Adama 750x100 30 martie
update 4 Apr 2020

Avem fond mutual, dar fără norme

Odată cu înfiinţarea fondurilor mutuale, fermierii români nu mai riscă absolut nimic din punct de vedere meteorologic sau al pierderilor cauzate de diferenţe de piaţă din pierderi de venit, este de părere ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Fermierii, în schimb, se plâng însă de faptul că seceta şi îngheţul sunt în continuare ignorate, iar de la participare benevolă la fond s-a ajuns la „obligaţie“. Unii susţin că este vorba chiar de un impozit suplimentar pus pe seama fermierilor, în timp ce alţii declară că a venit vremea schimbărilor, cel puţin în privinţa mentalităţilor.

Sprijin mai mic pentru cei care nu cotizează la fond

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin susţine că înfiinţarea fondului mutual reprezintă cea mai mare realizare a agriculturii româneşti din ultimul deceniu. „Fermierii vor avea posibilitatea, pe lângă societăţile de asigurări, să cotizeze la un fond mutual creat şi sprijinit de către Comisia Europeană pe baza unui ONG care va fi înfiinţat, costurile de funcţionare urmând să fie suportate pentru o perioadă de trei ani din fonduri europene, din fonduri de dezvoltare rurală pe care România le va avea la dispoziţie“, a precizat Constantin.

Fondul poate fi creat de către fermierii care deţin cel puţin 30% din suprafaţa agricolă a României, urmând ca acesta să acopere toate riscurile, inclusiv cele neacoperite de societăţile de asigurări, respectiv îngheţ, grindină, secetă, pierderile de venit cauzate din anumite probleme, boli care apar pe piaţă, promite Constantin. Fondul se constituie din 65% contribuţie naţională şi a Uniunii Europene şi 35% din contribuţia membrilor. Fermierii care nu cotizează la fondul mutual vor primi în continuare subvenţii de la stat, dar numai 20% din sprijinul de la bugetul naţional, a anunţat ministrul.

De la participare benevolă, la obligaţie

Nicolae Sitaru din Ialomiţa se numără printre fermierii care au participat chiar la primele consultări iniţiate de Ministerul Agriculturii cu asociaţiile de producători agricoli în vederea constituirii fondului mutual. Forma în care a apărut ordonanţa de urgenţă care reglementează din punct de vedere legislativ modul în care se vor înfiinţa aceste fonduri în România nu îl satisface aproape deloc. Şi aceasta pentru că una s-a discutat la început şi alta s-a trecut în lege, după cum spune agricultorul.

„Când am început discuţiile la minister s-a spus că participarea la fond e benevolă, după care a devenit obligaţie. Tot aşa s-a zis că vor fi incluse seceta şi îngheţul, ceea ce nu s-a întâmplat, iar acum promit că le trec în norme. După cum arată actul normativ la momentul actual, vorbim mai degrabă de un impozit suplimentar pentru fermieri“, afirmă Sitaru.

Constantin, în schimb, susţine că obligaţia fermierilor să se înscrie la fond „nu este anticonstituţională, ci o măsură pentru stimularea agriculto­rilor să se înscrie în aceste fonduri, care ar fi trebuit să se constituie încă din 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, pentru că ele vin în sprijinul agricultorilor.“

Sitaru nu crede însă că actul normativ sau mai bine zis fondurile mutuale vor deveni funcţionale în acest an, mai ales că în circa două luni începe recoltatul la porumb.

Lucrurile nu sunt clare nici în ceea ce priveşte cotizaţia membrilor. Se ştie doar că aceasta ar fi, în principiu, mai mică decât prima de asigurare acoperită de către stat. Însă şi aici lucrurile trebuie diferenţiate, pentru că micii fermieri plătesc un preţ către asiguratori, iar marii latifundiari altul, deoarece au o cu totul altă putere de negociere. Ar mai fi multe de spus şi legat de diferenţele de venit care pot apărea şi „din cu totul alte cauze“.

Iar dacă până şi francezii se chinuiesc de vreo trei ani să facă fondul să funcţioneze, ce să ne mai mire că lucrurile se mişcă atât de greu la noi, se întreabă agricultorul.

Există şi fermieri încrezători

Doru Moţ, un fermier din Timiş, este ceva mai optimist. El declară că ideea este extraordinară – chiar dacă este impusă cu „forţa“ – şi ţine de solidaritatea umană. Recunoaşte însă că foarte multă lume e circumspectă pentru că aşa se „întâmplă când se strâng bani şi nu se ştie unde se duc“. În plus, poate că şi momentul constituirii fondurilor mutuale nu este cel mai oportun, mai ales că vine după un an agricol 2012 dificil, care a afectat serios veniturile agricultorilor.

Fermierul mai spune că nu este de mirare că n-au fost incluse în lista riscurilor avute în vedere seceta şi îngheţul pentru că acestea afectează areale mari, iar banii s-ar epuiza foarte repede. Dovada este şi faptul că statul nu poate asigura fondurile pentru aceste despăgubiri.

„Cred că sunt alte incidente pe ariile mai înguste unde omul poate fi ajutat să treacă mai departe“, afirmă Moţ. În atare condiţii, agricultorii vor avea la dispoziţie, pe de o parte, fondul mutual, iar pe de altă parte firmele de asigurare pentru a se feri de incidentele care ar putea să le compromită producţia. Cu o condiţie, să şi dispună de banii necesari. În plus, mai e ceva de lucrat şi la mentalitatea fermierilor, care îşi vor schimba treptat modul de a gândi. E un moment de inerţie psihologică, mai declară Moţ.

Lista compensaţiilor din noua Ordonanţă de Urgenţă

Guvernul a aprobat în luna iunie „Ordonanţa de Urgenţă privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.“ Fondurile mutuale sunt organizaţii neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, create în scopul acordării de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.

Compensaţiile se vor acorda pentru:

a) „Pierderi economice“ - Orice costuri suplimentare suportate de un agricultor drept rezultat al unor măsuri excepţionale întreprinse de acesta cu scopul reducerii aprovizionării pieţei în cauză sau orice pierdere substanţială care afectează producţia;

b) „Incident de mediu“ - Apariţia specifică a poluării, a contaminării sau a degradării în ceea ce priveşte calitatea mediului, cauzate de un eveniment specific şi limitate geografic;

c) „Situaţie excepţională“ – Situaţie în care se produce un eveniment/ fenomen excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate afectează producţia agricolă sau procesul de producţie de natură să compromită într-o proporţie însemnată rezultatul economic al activităţii şi să genereze pierderi economice care afectează reluarea ciclului productiv. Fondul mutual va fi condus de un Consiliu Director, a cărui componenţă, atribuţii, mod de organizare şi funcţionare se stabilesc prin statutul fondului.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Pe 26 iunie va intra în Guvern ordonanţa prin care se va înfiinţa primul fond mutual pentru agricultură

Ordonanţa de Urgenţă prin care se va înfiinţa primul fond mutual destinat agriculturii va intra în Guvern săptămâna viitoare, pe 26 iunie, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la începutul discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură.

"Pe 26 iunie va intra în Guvern Ordonanţa de Urgenţă prin care se va înfiinţa primul fond mutual destinat agriculturii. Fermierii vor avea astfel un instrument prin care vor putea fi despăgubiţi atunci când au probleme legate de grindină, secetă sau pierderi de venit pe care le-ar putea înregistra din cauza pieţei", a spus Constantin. 

Acesta consideră că proiectul va avea succes pentru că sunt asociaţii de agricultură care doresc să înfiinţeze un fond mutual pe scheletul asociaţiilor proprii.

"Sunt asociaţii de agricultori care doresc chiar pe scheletul asociaţiei să facă un fond mutual. Există discuţii avansate, discutăm cu fermierii în continuare astfel încât să avem succes cu acest proiect. Eu cred că dincolo de legislaţie, care va fi aprobată până pe 30 iunie, aşa cum ne-am angajat, trebuie să lucrăm cu fermierii, astfel încât până la sfârşitul anului să vorbim clar de înfiinţarea primului fond mutual care să funcţioneze din 2014. Atunci vom avea acces şi la bani europeni pentru că din perspectiva 2014-2020 Comisia Europeană acoperă şi anumite riscuri, adică o sumă extrem de importantă, respectiv la un euro returnează 1,65 euro", a adăugat şeful MADR.

Potrivit specialiştilor din Ministerul Agriculturii, funcţionarea fondurilor mutuale pentru agricultură va putea fi sprijinită financiar, timp de trei ani, din fonduri europene şi naţionale, însă capitalizarea acestora va fi făcută de fermierii români interesaţi de a participa şi cotiza la un astfel de fond.

Un astfel de fond ar trebui să deţină pentru început cel puţin 50 de milioane de euro, anual cotizaţia fermierilor urmând să fie capitalizată dacă nu vor fi evenimente climatice care necesită acordarea de despăgubiri.
România a preluat modelul fondului mutual franţuzesc, deoarece Franţa este singura ţară din UE care are funcţional un astfel de fond, deşi înfiinţarea acestora este o obligaţie în viitoarea Politică Agricolă Comună.

Sursa AGERPRES

Un fond mutual pentru fermieri va fi funcţional în România începând din 30 iunie 2013

Ministrul Agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin, şi-a exprimat, joi, convingerea că 'un fond mutual pentru fermieri va fi funcţional în România începând de pe 30 iunie 2013". 

'Va fi o modalitate suplimentară, utilizată în multe state europene, de sprijinire şi autosprijinire a fermierilor în cazul unor situaţii speciale, care vizează complementaritatea cu despăgubirile date de societăţile de asigurări. Acestea, din păcate, nu ajută fermierul pentru toate riscurile, între care seceta ori pierderile înregistrate în cazurile excepţionale, cum au fost în România aflatoxina sau gripa aviară din anul 2006. Dacă aveam aceste fonduri mutuale la acel moment s-ar fi sprijinit exact pierderile de venit pe care le înregistrau fermierii respectivi", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Daniel Constantin.

Potrivit acestuia, participarea fermierilor la un asemenea fond mutual 'va fi una benevolă'.

'Nimeni nu va fi obligat, nu va fi împovărat de a subscrie la acest fond", a precizat ministrul care consideră că în condiţiile în care fermierii se vor convinge că vor fi asiguraţi, astfel, împotriva tuturor riscurilor, că pot ieşi din impas în situaţii speciale 'vor merge spre o implicare de susţinere a unui fond mutual".

Ministrul Daniel Constantin a mai precizat că îşi bazează optimismul în privinţa funcţionării fondului mutual pe 'consultările avute cu fermierii", care au atestat dorinţa acestora de a contribui la constituirea respectivei forme de sprijinire a agricultorilor.

'S-a înţeles faptul că respectivul fond mutual nu va unul fi al Ministerului Agriculturii, ci instituţia va contribui financiar la susţinerea acestuia alături de fermieri, dar şi de Comisia Europeană, care va plăti 65 de cenţi fiecare euro ca despăgubire pentru o situaţie dificilă prin care ar trece fermierii", a precizat ministrul Daniel Constantin.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS