Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Zilele Horticulturii Bucureștene, un regal al florilor

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București organizează an de an manifestarea Zilele Horticulturii Bucureștene. Ajuns la cea de a XIII-a ediție, evenimentul a adunat tot mai mulți participanți și asta datorită faptului că îmbină teoria cu practica. Pe de o parte cei interesați pot participa la conferințe și prezentări tematice, iar pe de altă parte pot vizita standurile expozanților și își pot achiziționa flori pentru casă și grădină.

La deschiderea evenimentului au fost prezenți numeroși studenți, cadre didactice și specialiști de la alte universități fie din țară, fie din străinătate. Prezent la eveniment, fostul ministru al Educației, domnul Sorin Cîmpeanu – rectroul USAMVB, a declarat: „Acest eveniment a devenit deja un brand, sunt mândru că putem organiza an de an Zilele Horticulturii Bucureștene. M-aș bucura să atragă atenția și mai mult a celor care nu sunt de specialitate, iar în ultimul an se întâmplă acest lucru și datorită presei. Ne propunem să promovăm mult mai incisiv lucrurile bune care se întâmplă în universitățile bucureștene.“

Una dintre cele mai așteptate conferințe a fost cea susținută de Andreea Stör, unul dintre cei mai cunoscuți designeri în artă florală din țară și președinta Asociației Floriștilor Români. Aceasta a pregătit o serie de aranjamente florale și a explicat ce înseamnă designul floral. Studenții din sală, impresionați de demonstrația de artă, i-au adresat întrebări tehnice, dar i-au cerut și sfaturi pentru a putea avea la rândul lor o carieră de succes în domeniu floristic.

Deși inițial evenimentul a fost conceput doar cu scop didactic prin organizarea conferințelor și evenimentelor de specialitate, în urmă cu 6 ani a fost inițiat Hortus Florshow România, târgul ce se desfășoară în campusul de la Agronomie și care adună producători de plante din toată țara. În acest an au fost 36 de standuri, care mai de care mai frumoase și mai viu colorate, unde au fost expuse inclusiv plante noi, cum ar fi floarea de hârtie, și varietăți rare ale unor plante de grădină, cel mai elocvent exemplu fiind bujorul galben.

Standul Facultății de Horticultură a fost unul dintre cele mai dinamice pentru că, pe lângă florile din propriile sere, au fost prezenți și studenți care au oferit detalii despre plante, dar au strâns și semnături pentru ca inițiativa domnului profesor Florin Toma de a transforma bujorul în floare națională să devină realitate.

Concluziile evenimentului le-am aflat de la domnul prof. univ. dr. Dorel Hoza, decanul Facultății de Horticultură: „Această ediție sperăm să fi fost mai bună decât până acum. Evenimentele din anii trecuți ne-au învățat lucruri și am încercat să ne organizam în așa fel încât ce ne-a scăpat într-un an să fie mai bine pus la punct în următorul. Avem deja o experiență în ceea ce privește conferințele, dar și pe partea de târg cu vânzare deoarece cei care participă la eveniment sunt interesați de ambele aspecte. Participanții la Zilele Horticulturii obțin și informații noi, dar pot pleca acasă și cu flori pe care poate nu le găsesc în altă parte. Facultatea de Horticultură are propriul stand unde prezentăm plantele crescute în serele noastre, dar mai ales oferta educațională.“

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 18

Cum poți înființa o cultură de garofițe

Garofițele (Dianthus spp.) aparțin familiei Caryophyllaceae, ce cuprinde aproximativ 300 de specii de plante, majoritatea fiind originare din Europa și Asia, apoi din Africa de Nord și doar una singură din America de Nord Arctică. (D. repens). Denumirea de Dianthus provine din grecescul Dios și înseamnă Dumnezeu, iar Anthos înseamnă floare. Prin urmare aceasta se poate traduce ca fiind floarea divină.

Specii și cultivaruri

D. alpinus (în imaginea de mai sus) este o specie perenă de talie mică, prezintă tulpină ușor ramificată și flori de culoare roz intens.

Dianthus caryophillus

D. caryophylus var. semperflorens este o specie perenă ce poate fi cultivată și ca plantă anuală sau bienală. Aceasta cuprinde mai multe varietăți, printre care garoafa de seră ce se înmulțește prin butași în spații protejate, garoafa de vară (Chabaud) care se înmulțește prin semințe și se cultivă ca plantă anuală înflorind atât vara, cât și toamna, garoafa de Viena ce se înmulțește prin semințe și se cultivă numai ca plantă bienală și garoafa Grenadin care poate fi cultivată ca plantă bienală.

D. chinensis sau garoafa chinezească se poate cultiva ca plantă anuală sau bienală. Prezintă o tulpină și ramificații mai scurte și viguroase cu noduri pronunțate și frunze linear lanceolate, de culoare verde deschis. Florile sunt simple sau involte cu petale cu marginea dințată. Pot fi unicolore sau în combinații de culori dispuse în cercuri sau striuri.

dianthus barbatus

D. barbatus sau garoafa turcească (în imaginea de mai sus) este o specie perenă cultivată ca bienală sau anuală. Frunzele de la bază sunt pețiolate, dispuse în rozetă, iar florile sunt numeroase, de dimensiuni mici, unite în cime corimbiforme. Petalele au marginea fin dințată și sunt de diferite nuanțe, de la alb-roz până la roșu și violet.

0 Dianthus deltoides

D. deltoides prezintă frunze fine și flori roz cu o pată purpurie de forma literei grecești delta.

dianthus plumarius

D. plumarius prezintă tulpini foarte ramificate, de 20-30 cm, ce formează o tufă densă. Frunzele sunt lanceolate, de culoare albăstruie. Florile sunt solitare, puternic parfumate, simple sau duble, de culoare cărămizie, violet, alb etc.

dianthus superbus

D. superbus prezintă lăstari numeroși cu înălțimi de 35-65 cm ce îi conferă un aspect de tufă ce poate fi cultivată ca plantă bienală. Culoarea frunzelor este verde deschis, iar forma acestora este liniar obtuză. Florile sunt așezate în panicule corimbiforme ce înfloresc în prima parte a verii, deosebit de parfumate, iar culoarea acestora variază de la alb, roz, lila sau violet.

Dianthus spp. s-a adaptat cu ușurință la condițiile pedoclimatice ale țării noastre și a căpătat tradiție, devenind o specie rustică. Este regăsită chiar și ca plantă endemică în munții Piatra Craiului și se numește Dianthus callizonus – garofița Pietrei Craiului.

Tehnologie de cultură și exigențe ecologice

În funcție de perioada de vegetație și cultivarul utilizat, planta poate avea caracter anual, bienal sau peren. Cultura speciilor anuale și bienale se realizează prin semințe, iar speciile perene se înmulțesc fie prin semințe, fie pe cale vegetativă (divizarea tufei, marcotaj, butășire).

În 1962, odată cu înființarea Laboratorului de Floricultură și Plante Rare la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, a fost luată în studiu specia de garofița Dianthus Chabaud, iar soiul cel mai apreciat și introdus în programul de selecție conservativă a fost soiul Feuer Koning, comercializat chiar și în prezent. Soiul poate fi cultivat ca plantă anuală sau perenă, în jardiniere sau ghivece, iar în câmp, prin protejare pe timpul iernii (folie de mulcire, paie). Soiul prezintă aspect de tufă cu înălțimea de 45-55 cm. Prezintă flori roșii, involte, deosebit de parfumate, cu o perioadă de înflorire din luna iunie până la căderea brumei.

Înființarea culturii debutează cu producerea răsadurilor. Semințele se seamănă în răsadnițe, solarii sau seră, începând cu prima decadă a lunii februarie. Pentru o răsărire uniformă în aproximativ o săptămână este necesară o temperatură de 18-21°C, cu mențiunea că după răsărire, pentru obținerea unei tufe bogate, viguroase, cu internoduri scurte, este necesară scăderea temperaturii la 13-16°C, dar să se asigure cât mai multă lumină. Dacă semănătura este prea deasă se recomandă repicarea la 2 frunze adevărate (aproximativ două săptămâni de la răsărire). Lucrările de îngrijire a răsadurilor constau în menținerea în optim a factorilor de vegetație, în special asigurarea necesarului de apă prin udări repetate și aerisirea zilnică a spațiilor de producere. Cu 10-12 zile înainte de plantat se recomandă călirea răsadurilor prin mărirea perioadei de aerisire, chiar și pe timpul nopții. Înființarea culturii se realizează în câmp în ultima decadă a lunii aprilie.

Specia suportă mai multe variante tehnologice în funcție de sistemul de irigare. Pe teren nemodelat se respectă distanțele de 25-30 cm între plante pe rând, iar între rânduri de la 50-70 cm. Irigarea se poate face prin microaspersie sau picurare. De asemenea, cultura se poate înființa și pe teren modelat la 70 cm între rânduri și 25-30 cm între plante/rând, folosindu-se irigarea pe rigole.

Lucrările de îngrijire sunt cele specifice, respectiv 2-3 prășile manuale și 1-2 mecanice pentru combaterea buruienilor și menținerea solului afânat, irigarea în timp optim a culturii, fertilizarea și aplicarea de tratamente pentru prevenirea și combaterea atacului principalilor agenți patogeni.

Specia manifestă cerințe ridicate față de lumină, necesită temperatură moderată pentru o creștere vegetativă și înflorire echilibrată. Preferă solurile calcaroase sau lutonisipoase, bine drenate, unde nu apare procesul de băltire.

Recoltarea florilor se realizează în faza de deschidere aproape completă a inflorescenței, prin rupere sau tăiere.

Bianca ZAMFIR, Camelia BRATU, cercetători științifici SCDL Buzău

Mix de culoare, natura, specialişti şi public pasionat de horticultură, la EXPO FLOWERS & GARDEN 2016

  • Companiile cu produse şi servicii de horticultură, grădinărit şi arhitectură peisagistică sunt aşteptate şi la INDAGRA 2016 (2-6 noiembrie)
  • Ediţia 2017 a expoziţiei EXPO FLOWERS&GARDEN va avea loc în martie

Ca în fiecare primăvară, la ROMEXPO a avut loc EXPO FLOWERS&GARDEN (www.expoflowers.ro), evenimentul care dictează tendinţele anului în grădinărit.

21.500 de persoane au vizitat, între 7 şi 10 aprilie, Expoziţia Internațională de flori, amenajări peisagistice, horticultură şi grădinărit şi evenimentele ROMEXPO desfăşurate concomitent cu aceasta: Mobila Expo, Ambient Expo, Construct Expo, Romtherm şi Romenvirotec.

EXPO FLOWERS&GARDEN a adunat la standuri 37 de companii din trei ţări: Bulgaria, Franţa şi România. Zeci de specialişti au interacţionat cu publicul caruia i-au oferit cele mai bune sfaturi şi idei, privind sănătatea şi frumuseţea grădinilor şi arbuştilor.

Evenimentul s-a adresat atât profesioniştilor (producători, comercianţi, horticultori, arhitecţi peisagişti, specialiştilor în unelte şi ornamente de gradină: arbuşti, pavaje, mobilier de grădină, sere) de pe piaţa de import şi distribuţie de flori, plante şi soluţii de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi, dar şi publicului larg.

Arbuştii exotici, la mare căutare

Interesul vizitatorilor Expo Flowers&Garden a crescut la această ediţie în ceea ce priveşte arbuştii fructiferi şi cei exotici, care au avut preţuri potrivite oricărui buget.

Astfel, un Afin siberian (Lonicera Kamtschiatica) putea fi achiziţionat la preţuri cuprinse între

10 şi 15 lei, arbuştii de Banana Nordului (Asiminia Triloba) s-au vândut la preţuri între 120 şi 150 de lei, pe când măslinii s-au cumpărat şi la 180 de lei.

Arbuştii de citrice despre care s-au cerut cel mai des detalii privind preţul au fost: kiwi (20 de lei), grapefruit-ul (190 de lei), pomelo (240 de lei).

Bine vânduţi au fost şi arbuştii fructiferi cu proprietăţi terapeutice şi care deţin certificare de calitate şi conformitate, cum ar fi goji şi merişorul.

Florile şi alte plante interesante fără flori, atât de apartament, cât şi de grădină, au rămas în topul preferinţelor vizitatorilor care au achiziţionat cel mai des: panseluţe, petunii, orhidee, crini, lavandă, ficus şi bambus.

Fermierii şi profesionişti, prezenţi la EXPO FLOWERS&GARDEN

În ajutorul celor pasionaţi de horticultură, la evenimentul desfăşurat la ROMEXPO au venit şi companii care prin specialiştii prezenţi la standuri au oferit: sfaturi, recomandări şi produse de înaltă calitate, cum ar fi: unelte profesionale cu garanţie nelimitată, materiale de legat de generaţie nouă, prietenoase cu mediu sau servicii pentru plantaţii pomicole superintensive. De asemenea, la eveniment a fost prezentă şi Facultatea de Horticultură Bucureşti, care, prin profesorii şi specialiştii săi, a oferit consiliere în privinţa plantaţiilor floricole şi pomicole.

Asociaţia Antreprenorilor de Peisagistică din România (AAPR) a fost, de asemenea, prezentă la EXPO FLOWERS & GARDEN, cu produse si servicii dedicate grădinăritului: mini-fântâni arteziene, sisteme de irigat grădinile şi solariile, etc.

Accesorii pentru grădinărit şi servicii de arhitectură peisagistică

Expo Flowers&Garden a cuprins si oferte variate privind accesoriile destinate grădinăritului practicat de amatori sau de profesionişti. Astfel, s-au putut achiziţiona ghivece de toate mărimile şi dimensiunile, instrumente de tăiat şi de cosmetizat plantele şi arbuştii precum şi diferite tipuri de îngrăşământ destinat atât suprafeţelor exterioare mari cultivate cu flori şi arbori, cât şi spaţiilor mici de apartament sau e birou amenjate cu flori.

Decoraţiuni şi ateliere de aranjamente florale

EXPO FLOWER&GARDEN a oferit vizitatorilor posibilitatea de a-şi testa abilităţile de florişti, cu ocazi unor ateliere de aranjamente florale gratuit. În cadrul acestora, cei pasionaţi au învăţat aspecte privind dispunerea florilor şi altor plante pentru obţinerea unor decoraţiuni florale cu impact vizual plăcut.

La preţuri cuprinse între 30 şi 250 de lei, vizitatorii EXPO FLOWER&GARDEN au putut achiziţiona decoraţiuni inedite realizate fie prin combinaţia de vase din ceramică lucrată şi pictată manual, pietriş şi plante aeriene Tillandsia, fie în varianta de terariu.

Fermierii din sectorul horticulturii, asociaţiile din domeniu, companiile ce produc sau importă produse destinate grădinăritului, precum şi arhitecţii peisagişti sunt aşteptaţi şi la ediţia viitoare a EXPO FLOWERS&GARDEN, care va avea loc în martie 2017.

Mai multe informaţii se pot obţine de pe website-ul evenimentului, www.expoflowers.ro

FACEBOOK - EXPO FLOWERS&GARDEN

Bujorul, floarea naţională

Pe modelul altor state din întreaga lume, în urmă cu doi ani s-a născut un proiect prin care se dorea ca şi România să aibă o floare naţională, una îndrăgită de foarte mulţi români. Iniţiativa i-a aparţinut domnului conf. univ. dr. Florin Toma din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, iar floarea propusă a fost bujorul, nu întâmplător, ci ţinând cont de o multitudine de factori pe care îi vom detalia în cele ce urmează. Deşi acest proiect a fost primit cu entuziasm, mai ales că bujorul este o floare îndrăgită de foarte mulţi români, încă nu a fost oficializat un act legislativ prin care să fie declarat floare naţională. Pe acest considerent a fost lansată o petiţie online care necesită 100.000 de semnături, iar la atingerea acestui target va fi posibilă realizarea acestui proiect pe calea cea mai simplă, decret prezidenţial.

De ce bujorul?

Pentru a putea desemna o anumită floare să devină emblema unei ţări este nevoie de o serie de argumente care să confirme iniţiativa. Pentru acest lucru, dl Toma a prezentat în urmă cu doi ani, odată cu lansarea iniţiativei, o serie de argumente care să susţină această alegere, listă completată în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“ desfăşurată la începutul lunii iunie.

Aşadar, de ce bujorul ar trebui să fie elementul floristic de identificare? În primul rând pentru că pe teritoriul României pot fi admirate 5 specii spontane de bujori, fapt pentru care au fost create şi diferite rezervaţii naturale – prima dintre speciile spontane amintite de dl Toma este Paeonia peregrina Mill, cunoscută şi sub denumirea Paeonia peregrine. var romanica – bujor românesc, denumire care nu mai este acceptată deoarece s-a demonstrat că această specie poate fi întâlnită şi în alte areale din Balcani, apoi Paeonia tenuifolia L., Paeonia teriternata Pall. ex. DC., Paeonia Mascula (L.) Mill., Paeonia officinalis L. subspecia banatica (Rochel) Soó. La aceste specii se adaugă altele 3 cultivate, cu cca 100 de varietăţi şi soiuri: Paeonia officinalis L., Paeonia lactiflora Pall şi Paeonia suffruticosa Andrews; sin. P. arborea Donn.

Bujorul, sub diversele specii, poate fi întâlnit în toate zonele ţării şi a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai îndrăgite flori. Mai mult decât atât, aprecierea bujorului poate fi regăsită şi în tradiţiile, folclorul şi cultura poporului. În anumite zone ale ţării poate fi întâlnit sub denumire de busuioc roşu, palma-maicii-domnului, rujioară sau băbărujă, iar la jumătatea lunii mai are loc „Sărbătoarea bujorului“, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice. Tema bujorului este larg răspândită în covoarele tradiţionale sau costume populare şi, pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit în scop medicinal şi cosmetic (rădăcina de Paeonia Lactiflora). Specia cunoscută sub numele de bujor românesc este asociată în tradiţia şi cultura românească în special cu puterea dragostei, a devotamentului şi a sacrificiului. Pentru aceste motive a fost adoptat de curând ca simbol de către Ministerul Apărării pentru a comemora pe 11 noiembrie Ziua Veteranilor, precum şi pentru a onora eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României. Pe lângă toate aceste considerente care au ca actor principal bujorul, aproximativ 70.000 de persoane au fost botezate cu acest prenume, iar aproximativ 30.000 au numele de familie Bujor.

Toate aceste argumente, la care se adaugă numeroase precizări, sunt susţinute de profesorul Toma de fiecare dată atunci când este întrebat despre acest proiect devenit unul de suflet. Acestui demers i s-au  alăturat, pe parcursul celor doi ani de când a fost lansat,  numeroase persoane din mediul academic şi nu numai. Printre acestea se numără şi doamnele Andreea Tănăsescu, fondatoarea comunităţii La Blouse Roumaine şi Cristina Turnagiu Dragna, cele care sprijină demersul profesorului Toma mai ales în spaţiul online. Tot ele au lansat şi petiţia online amintită la început, cea pe care noi o susţinem şi vă invităm să o semnaţi dacă sunteţi de acord cu argumentele mai sus prezentate.

http://www.petitieonline.com/bujorul_-_floarea_nationala_si_emblema_florala_a_romaniei

Pentru a-şi susţine proiectul, dl Toma a realizat şi o poezie, un dialog printre flori, al cărei final va desemna, şi el, floarea naţională.

Printre flori e zarvă mare
Fiindcă fiecare floare,
Se vrea aleasă cu fală,
Drept floare naţională.

Prima narcisa vorbeşte
Şi mândră, aşa grăieşte:
Eu sunt cea mai potrivită
Cu acest rang să fiu numită.

Sunt atât de parfumată
Şi al meu nume, fete-l poartă
Cresc în voie într-o poiană
Ca o specie spontană.

Mult te lauzi surioară
Zis-a mica lăcrămioară.
Ştii că şi eu-s parfumată
Şi sunt mult mai delicată.

Taci, tu soro, că dau greş,
Zise floarea de măceş.
Doar floarea de colţ şi eu
Putem duce acest rang greu.

Din livadă în răspăr,
Grăieşte floarea de măr:
Nu vă lăsaţi amăgite
Doar eu-s printre favorite.

Din pridvoare, dintr-o dată
Strigă floarea de muşcată:
Sunteţi voi de viţă-aleasă
Dar tot eu-s cea mai frumoasă.

Într-o tufă, în bună pace,
Bujoru-ascultă şi tace
Însă când floarea îi creşte
Tuturor aşa grăieşte:

Sunteţi, cu toate, frumoase
Însă… cam pretenţioase
Acest titlu-i pentru mine
Ştiţi şi voi asta prea bine.

Spune-mi soro, spune-mi tu,
Ce are ăsta şi noi, nu?
Zise mica viorea
Către floarea de lalea.

Aşa ziseră-n poiene,
Florile de sânziene.
Ce ai tu şi noi n-avem?
Să ne spui, acum, noi vrem.

Ce am eu şi voi n-aveţi?
Eu-s floare pentru eroi.
Din iubire am răsărit,
Ştie orice îndrăgostit.

Sunt mult cântat în folclor,
Mamă mi-e cuvântul dor,
Şi orice fată frumoasă,
Pe ie vrea să mă coasă.

Înfloresc în primăvară,
Verde sunt şi peste vară.
Cresc şi-n rezervaţii multe,
De la câmpie la munte.

De la Zău de Câmpie,
La Pleniţa, lângă vie,
Din Munţii Măcinului,
La Comana Giurgiului.

Mulţi oameni numele-mi poartă
Şi sunt legat de a lor soartă
Chiar şi-acele ursitoare
Se folosesc de a mea floare.

Eu nu sunt lăudăros
Dar ştiţi şi voi că-s frumos.
Şi m-au pus ai mei români
În tradiţii din străbuni.

Iar pe Internet, mai nou,
Am făcut aşa ecou…
Că rămân şi eu uimit
De români cât sunt iubit.

Şi deodată înspre seară
Liniştea-ntre flori coboară.
Toate spre bujor priveau
Şi nimic nu mai grăiau.

Însă toate cugetară,
Cum că, pentru a noastră ţară,
Bujorul, fără îndoială,
E floarea naţională.

Loredana Larissa SOFRON

Hortus Florshow România 15-18 mai 2014

Facultatea de Horticultură din București vă invită la cea de a treia ediție a evenimentului HORTUS FLORSHOW ROMANIA 2014, manifestare dedicată HORTICULTURII (floricultură, pomicultură, legumicultură) ce se adresează profesioniștilor din sector și publicului larg. 
Evenimentul are loc în București, în cadrul Manifestării Zilele Horticulturii Bucureștene (ediția a XI-a), în parteneriat cu Universitatea de Stiințe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București și este organizat de Green Box SRL.
 
Perioada de desfășurare: 15-18 mai 2014 în București, orele 10-18.

Loc de desfășurare:
  •  zone externe din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București
ZONĂ STANDURI CU VÂNZARE (intrarea principală în campusul USAMV - Agronomia): 50 de standuri.
Suprafața standard de 40 mp pe care fiecare expozant și-o amenajează cum dorește (cu cort, mobilier etc propriu). Poate fi împărțită între 2 sau 3 expozanți.
Taxă pentru 4 zile / 40 mp este de 650 ron + TVA = 806 RON.
 
Există acces la apă și curent electric, pază permanentă, parcare, acces cu mașinile pentru a descărca materialele.
 
Există posibilitatea de cazare la prețuri accesibile în caminele studentești pentru cei din afara Bucureștiului.
 
Categorii de produse ce pot fi expuse și vândute:
Plante ornamentale și flori
Produse horticole
Material săditor floricol, pomicol și legumicol
Produse și accesorii pentru grădinărit
Amenajări exterioare
Mașini și instalații horticole
Articole pentru florării
Servicii pentru întreprinderi
Produse agro-alimentare tradiționale și de artizanat
 
Evenimente colaterale (GRATUIT): în cadrul campusului universitar
Simpozion tehnico-științific pe teme de horticultură
Demonstrații practice în livadă și parcul dendrologic
Demonstrații de artă florală
Vizitarea serei de cercetare Hortinvest 

Acces liber pentru vizitatori în spațiile dedicate evenimentului.
 
De aici puteti descarca:
1. Flyerul de prezentare Hortus Florshow București 2014 (PDF)
2. Formularul de inscriere ca expozant (PDF)
Cei interesați sunt rugați să completeze și să expedieze formularul prin fax sau email la adresele și conform indicațiilor din formular, până la data de 04.05.2014.
 
Pentru informații suplimentare:
Mobil: + 40 723 777 924
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Viorica Lagunovschi-Luchian

0745254406
 

Regina de toamnă a grădinilor

Tufănica sau crizantema, dumitriţa, margareta de toamnă (Chrysanthemum indicum) este o plantă originară din Asia şi Europa de Nord - Est.

Prezintă 30 de specii, iniţial perene, dar botaniştii le-au transformat şi în plante anuale, al căror înflorit poate fi dirijat pentru oricare perioadă.

În China crizantema tip tufănică este prezentă din secolul al V-lea şi a dat numele unei localităţi, Ju-Xian (oraşul crizantemă), iar în Japonia pătrunde în secolul al VIII-lea, utilizându-se ca sigiliu imperial.

În Europa a fost adusă în anul 1.500, iar numele ştiinţific vine de la chrys (auriu - în greacă) şi anthemon (floare).

Tufănica este decorativă exclusiv prin florile de mărimi diverse, de la mici şi de culoare ruginie, la mari, multicolore – alb, galben, roz, roşu, violet, auriu etc.

Înmulţire specii anuale

Se seamănă la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii martie, în răsadniţe reci. Răsadul se plantează direct la locul definitiv, la distanţele pe care le dorim în grădina sau pe aleea noastră, ori în ghivece. Se poate semăna şi la locul definitiv în luna aprilie. Există şi varianta semănatului din toamnă şi repicarea la ghivece care se păstrează în spaţii uşor încălzite, bine luminate şi aerisite.

Înmulţire specii perene

Planta nu este foarte pretenţioasă la sol; este perfect un pământ obişnuit de grădină, afânat, cu expoziţie însorită, în afară de soiurile create pentru a rezista şi la semi-umbră, suficient de umed, dar nu în exces. Înmulţirea se face prin seminţe sau despărţirea de tufe.

Prin sămânţă: se seamănă în aprilie - mai, direct în câmp sau în răsadniţe, în 3 - 4 săptămâni planta răsare, după alte 3-4 săptămâni se repică, iar toamna se plantează la locul definitiv. Divizarea tufelor: se execută o dată la 3-4 ani, primăvara sau toamna.

Îngrijire

Întreţinerea este minimală, vorbind strict de tufănelele de grădină. Se udă ori de câte ori este nevoie, solul se menţine afânat şi curat de buruieni, iar pentru un înflorit abundent rupeţi florile după ofilire.

Înainte de venirea iernii, după ce s-au scuturat frunzele, tăiaţi tulpinile puţin deasupra solului, iar dacă este foarte frig, acoperiţi-le cu un mulci din paie sau frunze. (M.B.)

Totul despre florile nemuritoare

Vă prezentăm în acest număr câteva specii de plante nemuritoare, poate şi pentru că a început sezonul înfloritului, iar cei care doresc să le recolteze pentru aranjamentele florale care să coloreze interioarele iarna o pot face de-acum înainte.

Ammobium (imortela albă) cuprinde două specii originare din Austria. Sunt plante erbacee, anuale sau vivace, rar folosite ca flori de grădină, întrebuinţarea de bază fiind pentru aranjamente şi decoruri persistente. În acest scop, florile se recoltează înainte ca discul galben să fie foarte vizibil, se leagă în mănunchi şi se usucă, în locuri bine aerisite, dar neapărat umbrite.

Ammobium alatum este planta tip pentru acest gen, cu tulpina de 50-60 cm, ramificată, acoperită cu peri mătăsoşi, argintii. Frunzele formează o rozetă tufoasă, iar florile albe, dispuse în capitule, încep să înflorească în luna iunie. Se seamănă în martie – aprilie, iar răsadul este scos într-un pământ nisipos, expus la soare, în luna mai.

Gomphrena (pupi) cuprinde 70 de specii originare din America şi Australia, florile purtând un colorit viu.

Sunt erbacee, cu flori în capitule globuloase, de nuanţe violet sau palete de roşu. Cea mai răspândită este Gomphrena globosa, înaltă de 30-40 cm, ramificată la bază, având tulpină pubescentă şi flori în capitule globuloase, violet lucitoare.

Helichrysum (flori de pai) este răspândită în zonele calde, având peste 200 de specii în Asia, Europa, Africa şi Australia.

Helichrysum bracteatum este cultivată ca plantă anuală, cu tulpina rigidă, de 40-100 cm, flori galbene, purpurii, roz sau albe dispuse în capitule terminale, solitare. Perioada de semănat este aceeaşi, martie - aprilie, cu scoatere la locul definitiv în mai, şi înflorit care deja a început la sfârşitul lunii iunie şi continuă până toamna târziu.

Roccardia îşi are originea în Australia şi sudul Africii. Sunt cunoscute în lume peste 50 de specii, dar cele mai întâlnite sunt R. manglesii (35 cm înălţime, cu flori sub formă de capitule, purtate de pedunculi subţiri, cu involucrul compus din mai multe rânduri de scuame membranoase, etajat pe culori, de la alb satinat, roz pal şi roz) şi R. rosea (flori galbene, în capitule terminale, înconjurate de un involucru membranos, în interior roz lucitor).

Xeranthemum (cununiţă, imortelă, plevaiţă) este un gen de plante alb lânoase, înalte de 50-60 cm, cu tulpini ramificate la bază, frunze liniare sau oblonge şi flori mici, dispuse în capitule solitare, de culoare roz. Înflorirea este foarte abundentă.

La această specie semănatul se poate face şi direct în câmp, tot în luna mai, iar florile pot fi recoltate din luna iulie-august.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Pledoarie pentru proclamarea bujorului floarea naţională a României

Românii au fost dintotdeauna un popor iubitor de flori şi, cu toate acestea, nu avem încă, în mod oficial, o floare naţională. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri pentru alegerea unei flori naţionale, dar niciuna dintre propuneri nu a fost finalizată printr-un act legislativ care să oficializeze floarea naţională.

USAMV Bucureşti, prin Facultatea de Horticultură, a lansat la începutul lunii iunie, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf. dr. Florin Toma, ca bujorul să fie proclamat oficial, de către forul legislativ al ţării, floarea naţională a României.

De ce este necesar să avem, în mod oficial, o floare naţională? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să avem în vedere ceea ce simbolizează florile în viaţa fiecăruia dintre noi: sublimul, frumosul, dorinţa de mai bine, dragostea şi preţuirea pe care le purtăm celor dragi.

Foarte multe ţări au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul geografic sau pentru cultura şi tradiţiile lor. În Japonia, de exemplu, crizantema este floarea familiei imperiale, iar cireşul ornamental este floarea naţională a poporului japonez. Olanda, Turcia şi Ungaria au ca floare naţională laleaua; Spania are ca floare naţională specia Iris pseudacorus; în SUA trandafirul este floarea naţională, fiecare dintre cele 50 de state componente ale federaţiei având, pe lângă trandafir, o floare naţională locală.

Tocmai de aceea USAMV Bucureşti, prin Facultatea de Horticultură, a iniţiat acest inedit şi remarcabil proiect naţional care să se finalizeze cu proclamarea oficială, de către forul legislativ al ţării, a unei flori naţionale a României.

În lucrările susţinute pe parcursul conferinţei „Agriculture for life, Life for agriculture“ din perioada 6-8 iunie 2013, titularul disciplinei floricultură, conf. dr. Florin Toma, a concluzionat că bujorul este specia cea mai reprezentativă pentru poporul român şi, prin urmare, este cel mai îndreptăţit să i se confere, în mod oficial, rangul de floare naţională a României.

Argumentele aduse în sprijinul acestei propuneri au fost:

I) în ţara noastră numeroase specii de bujor cu un mare potenţial biologic şi ornamental (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. banatica), crescând spontan în mai multe regiuni, în rezervaţii protejate de lege (fig. 1.);

II) pe lângă speciile spontane, se întâlnesc şi specii cultivate într-o varietate însemnată de forme şi culori, mai exact 3 specii cultivate cu peste 130 cultivaruri identificate până în prezent (fig. 2);

III) graţie frumuseţii plantelor (îndeosebi a florilor) şi a calităţilor lor biologice (perenitate, productivitate, flexibilitate tehnologică, adaptabilitate ecologică), plantele de bujor sunt aproape nelipsite din decorul parcurilor şi grădinilor;

IV) florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile, muzica, poezia, literatura şi pictura poporului român;

V) în cinstea bujorului se organizează anual festivaluri şi sărbători în mai multe zone ale ţării;

VI) frumuseţea florilor de bujor face posibilă realizarea unor buchete şi a altor tipuri de aranjamente florale de excepţie;

VII) în conştiinţa poporului român, frumuseţea fizică şi spirituală sunt adesea asociate cu bujorul, fapt dovedit de utilizarea largă a numelui de bujor şi a derivatelor sale la nume de familie, prenume, nume de localităţi, nume de străzi, nume de păsări şi animale (o statistică recentă arată, de exemplu, că pentru 29.231 de persoane numele de familie este Bujor iar 69.355 de persoane au prenumele Bujor);

VIII) folclorul românesc abundă în cântece în care tema bujorului este prezentă, mai ales în refrene şi atunci când trebuie să se facă o rimă cu cuvântul dor;

IX) tema bujorului este larg răspândită în covoarele tradiţionale, costume populare şi alte obiecte de artizanat de o frumuseţe rară, fapt ce dovedeşte aprecierea deosebită de care se bucură bujorul la nivel naţional;

X) pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit şi în scop medicinal şi cosmetic.

Toate aceste argumente sunt dezvoltate în lucrarea elaborată de conf. dr. Florin Toma, care se află postată pe pagina web a Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti (www.usamv.ro – Facultatea de Horticultură sau www.horticultura-bucuresti.ro). Sunt argumente reale, care arată că bujorul poate fi considerat un element de identitate naţională şi merită pe deplin să i se confere, în mod oficial, titlul de floare naţională a României.

În curând, pe aceeaşi pagină va fi postată şi o platformă de adeziuni, în care toţi iubitorii bujorului – o floare au conotaţii deosebite pentru poporul român – îşi pot exprima opţiunea privitoare la proclamarea oficială, de către forul legislativ al ţării, a bujorului ca floare naţională a României.

Este demn de remarcat faptul că foarte mulţi specialişti horticultori, printre care toţi titularii disciplinelor de floricultură de la celelalte Facultăţi de Horticultură din ţară şi colaboratorii lor, şi-au exprimat susţinerea pentru propunerea dlui conf. dr. Florin Toma de la USAMV Bucureşti, ca bujorul să devină oficial floarea naţională a României.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS