reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Apr 2019

AFIR prelungește sesiunea de depunere a proiectelor aferente submasurilor 16.4 si 16.4a

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare aferente submăsurilor 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” și 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare - sectorul pomicol”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, proiectele prin care se poate solicita finanțare de maximum 100.000 euro se pot depune până în data de 30 iunie 2019, ora 16.00.

Decizia de prelungire a sesiunii a fost luată în urma solicitărilor mai multor potențiali beneficiari, fiind vorba de proiecte cu o complexitate deosebită care necesită un timp suplimentar pentru întocmirea documentației.

Fondurile disponibile pentru submăsura 16.4 sunt de 4.744.665 euro, iar pentru submăsura 16.4a se ridică la 6.668.484 euro. Pragul minim de selecție al proiectelor aferente sM16.4 și sM16.4 a este de 10 puncte.

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați să depună proiecte pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Sursa: afir.info

Noi sesiuni de depunere proiecte deschise prin PNDR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, a deschis în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, astfel:

  • sM 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații
  • sM16.4 - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare
  • sM16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare - sector pomicol
  • sM5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile
  • sM5.2 -  Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale
  • sM17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor

Submăsura sM4.3 beneficiază de cea mai mare alocare de fonduri, în valoare de 200 milioane euro, iar proiectele pot fi depuse până la 31 august 2019.

Totodată, în anul 2019, semestrul I a fost lansată sesiunea de depunere proiecte pentru sM 15.1 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, în valoare de  68.498.437 euro.  

Reamintim că infrastructura locală beneficiază în acest moment de finanțare prin intermediul sesiunilor deschise pentru următoarele submăsuri:

  • sM 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică-ITI Delta Dunării (16.777.774 euro), sesiune deschisă până la 30 aprilie 2019
  • sM 7.6 - Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro), sesiune deschisă până la 30 aprilie 2019
  • sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente. Precizăm faptul că sesiunea de primire a proiectelor pentru această submăsură urmează a fi lansată în trimestrul II al anului 2019.

Ca element de noutate, Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, va lansa 3 noi sesiuni de primire a proiectelor în trimestrul II al anului 2019: sM 9.1- Înființarea grupurilor de producători, sM 9.1a - Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol, sM19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate. Alocarea propusă pentru aceste submăsuri este în valoare aproximativă de 36 milioane euro.

Reamintim că sesiunile deschise în 2018 active în prezent sunt următoarele:

  • sM1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (46.313.707 euro)
  • sM1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri (12.813.333 euro)
  • sM4.2 – GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole- Sector dezvoltare și modernizare unităţi de procesare (21.209.103 euro)
  • sM8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite (115.995.314 euro)
  • sM16.1 - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol - Etapa 2 (6.723.721 euro)
  • sM16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol- Etapa 2 (5.819.040 euro)

Precizăm că cei interesați de submăsurile sM16.1 și sM16.1a mai pot depune proiecte până la data de 10 aprilie 2019. Termenele limită de depunere a proiectelor pentru sM8.1 sunt 28 iunie 2019, respectiv 30 iunie 2019 pentru sM4.2.

Sursa: madr.ro

Fonduri disponibile pentru reducerea efectelor dezastrelor naturale și asigurarea producției agricole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea mai multor sesiuni de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Astfel, în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2019 se pot depune proiecte pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile prin submăsura 5.1.

Alocarea financiară disponibilă pentru beneficiarii publici ai acestei submăsuri (sM) este de 7.360.000 euro, din care: 2.500.000 euro pentru instalații de dezinfecție, 3.860.000 euro pentru autoutilitare probe și dotarea laboratoarelor și 1.000.000 euro pentru camere frigorifice. Totodată, beneficiarii privații ai acestei submăsuri au la dispoziție fonduri în valoare de 7.415.003 euro.

În aceeași perioadă, 1 aprilie – 30 iunie 2019, este deschisă sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale, finanțate prin submăsura 5.2. Bugetul disponibil pentru acest tip de investiții este de 13.677.431 euro.

De asemenea, începând cu 1 aprilie 2019, se lansează prima sesiune de depunere a cererilor de finanțare prin submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor”. Data limită de depunere a cererilor de finanțare este 30 noiembrie 2019. Fondurile disponibile pentru fermieri sunt în valoare de 42.797.487 euro.

Facem precizarea că această sesiune este dedicată celor care doresc sprijin financiar pentru asigurarea culturilor de primăvară, urmând ca spre finalul anului să fie deschisă o noua sesiune a sM 17.1 pentru asigurarea culturilor de toamnă.

Dezastrele si calamitățile naturale pot interveni oricând, în orice moment, iar noi trebuie să fim pregătiți  în mod eficient să facem față unor astfel de situații.  Punem accent pe măsurile esențiale de prevenire, dar și pe cele de reducere a riscurilor de

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până la termenul prevăzut în Anunțul de lansare sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri europene au la dispoziție Ghidul solicitantului ce poate fi consultat gratuit pe portalul AFIR, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Sursa: afir.info

PFA-urile și întreprinderilor individuale care au mai mult de 5, respectiv 10 coduri CAEN vor fi radiate din Registrul Comerțului

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale atrage atenția asupra obligativității beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală, constituiți ca persoană fizică autorizată și ca întreprindere individuală, de a se conforma prevederilor Legii nr. 182/ 2016 și de a transmite la AFIR documentele necesare în termen de maximum 14 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință a Notificării emise de AFIR.

În conformitate cu Legea nr. 182/ 2016 (pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale), persoanele fizice autorizate (P.F.A.) și întreprinderile individuale (Î.I.) aveau obligația îndeplinirii până la data de 18.03.2019 a condiției privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, respectiv maximum 5 clase pentru P.F.A. și maximum 10 clase pentru Î.I.

În cazul nerespectării acestor prevederi, persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale sunt radiate din Registrul Comerțului începând din 18 martie 2019.

Subliniez importanța acționării de urgență de către beneficiarii PNDR aflați în situația nerespectării prevederilor Legii numărul 182/ 2016, în sensul furnizării către CRFIR sau OJFIR, în termen de maximum 14 zile lucrătoare, a documentelor doveditoare ale înregistrării activității economice la ONRC, în conformitate cu clauzele stipulate în contractele sau în deciziile de finanțare. Nerespectarea acestor termene va atrage răspunderea beneficiarilor conform legislației în vigoare”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Beneficiarii PNDR, constituiți ca P.F.A. și Î.I., care se regăsesc în situația descrisă mai sus, trebuie să depună la CRFIR sau OJFIR (în funcție de tipul de proiect), documentele prin care au fost reautorizați, dar nu mai târziu de 14 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință și cu respectarea următoarelor condiții:

  • menținerea formei de organizare conform celei existente la data încheierii contractului sau a deciziei de finanțare; în cazul în care beneficiarul era autorizat ca P.F.A., dar la această dată are un număr de salariați mai mare de 3, poate proceda la momentul reautorizării la schimbarea formei de organizare, respectiv ca Î.I. (titular al unei întreprinderi individuale);
  • să aibă aceleași coduri CAEN aferente proiectului pentru care a primit finanțare;
  • să se înregistreze în Registrul Unic de Identificare APIA (RO APIA);
  • să preia integral exploatația sau exploatațiile pe noua formă de organizare, astfel încât să nu aibă consecințe asupra stabilirii dimensiunii economice a exploatației agricole deținute de beneficiar.

Lista celor aflați în situația de mai sus poate fi vizualizată accesând site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC): https://www.onrc.ro/index.php/ro/legea-182-2016.

Sursa: afir.info

Rata de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală continuă să crească

România acordă o atenție deosebită stimulării investițiilor și atragerii de fonduri europene pentru agricultură. Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile publice locale din România, care și-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambițioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spațiului rural, prin investiții eficiente și rentabile, la standarde europene.

”România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8.1 mld.euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franța, Germania, Polonia și Spania. Din punct de vedere al nivelului plăților efectuate către beneficiarii FEADR, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană, după Franța și locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbție pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creștere de 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016”, a declarat Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR.

Prin politica de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană (UE) își propune să ajute zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Cunoscut ca Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost îmbunătățit în perioada 2014-2020 printr-o reformă amplă, în urma căreia România a primit o alocare de 8.1 mld. euro din bugetul FEADR, la care se adaugă contribuția națională, în valoare de 1,3 mld. euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală din România (PNDR) pentru perioada 2014-2020 se concentrează pe următoarele priorități:

  • Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole,
  • Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri,
  • Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural,
  • Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural,
  • Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat,
  • Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Precizăm că, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, România era la egalitate cu Cehia și cu Lituania, pe locul 6 din punct de vedere al ratei de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Detalii privind calendarul estimativ de lansare a sesiunilor din PNDR găsiți pe pagina web a MADR: CALENDAR ESTIMATIV.

MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1a

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00.

Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol”, care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar,  prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii.  

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari fiind depuse un număr 73 CEI  aferente submăsurii 16.1a.

După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa II de depunere în cadrul submăsurii 16.1a un număr de 17 de potențiale Grupuri Operaționale.

Sursa: madr.ro

Fonduri disponibile pentru investiții în pomicultură, procesare, cooperare și infrastructură rurală

În această perioadă sunt deschise mai multe sesiuni de primire a cererilor de finanțare prin intermediul unor submăsuri (sM) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, o primă oportunitate deosebită o reprezintă investițiile în sectorul pomicol, prin sM 4.1a. Până în prezent, s-au depus 28 proiecte de investiții în valoare de aproximativ 23,7 milioane de euro. Fondurile disponibile pentru depunere sunt în valoare de peste 74,4 milioane de euro și pot fi solicitate până la data de 15 august 2019, dacă nu se epuizează până atunci ca urmare a cererilor de finanțare primite.

Investițiile în modernizarea unităților de procesare sunt finanțate, în această perioadă,  prin intermediul schemei GBER aferentă submăsurii 4.2. Fondurile disponibile pentru depunerea proiectelor, până la data de 30 iunie 2019, sunt în valoare de aproximativ 29,6 milioane de euro.

O altă linie de finanțare prin intermediul căreia AFIR primește cereri de finanțare este sM 4.3, componenta de infrastructură de irigații, pentru care s-au depus, până în acest moment, 12 proiecte în valoare de 11,8 milioane de euro. Solicitanții interesați pot depune proiecte în limita plafonului de 288 milioane de euro, până în data de 31 august 2019, în limita fondurilor disponibile.

Începând cu 21 ianuarie și până la 30 aprilie 2019 (sau până la epuizarea fondurilor alocate), AFIR primește solicitări de finanțare pentru investiții în infrastructura de bază și patrimoniu cultural din arealul ITI Delta Dunării. Astfel, prin intermediul sM 7.2 Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică s-a depus un proiect pentru infrastructura educațională, în valoare de 277.174 euro. Plafonul disponibil pentru finanțarea investițiilor prin sM 7.2 ITI – Delta Dunării se ridică la aproximativ 25 milioane de euro.

Totodată, se pot depune cereri de finanțare în limita plafonului de 7,4 milioane de euro pentru investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural din zona ITI – Delta Dunării, prin intermediul sM 7.6.

De asemenea, cei interesați pot depune cereri de finanțare prin intermediul submăsurilor 16.1 și 16.1a Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol și în cel pomicol. Alocarea financiară aferentă celor 2 linii de finanțare este de aproximativ 12,5 milioane de euro și este disponibilă până la data de 10 aprilie 2019 pentru 16.1 și 15 martie 2019 pentru 16.1a. Precizăm că până acum au fost depuse 12 proiecte în valoare de peste 4 milioane de euro prin sM 16.1.

Până la 30 aprilie 2019, AFIR acordă sprijin financiar din fonduri europene pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol și cel pomicol, prin sM 16.4 și 16.4a. Alocarea financiară cumulată pentru cele două sectoare este de peste 11,4 milioane de euro.

Cererile de finanțare se depun online pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până la data limită stabilită în anunțul de lansare aferent fiecărei sesiuni sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri europene, nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului, care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Sursa: afir.info

O noua tranșă de fonduri rambursată României de către Comisia Europeană

În data de 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încasat în contul deschis în Banca Națională a României suma de 175,8 milioane euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă, sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 ianuarie 2019 - 31.01.2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Această sumă se alătură rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în suma de 297,87 milioane euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declaratiei de cheltuieli corespunzatoare platilor efectuate de catre APIA in luna februarie 2019, va fi efectuata în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie, sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 mil euro.

În total, în perioada 2017-2019, România a încasat de la Uniunea Europeană peste 7,820 miliarde euro.

Pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019 procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%.

MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1 “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00. Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent, se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1 “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol”,care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar, prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii.

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari, fiind depuse un număr 117 CEI aferente submăsurii 16.1. După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa a II-a de depunere, în cadrul submăsurii 16.1, un număr de 24 de potențiale Grupuri operaționale.

Sursa: madr.ro

Gradul de absorbție FEADR a atins valoarea de 38,87% (media europeană)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru PNDR, pune la dispoziția opiniei publice stadiul implementării PNDR 2014-2020, la data de 22 februarie a.c:

    • Proiecte depuse: 56.900 cu o valoare publică 8,64 mld. euro.
    • Proiecte selectate: 30.707 în valoare publică de 4,38 mld. euro.
    • Proiecte contractate: 30.041 în valoare publică de 4,00 mld. euro.

Suplimentar, prin procedura de tranziție, au fost transferate din PNDR 2007-2013 în PNDR 2014-2020, în vederea finalizării acestora, 20.528 proiecte cu o valoare publică de 0,43 mld. euro.

Cifre relevante privind absorbția fondurilor europene prin PNDR:

- 3,56 mld. euro este suma primită de la Comisia Europeană (CE) cu titlul de rambursare din FEADR, aferentă declarațiilor trimestriale de cheltuieli (2015-2018), ceea ce reprezintă 44% din alocarea de 8,13 mld. euro;

- 3,89 mld. euro este suma totală primita de la CE, incluzând sumele rambursate şi prefinanțarea, echivalent a 48% din alocarea FEADR;

- peste 4,1 mld. euro însumează plățile la zi, efectuate de agențiile de plăți (AFIR şi APIA) către beneficiarii PNDR (din buget național şi fonduri FEADR).

Conform situației financiare la nivel UE, publicată de către DGAgri în 06.02.2019, situația care reflectă plățile efectuate de Comisia Europeană către statele membre, din bugetul FEADR, până la data de 31.01.2019 (prefinanţări şi rambursări aferente declarațiilor trimestriale transmise de către statele membre pentru perioada 01.01.2014 – 15.10.2018), media europeană a gradului de absorbție FEADR este de 38,87%, iar România este poziționată peste această medie, situându-se pe locul 11 din 28 de state membre. 

În ceea ce privește suma totală plătită de Comisie către un stat membru, precizăm că România ocupă locul 2 (după Franța), cu 3,56 mld. euro.

În cazul submăsurilor 16.1 “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol” și 16.1a “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol, AM PNDR face următoarele precizări:

  • Pentru sub-măsurile 16.1 și 16.1.a procesul de evaluare și selecție s-a realizat în 2 etape. Astfel, în etapa I a fost lansată o sesiune de depunere a cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a doua are loc depunerea, evaluarea și selecția proiectul detaliat al GO, în contextul în care a fost selectat în etapa I.
  • Sesiunea de depunere a CEI aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari fiind depuse un număr de 190 CEI, respectiv 117 CEI aferente submăsurii 16.1 cu o valoare de circa 49 mil. euro și 73 CEI aferente submăsurii 16.1a cu o valoare de circa 31 mil. euro; alocarea totală a celor două submăsuri fiind de aproximativ 12.5 mil. euro.
  • După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I au fost invitate în etapa II de depunere un număr de 24 de Grupuri operaționale potențiale în cadrul submăsurii 16.1 și un număr de 17 Grupuri operaționale potențiale în cadrul submăsurii 16.1a.

În ceea ce privește submăsurile 16.4 și 16.4a “Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”, menționăm că obiectivul acestor sub-măsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare. De asemenea, sub-măsurile se adresează unui mod de colaborare partenerial care presupun nu numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianți alimentari cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi alte forme de cazare în mediul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizații neguvernamentale şi autorități publice, pe un model de implementare similar submăsurilor 16.1/16.1a.

Submăsurile 16.1/16.1a/16.4/16.4a reprezintă un element de noutate în PNDR 2014-2020, atât din punct de vedere al tipologiei proiectelor cât și din punct de vedere al cerințelor de implementare.

Astfel, ritmul de depunere în cazul măsurilor clasice din cadrul PNDR 2014-2020 (ca de exemplu, submăsura 6.1 Instalarea tânărului fermier), care au fost derulate deja pe parcursul a cel puțin 2 exerciții de programare, este mult mai alert decât în cazul submăsurilor 16.1/16.1a și 16.4/16.4a.

În plus, prezența acestor sub-măsuri în cadrul PNDR 2014-2020 este esențială, acestea urmărind să dezvolte componenta inovativă a sectorului agricol, în concordanță cu obiectivele și strategia PNDR 2014-2020.

Calendarul lansărilor, sumele lansate precum și criteriile de selecție au fost stabilite împreună cu Comitetul de Monitorizare, structură națională de tip partenerial cu rol decizional și strategic în monitorizarea PNDR 2014-2020, formată din reprezentați ai autorităților publice centrale, structurilor asociative autorităților publice locale, asociații profesionale organizații neguvernamentale și reprezentanți ai societății civile.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

În prezent, sunt deschise sesiuni de depunere proiecte pentru următoarele submăsuri:

Submăsura

Componenta

Alocare licitată (euro)

Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare

sM1.1

Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (cost standard)

46.313.707

14 februarie 2018 – sesiune continuă

sM1.2

Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri

12.813.333

09 august 2018 - sesiune continuă

sM1.2

Sprijin pentru activități demonstrative şi de informare (PPA)

409.980

27 decembrie 2018 - 27 martie 2019

sM4.1a

Investiții în exploatații pomicole

65.413.105

15 februarie 2019-15 august 2019

sM4.2

Schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole

35.348.504

21 decembrie 2018- 30 iunie 2019

sM4.2 MINIMIS

Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole aferentă submăsurii 4.2

12.000.000

03 mai 2017 - 31 martie 2019

sM4.2

Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole - Sector dezvoltare și modernizare unități de procesare

81.200.000

03 august 2018 - 28 februarie 2019

sM4.3

Investiții  pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - irigații

200.000.000

06 februarie 2019 - 31 august 2019

SM 7.2

Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică-ITI Delta Dunării

16.777.774

21 ianuarie – 30 aprilie 2019

SM 7.6

Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării

4.990.902

21 ianuarie – 30 aprilie 2019

sM8.1

Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite

115.995.314

11 decembrie 2018 – 28 iunie 2019

sM16.1

Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol - Etapa 2

6.723.721

10 decembrie 2018 – 01 martie 2019

sM16.1a

Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol- Etapa 2

5.819.040

10 decembrie 2018 – 15 martie 2019

sM16.4

Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare

4.744.665

03 ianuarie - 30 aprilie 2019

sM16.4a

Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare - sector pomicol

6.668.484

03 ianuarie - 30 aprilie 2019

Schimbări asupra cadrului general de implementare a măsurilor din PNDR 2014-2020

În ședința Guvernului din 27 februarie 2019 a fost aprobată Hotărârea Guvernului pentru modificarea și completarea HG nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat.

Principalele schimbări aduse de acest act normativ vizează introducerea unui nou tip de cheltuieli eligibile necesare combaterii măsurilor de prevenire și combatere a pestei porcine africane, aferente Măsurii 5 și submăsurii 7.4. Pentru a veni în sprijinul potențialilor beneficiari, conform prevederilor Regulamentului 1305/2013, cheltuielile sunt eligibile chiar dacă au fost efectuate înainte de depunerea cererii de finanțare, dar nu mai devreme de data recunoașterii oficiale de către autoritățile competente a producerii fenomenului epizootiei de Pestă Porcină Africană (PPA) din România, respectiv 31 iulie 2017. Aceasta este excepție de la regula declarării eligibile a cheltuielilor după data depunerii cererii de finanțare/deciziei de finanțare, prevăzută la art. 8 alin. (1), lit. a) din HG nr. 226/2015, cu modificările și completările ulterioare. Menționăm că, modificările aduse asupra Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 au fost deja aprobate de către Comisia Europeană, prin Decizie.

O altă modificare adusă de noul act aprobat astăzi o reprezintă prelungirea termenelor de execuție ale contractelor de finanțare, astfel încât proiectele de investiții să poată fi realizate. Prelungirea termenelor de execuție se va efectua în termenele stabilite prin procedurile AFIR aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și în condițiile legislației în vigoare.

De asemenea, se introduc dispoziții tranzitorii, în sensul aplicării dispozițiilor hotărârii de Guvern și contractelor de finanțare pentru proiectele de investiții, încheiate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, aflate în derulare la data intrării în vigoare a hotărârii, prin modificarea  acestora, în condițiile legii, conform HG nr. 226/2015, prin acordul de voință al părților contractante.

Facem precizarea că modificările aprobate prin acest act normativ au impact asupra beneficiarilor publici și privați ai măsurilor din PNDR 2014-2020.

Sursa: madr.ro

Comisia majorează sprijinul național acordat fermierilor până la 25000 euro

Plafonul aplicabil sprijinului național acordat fermierilor va crește în mod semnificativ, făcând posibilă o mai mare flexibilitate și mai multă eficiență, în special în perioade de criză și în situații care necesită o reacție rapidă din partea autorităților publice.

Comisia a adoptat astăzi norme revizuite privind ajutoarele de stat în sectorul agricol (așa-numitele ajutoare de minimis), majorând cuantumul maxim pe care autoritățile naționale îl pot utiliza pentru a-i pe sprijini pe fermieri fără a fi necesară aprobarea prealabilă a Comisiei. Această decizie va permite țărilor UE să majoreze sprijinul acordat fermierilor fără a denatura piața, reducând totodată sarcina administrativă care revine autorităților naționale.

Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan a declarat: „Propunerea Comisiei privind noile norme referitoare la ajutoarele de stat pentru sectorul agricol reflectă valoarea acestei forme de sprijin în perioadele de criză. Prin majorarea cuantumului maxim al ajutoarelor acordate fermierilor, autoritățile naționale vor dispune de o mai mare flexibilitate și vor putea reacționa mai rapid și mai eficace pentru a-i sprijini pe fermierii vulnerabili. În unele cazuri, cuantumul ajutoarelor de stat care pot fi acordate fermierilor în mod individual va crește cu 66 %. Noile norme vor continua să însoțească normele obișnuite privind ajutoarele de stat notificate, pe care statele membre le pot aplica în continuare.

Cuantumul maxim al ajutoarelor care poate fi distribuit pe fermă pe o perioadă de trei ani va crește de la 15 000 EUR la 20 000 EUR. Pentru a evita orice posibilă denaturare a concurenței, fiecare țară din UE dispune de un cuantum național maxim pe care nu îl poate depăși. Fiecare plafon național va fi stabilit la 1,25 % din producția agricolă anuală a țării pe aceeași perioadă de trei ani (o creștere față de valoarea de 1 % prevăzută în normele actuale). Aceasta reprezintă o majorare a plafonului național cu 25 %.

Dacă o țară nu cheltuiește mai mult de 50 % din pachetul național total destinat ajutoarelor pentru un anumit sector agricol, aceasta poate majora și mai mult ajutoarele de minimis pe fermă, până la 25 000 EUR, iar plafonul național la 1,5 % din producția anuală. Aceasta reprezintă o creștere cu 66 % a plafonului per fermier și o creștere cu 50 % a plafonului național.

Pentru țările care optează pentru acest plafon maxim, noile norme prevăd crearea unor registre centrale obligatorii la nivel național. Se va putea astfel ține o evidență a ajutoarelor acordate, pentru ca furnizarea și monitorizarea așa-numitelor ajutoare de minimis să fie mai simple și mai eficiente. Mai multe state membre mențin deja astfel de registre, ceea ce le va permite să aplice imediat plafoanele mai ridicate.

Plafoanele majorate intră în vigoare la 14 martie și se pot aplica retroactiv pentru ajutoarele care îndeplinesc toate condițiile.

Context

Conform normelor UE privind ajutoarele de stat, țările UE notifică ajutoarele de stat Comisiei și nu pot să pună în aplicare măsura de ajutor înainte de autorizarea sa de către Comisie. Când însă cuantumurile ajutoarelor sunt destul de mici, ca în cazul ajutoarelor de minimis, țările UE nu trebuie să notifice Comisiei măsura și nici să solicite autorizarea din partea acesteia. Având în vedere cuantumul lor, ajutoarele nu reprezintă o amenințare la adresa concurenței și a comerțului pe piața internă.

Ajutoarele de minimis sunt utilizate, de regulă, de statele membre atunci când acestea trebuie să acționeze rapid, fără să instituie o schemă în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, în special în perioade de criză. De asemenea, aceste ajutoare sunt utilizate, de obicei, pentru scopuri foarte specifice, de exemplu pentru a contribui la prevenirea sau la eradicarea bolilor animalelor încă de la apariția primului focar sau pentru a compensa fermierii pentru daunele cauzate de animale care nu sunt protejate în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, cum ar fi porcii mistreți. Daunele cauzate de speciile de animale protejate (lupi, lincși, urși etc.) pot fi compensate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat notificate.

Comisia a consultat statele membre și părțile interesate, cerându-le să contribuie la revizuirea normelor privind ajutoarele de minimis. Contribuțiile au fost luate în considerare atunci când au fost finalizate modificările.

Se deschide o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 4.1a

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea în perioada 15 februarie – 15 august 2019 a sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014- 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 65.413.105 Euro, din care 3.500.000 Euro pentru obținerea de material de înmulțire și plantare fructifer.

Pragul minim de selecție al proiectelor aferente sM 4.1a este de 10 puncte. Pragurile de calitate lunare, pentru sM 4.1a sunt următoarele:

Componenta fără obținere de material de înmulțire și plantare fructifer

Perioada de depunere          Prag de calitate

15 februarie – 15 martie         75 puncte

16 martie – 15 aprilie              60 puncte

16 aprilie – 15 mai                   50 puncte

16 mai – 15 iunie                     35 puncte

16 iunie – 15 iulie                    25 puncte

16 iulie – 15 august                 10 puncte

Componenta ”obținere de material de înmulțire și plantare fructifer”

Perioada de depunere          Prag de calitate

15 februarie – 15 martie         50 puncte

16 martie – 15 aprilie              45 puncte

16 aprilie – 15 mai                   35 puncte

16 mai – 15 iunie                     25 puncte

16 iunie – 15 iulie                    15 puncte

16 iulie – 15 august                 10 puncte

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate cu pepiniere pomicole.

Depunerea Cererilor de Finanțare pentru submăsura 4.1a se va face on-line pe  https://online.afir.info/, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând cu data de 15 februarie 2019, ora 09:00.

Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferente submăsurii 4.1a este 15 august 2019, ora 16:00.

Sursa: madr.ro

7,672 miliarde euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, ce au alimentat spațiul rural din România

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre ”Viitorul agriculturii românești în context european”, în cadrul Conferinței Naționale PNDR 2014-2020, ocazie cu care a abordat aspecte despre viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, realizând, în același timp, și un bilanț al implementării PNDR, până la acest moment.

Astfel, ministrul a subliniat că procentul de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020, a ajuns la 48%, mulțumind tuturor celor implicați în acest proces – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Parlamentului. Astfel, printr-un efort guvernamental făcut în prima instanță de la bugetul statului, România a adus în țară banii pe care îi merită, punându-i la dispoziția fermierilor printr-un efort conjugat. Astfel, 2,84 miliarde euro, ce reprezintă plăți efectuate din FEADR în perioada 2017 - februarie 2019 si 4,801 miliarde euro, intrate în țară în perioada 2017-2019 februarie ca subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însumează peste 7,672 miliarde euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, ce au alimentat spațiul rural din România.

Referindu-se la noul exercițiu bugetar 2021-2027, ministrul a prezentat în linii mari câteva dintre elementele noii Politici Agricole Comune.

”În primul rând vom abandona Planul Național de Dezvoltare Rurală ca și concept, el se va stinge în exercițiul 2021-2027 dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de ”Plan Strategic Național”, care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA și FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Național dorințele statale, deciziile, dorințele care izvorăsc dintr-o cerință a satului românesc și dintr-o nevoie a fermierului român. Iată deci, că vom fi nevoiți să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta trebuie să ne pregătim și întrebarea se pune cum, pe de-o parte pregătim în lumina dorinței interesului fiecărei țări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente ușoare de lucru și să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice țară, prin Planurile Naționale Strategice”, a subliniat ministrul Petre Daea. 

Astfel, ministrul Petre Daea a evidențiat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanță. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă Politica Agricolă Comună ne-a ajutat să ne dezvoltăm, fermierii sunt mult mai bine pregătiți, iar fondurile intrate de la Uniunea Europeană au ajutat agricultura românească se evolueze, motiv pentru care nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte țări, o Politică Agricolă Comună care să ne avantajeze pe toți.                                  

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorității de Management pentru PNDR, a organizat în data de 4 februarie 2019, la București, Conferința Națională cu tema „Satul românesc are viitor”, pentru prezentarea și dezbaterea unor subiecte privind implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. 

Sursa: madr.ro

Pentru înființarea sau „reconversia“ livezilor nu există programe europene

Pomicultura este una dintre ocupațiile tradiționale ale românilor. Încă din cele mai vechi timpuri s-a scris despre livezile strămoșilor noștri, la fel ca și despre viile lor. Din nefericire, în ultima jumătate de secol pomicultura a decăzut tot mai mult. Cu toate că au existat inițiative, s-au pus la punct programe de sprijin și s-au luat tot felul de măsuri, se pare că rezultatele se lasă încă așteptate. Asta chiar dacă ici și colo mai apare, timid, câte o livadă. Și așa am ajuns să mâncăm mere importate din Polonia și Germania, prune din Franța și Belgia și pere din Spania, Chile și Africa de Sud. Ca să nu mai vorbim despre piersicile din Bulgaria și caisele din Turcia și Grecia.

Despre ce se întâmplă cu acest sector am discutat cu dl Gheorghe Glăman (foto), președintele Secției de Horticultură a ASAS. De-a lungul carierei sale de aproape 50 de ani domnia sa s-a ocupat vreme de mai multe decenii și de livezile românești, inclusiv ca ministru adjunct, responsabil cu horticultura.

„Un petec de vie, o armă și un cal sunt semne de boierie!“

„Necazul a fost același și la viticultură, și la pomicultură: am dat viile și pomii unor oameni care aveau dreptul, fără doar și poate, dar care nu erau cu nimic pregătiți pentru acest lucru“, consideră dl Glăman. „Acești oameni nu erau pregătiți nici material, nici tehnologic și, de multe ori, nici din punctul de vedere al dorinței. Ce rost avea pentru un sculer-matrițer sau pentru un șofer de autobuz din București să se întoarcă la Ștefănești sau la Cotnari? Ca urmare, multe dintre ele au fost, pur și simplu, părăsite. A urmat apoi o altă etapă, despre care acum se dorește a fi uitată. Noroc că am scris la vremea respectivă, în ’94-’95. Scriam atunci că privatizarea cramelor ar trebui să se facă către cei care au primit viile. Altfel, cel care cumpără o cramă are de gând să facă profit mai mult decât trebuie, adică exact ceea ce se întâmplă astăzi cu samsarii în piață! Nu că nu ar fi nevoie de ei, dar să fie înregistrați și supravegheați. Ei bine, așa s-a întâmplat și cu cramele. Dacă mergem acum la cele 17 crame, câte erau în județul Constanța, găsim acolo cuiburi de ciori. De exemplu, la Adamclisi – o podgorie nu mare, dar destul de importantă să fie făcut acolo un centru de vinificație încă din anii ’70 – nu știu dacă a fost privatizat sau nu, dar lângă a apărut, după implementarea programului european de reconversie a viilor, în 2007, o cramă foarte frumoasă a unui avocat. Dacă cea veche era privatizată către cineva care se ocupa de vie, cred că nu mai apărea cea nouă. Era mai ușor și mai ieftin s-o modernizeze pe cea veche. Dar viticultorii, ca și vânătorii, au un Dumnezeu al lor ! Acum toți vor să aibă un petec de vie, o armă și un cal. E o chestie de boierie, pe care am avut-o înainte și pe care mulți care se cred boieri acum vor s-o aibă! Așa se face că au reușit să privatizeze câteva podgorii mari. Asta însă nu s-a întâmplat și la pomi!“, explică Gheorghe Glăman mecanismele subtile, psihologice care au dus la adâncirea decalajului între viticultură și pomicultură.

În pomicultură, proprietatea asupra terenului e determinant

La pomicultură lucrurile au evoluat altfel, consideră fostul ministru-adjunct. După părerea sa, foarte puține suprafețe au încăput pe mâna cui trebuie. „S-a pus întrebarea de ce nu s-au arendat suprafețele, la fel ca la cultura mare“, își continuă analiza. Problema a fost una financiară. Costurile în pomicultură sunt mult diferite față de cultura mare. „Dacă la o fermă vegetală vorbim de mii de lei, aici discutăm de zeci de mii de lei, ca să ajungi până în toamnă!“ Chiar și dobândirea terenurilor pentru ferme are un specific al ei, explică dl Glăman. Dacă la o fermă vegetală chestiunile legate de proprietate nu stau în prim-plan, căci ciclul de producție e scurt, în schimb în pomicultură, unde investițiile se fac pe câte 35-40 de ani, cât poate trăi un pom bine îngrijit, ba chiar și pe câte 50-60 de ani în cazul nucilor, apare nevoia de a avea siguranță asupra terenului. Așa se face că, în cele mai multe cazuri, investitorii doresc să aibă proprietatea pământului.

În 1990, în România se găseau aproximativ 230.000 ha cultivate cu livezi. Acum nu mai sunt decât 140.000. Mai grav însă este că plantații, în adevăratul sens al cuvântului, nu sunt mai mult de 25.000 ha, după aprecierile președintelui Secției de Horticultură a ASAS. După părerea sa, cu totul altfel ar fi arătat lucrurile acum dacă privatizarea fostelor ferme pomicole ale IAS-urilor sau altor entități ar fi fost făcută către șefii de fermă, către economiști sau către asociații ale celor care lucraseră în ele. Pentru suprafețe mai mici, de câte 100 ha, ar fi putut avea acces la credite, cu care să finanțeze lucrările. Așa, IAS-urile nu au putut găsi finanțare pentru suprafețe mari, de câte 1.000 ha și, treptat, au ajuns să le lase neîngrijite. Foarte puțini au reușit să supraviețuiască. Așa s-a ajuns ca treptat piața românească a fructelor să fie cedată produselor din import.

PNDR rămâne singurul sprijin pentru investitori

Un paradox este că, deși podgoriile s-au revigorat în cea mai mare parte a lor, producția internă de struguri de masă este cvasiinexistentă. „Mă miră acest lucru pentru că inclusiv din punct de vedere economic este avantajos. Strugurii de masă îți aduc profit imediat. Începi cu primele soiuri în august și în octombrie ai terminat. În schimb, strugurii de vin cer investiții, timp etc“, spune dl Glăman.

Actualele schimbări de pe piața muncii au modificat și modul de lucru. Dacă înainte, când exista suficientă forță de muncă, lucrările de tăiere în livezi și la vie se făceau în primăvară, acum se fac și toamna târziu și chiar pe timpul iernii, atunci când vremea permite. Scopul este ca în primăvară să rămână cât mai puține lucruri de făcut. Pe de altă parte, pentru proprietarii unor suprafețe mici, de câte zece-douăzeci de hectare, acest mod de lucru le permite să se descurce, în mare măsură, singuri.

Un alt ghinion al pomicultorilor a fost acela că pentru proiectele legate de înființarea sau „reconversia“ livezilor nu există programe europene, ci doar cele din cadrul Măsurii 4.1.a din PNDR. „La momentul intrării noastre în UE, în 2007, era deja în derulare un program de reconversie a viilor, generat, probabil, de interesele marilor cultivatori din Franța, Italia și Spania. În domeniul pomiculturii, însă, se pare că nu există interes pentru programe asemănătoare“, crede Gheorghe Glăman.

Deocamdată, există proiecte aprobate pentru 3.500 ha livezi. Totuși, majoritatea sunt pentru plantații de nuci și afin, care au desfacerea destul de sigură, mai ales la export. În schimb, pentru speciile de bază, precum piersic, cais, păr, din păcate încă nu se mișcă lucrurile. Probabil că lucrurile sunt legate și de lipsa forței de muncă și/sau a fondurilor. Însă, conform părerii d-lui Glăman, viitorul pomiculturii ar trebui să fie axat pe livezi de mere, caise, piersici, care pot oferi producții bune, fără să necesite o forță de muncă prea numeroasă.

Alexandru GRIGORIEV

Ghidul Solicitantului pentru sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” a fost publicat pe site-ul AFIR

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înfiinţarea, modernizarea și/ sau extinderea unităţilor de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.

OBIECTIVELE submăsurii 4.1a

• Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole;

• Creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel fermă și a comercializării directe a produselor obținute;

• Dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare;

• Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei și prin reducerea consumului de energie

BENEFICIARII:

fermieri, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate;

Grupurile de producători și cooperative (societăților cooperative agricole și cooperativelor agricole, constituite în baza legislației naționale în vigoare (prezentată în secțiunea Trimiteri la alte acte legislative), care activează în sectorul pomicol, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Pentru detalii accesati site-ul afir.info

200 milioane de euro disponibile pentru submăsura 4.3 - irigații

MADR va deschide după un interval de 7 zile calendaristice de la postarea pe site-ul AFIR a ghidului solicitantului și a documentelor de procedură aferente, în forma finală aprobată, o nouă sesiune de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru sub-măsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de irigații.

Publicarea documentelor finale se va realiza în perioada imediat următoare, anunță MADR.

În cadrul sesiunii ce urmează a se deschide, aferentă sub-măsurii 4.3, suma disponibilă pentru selecția proiectelor va fi de 200 milioane euro, depunerea urmând a se face la nivel național.

Alocarea publică a sub-măsurii este de 441 milioane euro, până în prezent fiind lansate 2 sesiuni de depunere proiecte la nivel național cu o alocare de 368 milioane euro și una la nivelul zonei ITI Delta Dunării cu o alocare de 7 milioane Euro.

În cadrul sesiunilor deja lansate au fost depuse 233 proiecte, fiind selectate 199 proiecte în valoare de 195,8 milioane euro și contractate 192 proiecte în valoare de 187,2 milioane euro.

Beneficiarii eligibili în cadrul sesiunii vor fi organizații/federații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI/FOUAI) înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole.

Vor fi finanțate proiectele a căror valoare maximă eligibilă este de un milion Euro/proiect și care vizează modernizarea infrastructurii secundare de irigații, respectiv modernizarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune, inclusiv a clădirilor aferente acestora, precum și racordarea la utilități, sistemele de contorizare a apei, inclusiv construcția/modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

OUAI/FOUAI vor putea primi finanțare pentru achiziția de echipamente de irigat în limita a maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info) și MADR (www.madr.ro).

MADR va deschide noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală

Peste 445,8 milioane de euro disponibile în Trimestrul I al anului 2019, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, va deschide în Trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

Astfel, în primul trimestru al acestui an vor fi disponibile fonduri pentru Submăsurile (sM):

  • sM 4.1a - Investiții în exploatațiile pomicole (51.013.105 euro),
  • sM 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații (200.000.000 euro),
  • sM 5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile (14.775.003 euro) și
  • sM 5.2 - Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale (13.677.431 euro).

De asemenea, infrastructura locală va beneficia de finanțare prin deschiderea unor noi sesiuni pentru:

  • sM 7.2 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică - ITI Delta Dunării (16.777.774 euro),
  • sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente (13.761.860 euro) sau
  • sM 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro).

Grupurile de Acțiune Locală vor avea la dispoziție o nouă oportunitate de finanțare prin  sM 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B "Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate (9.270.000 euro).

În aceeași perioadă de timp a trimestrului unu, vor fi lansate sesiuni pentru Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (sM 15.1) și Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor (sM 17.1), valoarea totală a fondurilor disponibile pentru aceste submăsuri fiind de 110.151.918 euro.

Reamintim că în acest moment sunt deschise sesiuni de primire a proiectelor pentru:

  • sM 1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (cost standard),
  • sM 1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri,
  • sM 4.1 - Investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, Schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă sM 4.2, Schema de minimis pentru proiectele finanțate prin sM 4.2, dar și Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole (sM 4.2).

Pe lângă aceste linii de finanțare, cei interesați au la dispoziție sM 8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, sau sM 16.1/ 16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol/ pomicol - Etapa 2. Mai mult decât atât, din data de 3 ianuarie a fost deschisă primirea de proiecte pentru sM 16.4/ 16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (agricol/pomicol).

Valoarea fondurilor alocate pentru submăsurile disponibile în acest moment este de 475.836.748 de euro.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info), APIA (www.apia.org.ro) și MADR (www.madr.ro).

MADR anunță lansarea celei de a 3-a sesiuni de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat aferent submăsurii 8.1

În perioada 11 decembrie 2018, ora 9:00 – 28 iunie 2019, ora 14:00 se va desfășura cea de a 3-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurire”, aferentă submăsurii 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul PNDR 2014-2020.

Alocarea financiară a acestei sesiuni este de 115.995.314 euro.

Prima etapă în accesarea sprijinului este cea de identificare a terenurilor care urmează a fi împădurite. În acest sens, MADR invită potențialii beneficiari să solicite eliberarea Notei de constatare la Centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potențialii beneficiari trebuie să aibă în vedere că Proiectul tehnic de împădurire se depune la Garda Forestieră, în vederea avizării, cu cel puțin 10 zile înainte de încheierea perioadei de depunere a cererilor de sprijin la APIA.

Versiunea aprobată a Ghidului solicitantului pentru Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” pentru această sesiune, care detaliază modul de accesare a sprijinului financiar, precum și documentele relevante pentru implementarea schemei de ajutor de stat sunt postate pe site-ul APIA - http://www.apia.org.ro, la secțiunea Măsuri de sprijin și IACS, respectiv Măsuri delegate din PNDR.

Prin această schemă se acordă sprijin financiar pentru înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de trupuri de pădure și perdele forestiere de protecție.

Beneficiarii schemei pot fi deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar, acordat ca valoare fixă, este reprezentat de costuri standard pe hectar pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, sub forma a două prime, după cum urmează:

  • Primă de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (Prima 1), care acoperă inclusiv costurile de elaborare a proiectului tehnic de împădurire - acordată pentru toți beneficiarii schemei,
  • Primă anuală (Prima 2), pentru o perioadă de 12 ani, pentru acoperirea costurilor de întreţinere şi îngrijire a plantaţiei forestiere şi pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi – acordată în funcție de categoria de beneficiar și tipul de teren.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru o cerere de sprijin acordat în baza prezentei scheme este de 7.000.000 euro, valorile costurilor standard acordate fiind prezentate în tabelul de mai jos, cu precizarea că valorile din paranteză sunt aplicabile beneficiarilor cu drept de deducere a TVA, conform legislației naționale aplicabile.

EUR/ha

Terenuri agricole

Terenuri neagricole

Câmpie

Deal

Munte

Câmpie

Deal

Munte

Prima 1 (rândul 1+rândul 2 + rândul 3)

1

Proiect tehnic

Cost elaborare proiect tehnic de împădurire = VB + n x VM x 2%, în care:

VB - 590 (476) euro

n (ha) - suprafaţa totală solicitată a fi împădurită în baza schemei de ajutor de stat

VM (euro) - 8.889 (7169) euro

2

Înfiinţare

3994 (3221)

2528 (2039)

2619 (2112)

4393 (3543)

2639 (2128)

2730 (2202)

3

Împrejmuire

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

Prima 2 (rândul 4…9 + rândul 10…11 + rândul 12)

 

Lucrări de întreţinere (maximum 6 ani)

4

Întreţinere anul 1

1138 (918)

1443 (1164)

487 (393)

1138 (918)

1443 (1164)

487 (393)

5

Întreţinere anul 2

2423 (1954)

1923 (1551)

1295 (1044)

2423 (1954)

1923 (1551)

1295 (1044)

6

Întreţinere anul 3

1671 (1348)

1438 (1160)

1198 (966)

1671 (1348)

1438 (1160)

1198 (966)

7

Întreţinere anul 4

899 (725)

834 (673)

109 (88)

899 (725)

834 (673)

109 (88)

8

Întreţinere anul 5

632 (510)

465 (375)

109 (88)

632 (510)

465 (375)

109 (88)

9

Întreţinere anul 6

632 (510)

465 (375)

55 (44)

632 (510)

465 (375)

55 (44)

 

Lucrări de îngrijire (2 ani)

10

Îngrijire 1

191 (154)

191 (154)

191 (154)

191 (154)

191 (154)

191 (154)

11

Îngrijire 2

157 (127)

157 (127)

262 (211)

157 (127)

157 (127)

262 (211)

 

Compensaţii pentru acoperirea pierderilor de venit agricol (12 ani)

12

Marja netă standard

190

190

190

-

-

-

Deţinătorii de terenuri agricole şi neagricole proprietate a statului şi/sau deţinătorii de terenuri agricole şi/sau neagricole proprietate a unităţilor administrativ teritoriale (UAT) sau asociaţii ale acestora, beneficiază numai de sprijinul acordat în baza Primei 1.

Sursa: madr.ro

Oportunități de accesare a fondurilor europene pentru abatoare mobile

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vine în întâmpinarea solicitărilor venite din partea fermierilor de a avea locuri de sacrificare pentru animalele deținute, îndeosebi în zonele izolate sau a celor care au ferme de mici dimensiuni.

Astfel, având în vedere nevoia constantă de a avea carne abatorizată în condiții certificate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat soluția finanțării unor abatoare mobile prin intermediul fondurilor europene disponibile prin Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea /marketingul produselor agricole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Prin urmare, potențialii beneficiari pot depune proiecte privind achiziția și înființarea de abatoare mobile până la data de 15 decembrie 2018. De acest sprijin pot beneficia crescătorii de animale, cooperativele sau grupurile de producători.

Abatoarele mobile ar putea deveni o soluție pentru fermele zootehnice, dar și pentru micii crescători care sacrifice animale doar ocazional. Abatoarele mobile vor funcționa ca un centru de sacrificare, tranșare și comercializare, care va fi autorizat sanitar-veterinar și va deservi crescătorii de animale din zona de amplasare, dar și alți fermieri care au nevoie de aceste servicii.

În cadrul unităților de abatorizare se pot desfășura următoarele activități: sacrificarea animalelor, prelucrarea primară, depozitarea, vânzarea cu amănuntul, prestări servicii de sacrificare și prelucrare.

Pentru o mai bună informare a potențialilor beneficiari, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a declanșat o campanie de informare prin intermediul Direcțiilor Agricole Județene, astfel încât să fie explicați clar parametrii și condițiile de funcționare a abatoarelor mobile, beneficiile pe care le aduc crescătorilor de animale, precum și comunităților rurale, în general, dar și posibilitățile de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Mai multe detalii despre înființarea abatoarelor mobile se regăsesc în materialul  informativ atașat.

Abonează-te la acest feed RSS