, care au considerat că o fermă de capre îi poate ajuta să îşi întreţine familia, (…) de aceea au şi ales două rase diferite de capre. „Pot spune că suntem mulţumiţi de rezultat. Noi avem o fermă de capre rasa Albă de Banat şi Carpatină. Am ales capra din rasa Albă de Banat deoarece oferă o producţie mare de lapte, rasa fiind şi uşor de înreţinut. O altă caracteristică importantă a acestei rase este prolificitatea ridicată, astfel o capră Albă de Banat aduce pe lume şi câte 3-4 iezi la fătare. De altfel, producţia de lapte este ridicată, iar durata unei lactaţii este de 7-8 luni de zile, perioadă în care o capră poate da între 280 şi 500 de litri de lapte, cantitate ce poate fi depăşită la exemplarele foarte productive. Despre capra românească din rasa Carpatină pot spune că este cea mai veche şi mai răspândită rasă de capre din România. Este uşor de crescut şi întreţinut, nepretenţioasă şi rezistentă la orice condiţii climaterice sau la hrană. Se poate hrăni atât pe păşune, cât şi în stabulaţie. Este şi uşor de crescut şi întreţinut, fiind o capră rentabilă, şi este crescută în special pentru producţia de carne. De altfel, carnea obţinută de la această capră are o valoare nutritivă importantă, fiind asemănătoare cu cea de oaie. În schimb, producţia de lapte la această rasă este mică spre medie, de 200-250 de litri, obţinuţi într-o perioadă de lactaţie de 200 de zile. Laptele produs este foarte gras, iar din 250 de litri de lapte de capră se pot obţine aproximativ 50 de kilograme de brânză de foarte bună calitate“, ne mărturiseşte Dănuţ.

iezi

Primele două capre

Cei doi au pornit la drum cu două capre, pe care le-au tot înmulţit, au mai cumpărat, până au ajuns la acest efectiv destul de numeros, de cca 120 de capete. Iar la un astfel de efectiv era nevoie de investiţii pe măsură, pentru care au accesat fonduri europene pentru a se putea descurca, ne spune Dănuţ. „Am accesat şi fonduri europene prin GAL Dunărea de Sud şi astfel am obţinut 40.000 de euro, cu care am achiziţionat un tractor, o remorcă, o cositoare, o greblă şi un plug cu care ne adunăm furajele pentru iarnă, în general lucerna şi porumbul cultivat pe pământul familiei mele. Ne-am cumpărat aparat de muls automat cu două posturi pentru a ne uşura munca din fermă; în general, noi ne ocupăm de fermă, dar ne ajuă şi părinţii. Hrana animalelor pe timp de vară se face prin păşunat pe izlazul comunei Suhaia, iar iarna le ţin în grajd şi le dau porumb şi lucernă din cultura proprie.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS