Pentru tinerii fermieri anul de producție 2022 pare că va fi un adevărat câmp de luptă. Provocările acestui început de sezon agricol îi pune pe gânduri destul de mult, mai ales că viitoarele producții sunt condiționate de forțele naturii, spune Ovidiu Vasilachi, fermier în zona Parincea, judeţul Bacău. Acesta administrează o întreprindere individuală cu profil agricol, respectiv cultură mare, care gestionează circa 100 ha.

„Nu mi-am dorit să fiu fermier“

„Părinții au început să facă agricultură după Revoluție, ulterior am preluat eu activitatea familiei și încerc să o dezvolt cât mai bine și eficient din punct de vedere economic. Cât am fost copii, eu şi fratele meu mai mic, Gabriel, am stat mai mult pe lângă tata și l-am ajutat la muncile câmpului. Așa am învăţat multe aspecte tehnice. În prezent, culturile predominante în ferma noastră sunt cerealele, grâu și orzoaică, porumb, floarea-soarelui, dar mai semănăm și lucernă pentru comercializare. Încercăm să avem din punct de vedere economic, calitativ și cantitativ rezultate cât mai bune, iar asta implică foarte mult timp și un studiu foarte avansat pentru a obține rezultate eficiente“, mărturisește Ovidiu. În scurta istorie a fermei, acesta ne-a precizat că totul a pornit prin 2010, când stâlpul familiei, tatăl lui, a suferit un accident vascular, iar el a fost nevoit să-i stea alături. „Ușor, ușor şi-a revenit şi mi-a sugerat să încerc să dezvolt afacerea, să continui ceea ce a început el. Am fost de-acord, iar din anul 2011 am început o activitate independentă în agricultură“, mai adaugă acesta.

Potrivit fermierului, nu este ușor să fii agricultor pentru că este o meserie condiționată de natură. „Cheia succesului ține de Dumnezeu și de capriciile naturii. Primul factor de care depindem în totalitate este apa, iar dacă vrem producții mari și de calitate avem nevoie și de apă. Apoi este important aportul de îngrășăminte organice sau chimice, administrate trifazial sau dublu fazial. Este un proces care poate duce la obținerea unor rezultate cât mai bune. 2021 a fost un an foarte bun pentru mine; din ceea ce am agonisit în timpul anilor am reușit să cumpăr un tractor și încercăm și anul acesta să avem rezultate similare. Tot profitul pe care îl obținem în societate îl reinvestim.“

Unde-i unu’, nu-i putere. Unde-s doi, puterea creşte!

Primele investiţii au fost făcute în utilaje agricole deoarece Ovidiu a încercat să crească performanţele în producţie, prin apelarea la tehnologii moderne. Conştient de nevoia de specializare în domeniul de activitate, a urmat şi cursurile la Facultatea de Agricultură Iași, absolvindu-le în vara 2019. În același an a reuşit să achiziţioneze o semănătoare modernă pentru prăşitoare şi să demareze lucrările de modernizare a unei vechi hale industriale din zonă pentru a o transforma în spaţiu de depozitare a recoltelor. Pentru anul 2020 proiectase finalizarea lucrărilor la depozit şi achiziţionarea unei semănători noi pentru cereale. Spre agricultură s-a îndreptat şi fratele lui, Gabriel. „Lucrăm amândoi pentru a reduce cheltuielile cu forţa de muncă. Pe cei care vin din spatele nostru, dacă au de gând să facă agricultură, îi îndrum spre acest sector doar dacă au acea conexiune cu natura, dacă simt că au un drum în acest domeniu“, specifică Ovidiu.


În ceea ce privește situația culturilor de toamnă, tânărul fermier spune că are emoții în această primăvară. „Din punctul meu de vedere suntem în întârziere, avem un deficit de apă foarte mare, încercăm cumva să putem administra și îngrășăminte. Înfrățirea este foarte mică la cultura de grâu și orz. Nu știm cum va fi, așteptăm.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Daniel Marcu, este administratorul fermei IF Voinea Ion Nelu din comuna Negoi, județul Dolj, acordă o atenție deosebită controlului buruienilor. Atenția sa se sporește atunci când este vorba de cultura de porumb, iar anul acesta a folosit pachetul Porumb Super la recomandarea specialiștilor Agricover

Pachetul Porumb Super este un pachet cu care Agricover a venit în întâmpinarea problemelor fermierilor, și conține doua erbicide de top: Fornet Extra si Osorno

Fornet Extra are o selectivitate ridicată pentru toți hibrizii de porumb. Se aplică pentru combaterea gramineelor anuale când acestea sunt în faza de 2-4 frunze până la înfrățit, iar pentru cele perene, momentul optim este când majoritatea buruienilor (pir, costrei, mohor) sunt răsărite și au ajuns la 15-20 cm înaltime.

Dozele recomandate sunt de 0,5-0,75 l/ha, în funcție de gradul de infestare și dezvoltarea buruienilor din cultură, cu doza maximă recomandată în cazul buruienilor apărute din rizomi.

OSORNO este un produs selectiv la porumb, pe baza de mesotrione din grupa triketonelor. Este, de asemenea, un erbicid sistemic care afectează metabolismul biosintezei carotenoizilor.

 OSORNO este preluat de frunze sau rădăcini, translocat apoi acro și bazipetal în plantă. Efectul vizual este de albire a frunzelor și necrozare a țesuturilor meristematice ale buruienilor afectate. Primele simptome apar evident după 5-7 zile, iar moartea buruienilor are loc după aproximativ 14 zile

Se aplică postemergent de la 2 la 8 frunze ale porumbului (BBCH 12-18), buruieni dicotiledonate de la răsărire până la stadiul de 4-6 frunze și buruieni monocotiledonate pana la stadiul de înfrățire.

Aplicarea la buruienile dicotiledonate se face din faza de răsărire până la 4-6 frunze, iar la graminee până la înfrățire. Porumbul să fie în faza de 2 până la 8 frunze. Se va aplica o dată pe sezon.

În programele de combatere printr-o singură trecere se poate foarte bine asocia cu produse pe bază de nicosulfuron (ex. FORNET EXTRA 6 OD).

În standardul erbicidelor postemergente, oferă unul dintre cele mai largi spectre combaterea buruienilor dicotiledonate. Are o eficacitate deosebită asupra buruienilor ,,problemă”, inclusiv pălămida și prezintă un efect rezidual semnificativ pentru a combate buruienile cu frunză lată, inclusiv a speciilor rezistente: Chenopodium, Solanum nigrum.

Oferă posibilitatea de a adapta doza la spectrul de buruieni și crește eficacitatea în amestecul cu nicosulfuron.

Nu necesită adăugarea unui adjuvant suplimentar.

De asemenea, pentru combaterea dicotiledonatelor perene se poate amesteca cu produse specifice.

Folosirea acestui erbicid în combinație cu nicosulfuron crește eficacitatea.

„Ferma noastră lucrează cu compania Agricover de circa 6 ani de zile. Colaborarea mea cu Agricover este foarte bună atât în ceea ce privește livrarea la timp a produselor, cât și din punct de vedere tehnic. Pot aprecia că au oameni excelenți”, ne-a mărturisit Daniel Marcu

https://agricover.ro/

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată pentru anului 2022, în perioada 1 martie – 1 aprilie, s-au primit un număr de 331.398 cereri pentru o suprafață de 1.873.100,60 hectare.

Completarea Cererilor unice de plată se realizează accesând site-ul APIA www.apia.org.ro, respectiv link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găsește în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat prin butonul Asistență.

Reamintim fermierilor că se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe. De asemenea, începând din acest an fermierii pot semna cererea de plată folosind semnătura electronică.

Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată și modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificat de înregistrare la ONRC/ certificat de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice, către Centrele județene și locale ale APIA de care aparțin fermierii.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, hărțile și listele cu UAT-urile eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate pe site-ul Agenției.

În conformitate cu prevederile OMADR nr.46/25.02.2022 privind aprobarea formularului - tip al cererii unice de plată pentru anul 2022, Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 16 mai 2022.

În Anexă poate fi consultată situația depunerii cererilor unice de plată pentru Campania 2022, structurată pe fiecare județ, număr de fermieri și suprafața solicitată la plată.

Stadiul Campaniei de primire a Cererii Unice de Plată pentru anul 2022

Județ

Număr de cereri primite

Suprafața realizată (ha)

ALBA

9.151

40.873,19

ARAD

8.781

74.101,19

ARGEȘ

10.219

63.179,74

BACĂU

7.960

31.808,24

BIHOR

13.576

70.630,15

BISTRIȚA-NĂSĂUD

12.390

48.725,99

BOTOȘANI

10.753

40.359,61

BRĂILA

4.791

35.156,85

BRAȘOV

6.098

32.588,83

BUCUREȘTI

225

976,66

BUZĂU

7.061

43.112,5

CĂLĂRAȘI

2.444

49.359,12

CARAȘ-SEVERIN

7.691

37.892,71

CLUJ

15.006

53.095,74

CONSTANȚA

4.014

82.518,08

COVASNA

5.783

21.868,96

DÂMBOVIȚA

10.915

34.243,7

DOLJ

9.907

55.219,9

GALAȚI

6.548

37.085,79

GIURGIU

5.085

29.234,35

GORJ

6.763

20.425,13

HARGHITA

9.776

52.570,8

HUNEDOARA

8.269

41.014,76

IALOMIȚA

2.701

49.262,39

IAȘI

7.625

31.148,31

ILFOV

673

3.705,35

MARAMUREȘ

16.633

56.965,32

MEHEDINȚI

7.924

30.441,93

MUREȘ

7.459

42.062,7

NEAMȚ

10.239

32.750,17

OLT

10.209

67.370,45

PRAHOVA

3.892

14.305,62

SĂLAJ

9.573

35.255,47

SATU-MARE

8.146

70.265,44

SIBIU

4.869

28.523,91

SUCEAVA

18.256

54.181,99

TELEORMAN

4.232

56.145,23

TIMIȘ

8.191

11.5979,94

TULCEA

3.209

86.785,01

VÂLCEA

8.749

19.470,67

VASLUI

7.338

49.195,51

VRANCEA

8.274

33.243,2

TOTAL

331.398

1.873.100,60

 Sursa: apia.org.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a autorizat și plătit, în cursul săptămânii trecute, fonduri europene în valoare totală de 17,6 milioane de euro (17.568.016 euro) pentru investițiile finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sumele plătite beneficiarilor PNDR provin atât din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cuantum de 10,9 milioane de euro, cât și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 5,20 milioane de euro, diferența până la suma totală fiind reprezentată de TVA. Aceste sume sunt aferente celei de-a doua solicitări de fonduri din luna februarie (25.02.2022).

„Plățile care intră în conturile beneficiarilor reprezintă un sprijin concret pentru modernizarea agriculturii, pentru dezvoltarea satului românesc. Încurajez fermierii să continue să aplice pentru finanțările prin programele pe care le derulăm. Îi asigur că au tot sprijinul din partea noastră pentru a continua să-și dezvolte afacerile” a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Fondurile publice nerambursabile sunt plătite ca urmare a cererilor de plată primite de la beneficiarii publici și privați ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de AFIR.

Suirsa: afir.info

Iarna car și vara sanie… am putea spune că este un citat cu aplicabilitate și în cazul fermierilor care, la începutul acestei primăveri, se confruntă cu o situație deosebită în ceea ce privește achiziția de îngrășăminte. Unii dintre ei și le-au procurat încă din toamnă, chiar dacă prețurile începeau să crească, alții au așteptat stabilizarea lor, considerând că nu vor mai crește. Cu alte cuvinte, unii s-au pregătit din timp, alții s-ar putea să nu poată fertiliza suficient sau chiar deloc.

Nicolae Sitaru, pregătit pentru campania de primăvară

Președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, domnul Nicolae Sitaru, este unul dintre cei mai performanți fermieri din Bărăgan. Este mereu atent cu privire la noutățile din piață și an de an obține producții ridicate. De curând am avut ocazia de a afla cum s-a pregătit pentru campania de primăvară și mai ales dacă scumpirea îngrășămintelor a afectat achiziția de inputuri.

„Traversăm o perioadă foarte complicată în ceea ce privește activitatea pe care o desfășurăm. Avem parte de secetă în această zonă a țării, dar la fel de importantă este și problema scumpirii inputurilor, în special a îngrășămintelor pe bază de azot, unde scumpirea a fost de 400%, iar la cele complexe s-a dublat. Pentru că avem parte de început de an secetos, cred că singura cale onorabilă de a face față este o producție mare la cereale. Consecințele scumpirii îngrășămintelor nu se vor vedea doar în producțiile din anul 2022, ci și în următorii ani. Ținând cont de prețurile din piață din acest moment, îngrășămintele sunt aproape inaccesibile. Însă trebuie să ținem cont de faptul că este posibil să existe și situații în care tu, ca fermier, să vrei să cumperi, indiferent de preț, și să nu ai de unde pentru că nu există disponibilitate. Eu pot spune că am fost inspirat deoarece la jumătatea perioadei de creștere a prețurilor am luat decizia de a achiziționa tot necesarul. Însă este clar că prețurile de producție pe un hectar vor crește. Dacă până acum costurile pentru un hectar erau de cca 1.000 – 1.100 euro, probabil că acum vor ajunge la 1.500 euro. În aceste condiții este clar că vor avea de suferit absolut toți fermierii“, a declarat Nicolae Sitaru.

Întrebat dacă fermierii vor face rabat în achiziționarea de inputuri din cauza scumpirii îngrășămintelor, președintele APPR a specificat faptul că unii dintre fermieri sunt obligați să facă acest lucru.

Arnaud Perrein va fertiliza mai puțin

Arnaud Perrein este fermier de origine franceză, fost președinte APPR, și în prezent lucrează 4.500 ha în județul Ialomiţa. Întrebat cât de pregătit este pentru campania de primăvară, acesta s-a declarat ca fiind destul de îngrijorat pe de o parte din cauza secetei și, pe de altă parte, din cauza prețurilor îngrășămintelor.

„Eu nu am gestionat deloc bine achiziția de îngrășăminte. Am tot considerat anul trecut că prețul era prea mare și nu am cumpărat pentru că m-am gândit că nu avea cum să crească și mai mult. Dar prețul a tot crescut. Între timp, am făcut câteva achiziții, dar nu foarte mult, de aceea mai avem de cumpărat din cantitatea necesară de azot aproximativ o treime. Regret că nu am avut viziune și nu am cumpărat atunci când prețurile erau mai mici, practic nu am anticipat această problemă“, a declarat agricultorul.

Întrebat cât de mult îl afectează din punct de vedere financiar decizia de a nu achiziționa în toamnă îngrășămintele necesare acestui an agricol, Arnaud Perrein a declarat că încă nu și-a făcut socotelile pentru a ști suma, dar știe sigur că va face și experimente în fermă pentru că, cel mai probabil, nu va fertiliza așa cum o făcea în alți ani.

„Nu mi-am făcut socotelile pentru că avem și îngrășăminte mai ieftine, dar și îngrășăminte mai scumpe. Deci mai avem de cumpărat azot, sper să avem de unde pentru că în acest moment problema nu mai este cu cât aș putea cumpăra azotul, ci dacă am de unde. Pentru că, dacă Rusia care asigura cca 25% din cantitatea de azot în Europa nu mai este pe piață, atunci vom avea o mare problemă pentru că e posibil să nu găsim de unde să cumpărăm. În aceste condiții cred că vom reduce suprafața de azot pe care o vom aplica, deci vom face experimente și poate acesta este un lucru bun. Am luat decizia de a mări și suprafața destinată culturii de soia și nu cred că este neapărat o idee bună pentru că, dacă o bună parte dintre producătorii agricoli vor face același lucru, vom avea o supraproducție și vom vinde la jumătate de preț. Am făcut totuși acest lucru pentru că trebuia să măresc suprafețele fie de soia, fie porumb și, pentru că porumbul este mare consumator de azot, am decis să mergem pe soia, unde nu aplicăm deloc. Însă nu mai dăm deloc azot la floarea-soarelui; să sperăm că acest lucru nu ne va afecta foarte mult. Vom avea câteva parcele unde vom aplica, să putem face comparații. Este clar că azotul nu va mai avea prețul pe care l-a avut și trebuie să vedem ce echilibru găsim“, a declarat Arnaud Perrein.

Fermierul și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la situația actuală din Ucraina și Rusia despre care consideră că va afecta piața agricolă și va crea dezechilibre, motiv pentru care fermierii nici măcar nu mai știu să acționeze în acest moment sau cum să păstreze banii: în euro, în lei, în producții agricole de porumb, în grâu sau să achiziționeze utilaje.

Larissa DINU

Clubul Fermierilor Români are o înțelegere foarte bună a puterii și resurselor agriculturii românești și consideră că nu există niciun risc privind securitatea alimentară națională. România este o țară puternică agricol, din acest motiv nu trebuie dat curs speculațiilor privind riscul de securitate alimentară, se arată într-un comunicat de presă transmis de Clubul Fermierilor Români (CFRO). 

Clubul Fermierilor Români elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale, realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

Clubul Fermierilor Români trimite către autoritățile române analize săptămânale privind piața cerealelor la nivel național, regional și global, evidențiind impactul pentru România.

Clubul nu a făcut și nu va face estimări și scenarii de evoluție privind prețul la raft al produselor agroalimentare, ne referim in particular la speculațiile din ultimele zile privind o presupusă criză a uleiului de floarea-soarelui și evoluția prețului acestui produs.

În ceea ce privește situația stocurilor și tendințele privind prețul la semințele de floarea-soarelui și a uleiului procesat, Clubul Fermierilor Români precizează că mecanismele de piață stabilesc prețurile, iar contextul geopolitic poate genera speculații, dar acestea nu au niciun temei să se manifeste în prezent în România.

Guvernul României cunoaște și monitorizează situația stocurilor de cereale si produse agroalimentare la nivel național, are la dispoziție mecanisme de intervenție pentru a aplica strategia cea mai potrivită în funcție de evoluția situației în care România se regăsește la nivel regional și internațional.

Ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public privind evoluția prețului la raft la uleiul de floarea-soarelui, Clubul Fermierilor Români face următoarele precizări în legătură cu declarațiile despre acest subiect și modul în care au fost interpretate datele referitoare la tendințele din piața de cereale, în mod particular cea a semințelor de floarea-soarelui, în contextul generat de războiul din Ucraina.

  • România este cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui la nivel european și are capacitatea de a-și asigura singură consumul intern și necesarul de procesare.
  • România este un rezervor de materie primă pentru Uniunea Europeană, este net exportator. Criza regională este un moment potrivit de analiză pentru a găsi modalitățile necesare de a procesa mai mult în țară, astfel încât să generăm valoare adăugată pentru țara noastră.
  • Conjunctura regională, care a creat o perturbare în aprovizionarea din bazinul Mării Negre, generează efecte care afectează toată Europa, nu doar România.
  • România are fabrici de procesare și capacități de producție pentru a susține producția de ulei din materia primă proprie necesară consumului intern și nu depinde de importul de ulei de floarea-soarelui pentru a asigura acest consum național.

Clubul Fermierilor Români susține cu responsabilitate că țara noastră are toate resursele agroalimentare, că dispune de o capacitate strategică europeană în domeniul agricol, iar contextul regional actual atât de dificil nu trebuie să fie folosit pentru a genera speculații privind presupuse riscuri la adresa siguranței și securității alimentare a cetățenilor României.

Cheie de accelerare a proceselor de dezvoltare sau, dimpotrivă, motiv de dispariție a unor companii, Planul Național Strategic (PNS) trebuie să conțină soluții pentru problemele specifice agriculturii autohtone. Seceta este una dintre acestea, motiv pentru care Clubul Fermierilor Români propune anumite măsuri de inclus în PNS.

Clubul Fermierilor Români (CFRO), ca parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), a transmis autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – „Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă“, se arată într-un comunicat al CFRO.

„În urma consultării cu fermierii membri, în cadrul eco-schemei «Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil», Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiului ICPA privind potențialul agricol) din Dobrogea (județele Tulcea, Constanța), centrul și sudul Moldovei (județele Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (județele Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Sub-diviziunii Eco-schemei să fie de 30 euro/hectar (cumulată la eco-schema «Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil»)“, se arată în comunicatul transmis de CFRO.

Care sunt riscurile

Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multianual al secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare).

Această intervenție, prin Sub-diviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și rezistente la secetă și protecția mediului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat, la începutul lunii februarie, finalul dezbaterilor pe marginea elaborării PNS. Potrivit MADR, consultările online cu entitățile publice și private implicate în elaborarea PNS s-au încheiat în data de 03.02.2022, cu ultima rundă de întâlniri, fiind abordate măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol, finanțate din Pilonul II PAC, Eco-schemele, finanțate din Pilonul I, intervențiile de mediu și climă, precum și alte angajamente de dezvoltare rurală.

„Prin toate consultările desfășurate în ultimele 3 săptămâni (n.red. – până la momentul 03.02.2022), m-am asigurat că elaborăm un document care răspunde nevoilor reale ale agriculturii românești pe termen scurt, mediu și lung. Trebuie să ținem cont de încadrarea în Regulament și am căutat soluții viabile pentru stimularea fermierilor. Toate măsurile vin să sprijine producătorul român. Trimitem la Bruxelles un plan național strategic ce va reflecta specificul agriculturii românești“, a explicat ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Simona-Nicole DAVID

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (L.A.P.A.R) a organizat, în data de 11 martie, ședința Adunării Generală Extraordinare a membrilor LAPAR, la cel de-al doilea termen, după ce în data de 23.02.2022 nu s-a putut întruni cvorumul necesar.

Adunarea Generală Extraordinară a avut ca scop principal adoptarea unor decizii care să răspundă hotărârii definitive a Curții de Apel București cu privire la anularea parțială a Hotărârii adoptate prin AGA din 04.02.2020 cu privire la alegerea Președintelui, membrilor Consiliului Director și Cenzorului pentru un mandat de 4 ani.

Organizațiile membre LAPAR și prezente la Adunare, au decis prin vot următoarele:

  • Realegerea în funcția de președinte a domnului Nicu VASILE;
  • Noua componență a Consiliului Director, urmând ca în perioada imediată să aibă loc și o primă ședință pentru alegerea celor 5 Vicepreședinți dintre membrii titulari ai Consiliului Director.
  • Desemnarea doamnei Elena VIȘĂNESCU în funcția de cenzor.

Ne bucurăm să anunțăm că organizația LAPAR va avea în Consiliul Director 2 doamne: este vorba despre Nina GHEORGHITA, fermier din județul Brăila și despre Ortansa STROE, fermier din județul Galați. Alături de dânsele, în componența noului Consiliu Director au intrat și fermieri tineri.

LAPAR POZA

Astfel, noua componență a Consiliului Director al LAPAR este:

Nina GHEORGHȚĂ, vicepreședinte 

Ilie POPESCU, vicepreședinte 

Alexandru BACIU, vicepreședinte 

Ionuț SPIȚĂ, vicepreședinte 

Fazakas MIKLOS, vicepreședinte 

Romeo LOMBARDI, membru drepturi depline 

Raul MĂRUNȚOIU, membru drepturi depline 

Ortansa STROE, membru drepturi depline 

Adrian MOCANU, membru drepturi depline 

Petrica ANDREI, membru drepturi depline 

Răzvan DINU, membru drepturi depline 

Andrei POPESCUmembru drepturi depline 

Grigore PETREmembru supleant

Mircea VOINEAmembru supleant

Bogdan FURFURICĂmembru supleant


reglementarea duratei contractului de arendă, a cadastrului și comasării terenurilor,LAPAR și-a propus ca în 2022 să contribuie la realizarea unui pact legislativ care să stea la baza implementării proiectului de Plan Național Strategic și care să vizeze

  • modificarea legii îmbunătățirilor funciare,
  • modificarea legii apelor pentru sursele de apă destinate irigațiilor,
  • modificarea pedepselor din Codul penal pentru distrugerea infrastructurii de irigații, a perdelelor forestiere, furtul animalelor și a utilajelor
  • și multe alte prevederi necesare sectorului agroalimentar.

 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor a publicat Raportul de selecție lunar aferent primei etape (25 octombrie – 24 noiembrie 2021) a sesiunii submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole, componenta destinată tinerilor fermieri pentru achiziții de utilaje, din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare, 14  tineri fermieri vor primi finanțări în cuantum total de 4,15 milioane de euro pentru finanțarea investițiilor pe care aceștia le vor realiza în propriile exploatații agricole.

În prima etapă lunară au fost depuse on-line la AFIR 22 de cereri de finanțare, în valoare de 6,32 de milioane de euro. În această etapă, pragul de calitate a fost de minim 90 de puncte.

„Componenta destinată achizițiilor de utilaje prin submăsura 4.1 a constituit o oportunitate pentru tehnologizarea exploatațiilor agricole aflate la început de drum. Etapa întâi a asigurat finanțarea proiectelor tinerilor fermieri care au atins un punctaj de selecție foarte ridicat, dar următoarea etapă lunară a avut un prag de calitate care a permis unui număr mult mai mare de tineri să fie selectați pentru finanțare. Rezultatele pentru ceilalți solicitanți trebuie să fie comunicate în scurt timp, știind că AFIR lucrează în ritm susținut pentru evaluarea tuturor proiectelor”, a precizat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Valoarea sprijinului financiar nerambursabil acordat prin AFIR pentru achiziția de utilaje de către tinerii fermieri în cadrul submăsurii 4.1 este de maxim 350.000 de euro, în procent de 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Următoarea etapă procedurală o reprezintă încheierea contractelor finanțare a investițiilor selectate prin raportul lunar, în termen de maxim 4 sau 7 luni (pentru situațiile determinate de necesitatea emiterii Acordului de mediu) de la data transmiterii notificării AFIR privind încheierea contractului de finanțare. În această perioadă, beneficiarii trebuie să prezinte la structurile teritoriale ale AFIR documentația necesară contractării.

Raportul de selecție lunar este un document public și poate fi consultat pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

Sursa: afir.info

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2022. Astfel, în perioada 1 martie – 9 martie 2022, s-au primit un număr de 58.283 cereri pentru o suprafață de 232.753 hectare.

Reamintim fermierilor că cererea se depune prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicație), fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA, ținând cont de condițiile impuse de pandemia Covid 19. 

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

  • Fermierii trebuie să verifice, împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol al terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.
  • Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.
  • Adeverințele emise pentru schemele din sectorul zootehnic de către asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie judeţean pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului.
  • Fermierii care deţin animale în exploataţie au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (la medicul veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului APIA în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.
  • Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.
  • Fermierii care sunt deja beneficiari APIA își vor actualiza la completarea Cererii doar datele ce au suferit modificări față de anul anterior. În acest fel, se reduce timpul de completare a cererii, iar probabilitatea de a introduce date greșite este mai mică.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată informațiile înscrise și documentația depusă!

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro

Sursa: apia.org.ro

Viticultura și vinurile n-au fost chiar preocupări pentru cei care au decis soarta agriculturii în general, în ultimii 30 de ani. Iar fără susținere substanțială din partea statului, cei care se încumetă să înceapă afaceri în acest domeniu pătrund greu pe o piață unde concurența este mare. Iar, dacă reușesc să pătrundă, le este dificil să se mențină.

După o viață de cultură mare, fermierul Ion Bălan din localitatea Baia, județul Tulcea, a pariat și pe viță-de-vie. Ba, mai mult decât atât, a transformat un vechi grajd din anii ’60 într-o cramă de toată frumusețea care arată ca o farmacie. Vinurile produse în Crama Hamangia spun poveștile locului, una dintre poveștile spuse fiind multiculturalitatea Dobrogei, căci aici regăsim aproape 20 de etnii și toți trăiesc în deplină armonie, așa cum, de altfel, a spus și Regele Carol I, la 1878. De altfel, una dintre gamele de vinuri ale Cramei Hamangia se cheamă Kultura, de la cultura viței-de-vie care este foarte veche în Dobrogea, dar și de la multiculturalitatea Dobrogei, căci aici avem în jur de 17-19 etnii. „Sunt dobrogean și îmi amintesc că mereu ne-am înțeles bine și cu rușii lipoveni, și cu italienii, și cu grecii, și cu turcii și cu tătarii”, își amintește Ion Bălan. Celelalte două sortimente de vinuri produse în cramă sunt Pagaia și Ataman.

Din 2.100 de hectare, 48 sunt cu viță-de-vie

Suprafața totală lucrată de fermierul Ion Bălan este de 2.100 de hectare, din care 48 de hectare sunt cu viță-de-vie – 46 de hectare cu vie pentru vin și 2,3 hectare cu soiuri de masa, 2 hectare cu nuci franțuzești și restul de 2.050 de hectare reprezintă cultură mare. Plantația viței-de-vie a fost înființată prin Programul de Reconversie în 2010-2011, mai puțin sistemul de irigații, care a fost realizat prin efort propriu. „La capătul fiecărei parcele de vie am plantat nuci care au atât rolul de a proteja împotriva vânturilor, cât și un aspect plăcut“, explică fermierul.

Perdea forestieră și bazine pentru irigat

În afară de perdeaua forestieră de nuci, fermierul a rezolvat și problema irigațiilor prin curățarea și amenajarea gropilor în care se depozitau gunoaie. „Între cele două sole de vie erau gropi pentru depozitarea gunoaielor, le-am curățat și le-am reprofilat. Vor fi bazine pentru irigarea viei și pe viitor le voi popula și cu pește. Toată lumea se gândește la un pește și un vin, că doar suntem aproape de Deltă“, spune fermierul. Și cum peștele merge bine cu vinul alb, care se bea și mai ușor vara, cele mai multe soiuri cultivate sunt de vin alb, respectiv Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Riesling Italian, Riesling de Rin. Doar două soiuri de struguri pentru vinuri roșii se cultivă aici, și anume Cabernet Sauvignon și Merlot.

Marketingul și vânzările, provocările cele mai mari

Dacă la cultura mare partea de valorificare nu-i dă bătăi de cap, când vine vorba de vinuri fermierul spune că aici lucrurile se complică din cauza problemelor de marketing și vânzare. „Vinul este produsul care se găsește în cele mai multe sortimente peste tot în magazine, este un domeniu extrem de concurențial pentru că avem vinuri din întreaga lume și ca să pătrunzi pe piață este foarte greu și apoi trebuie să te menții. Asta înseamnă calitate, un raport foarte bun calitate-preț și nu sunt admise greșelile. Aici, dacă ai greșit o dată, trebuie să o iei de la început, asta dacă o mai poți lua de la început“, explică Ion Bălan. Chiar dacă este complicată pătrunderea și menținerea pe o piață tot mai concurențială, solul, apa, soarele, altitudinea și brizele plăcute ale mării, specifice zonei lacunare Razim-Sinoe, sunt principalele elemente care fac ca potențialul plantației viticole Hamangia să fie unul deosebit, iar gustul vinurilor să fie unul de neuitat.

Dacă vița-de-vie a fost cultivată în 2010-2011, vinificarea în crama proprie a început în 2016, vinurile produse aici beneficiind de implicarea unei echipe tinere, oenologul și șeful cramei fiind tineri de până în 30 de ani. Proprietarul cramei intenționează să dezvolte și turismul viniviticol, Crama Hamangia aflându-se chiar pe traseul dintre litoral către Delta Dunării.


Pe lângă mare, Deltă și cei mai vechi munți, în Dobrogea mai sunt și alte atracții despre care se poate povesti la un pahar de vin...  Una dintre acestea este Cetatea Enisala, o fortăreață suspendată pe un colț de piatră, chiar în buza lacului Razelm, pe vremuri un golf al Mării Negre. Cetatea pare să păzească locurile acestea binecuvântate de Bunul Dumnezeu, locuri în care pot fi admirate păsări de apă ce ne amintesc că ne aflăm la limita de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Unică prin faptul că este singura cetate medievală păstrată în Dobrogea, Enisala a fost ridicată de genovezi în a doua jumătate a anilor 1.200. Genovezii au decis să ridice cetatea pe locul așezării antice Heracleea, iar scopul fortăreței era acela de a superviza rutele comerciale, pe apă și pe pământ, care uneau coloniile genoveze de la Isaccea sau Chilia de metropolă.

Cetatea Enisala a fost cucerită de otomani în anul 1388, de atunci datând și prima atestare a numelui Enisala (Yeni Sale – Satul Nou). Deși mici, Munții Măcinului păstrează toate caracteristicile unor munți, aici găsindu-se abrupturi montane de 200 de metri și o biodiversitate pe metru pătrat cum rar se găsește în alte părți prin Europa. De altfel, Parcul Național „Munții Măcinului“ este singurul din Europa unde putem găsi șase ecosisteme diferite: păduri, pajiști, tufărișuri, grohotișuri, mlaștini, stâncării, situri arheologice. Aici, pe cele 11.000 de hectare, găsim 50% din flora țării, dintre care peste 70 de specii sunt plante protejate ca specii rare sau vulnerabile și aproape 30 sunt endemice pentru această regiune. Dar atracțiile nu sunt doar acestea, Dobrogea oferind câte puțin din toate tuturor exploratorilor dornici de peisaje inedite și locuri pentru care să revină. Iar cine vizitează Dobrogea cu siguranță revine. Chiar și pentru un pahar de vin și o poveste la asfințit...


Simona-Nicole DAVID

Mihai Tivodar, din Câmpulung Moldovenesc, este un om ambițios și, ca orice bucovinean, când se apucă de treabă vrea să o facă cât mai bine. Are o mică fermă de pui de care se ocupă de aproape 10 ani.

„Afacerea are trei componente. Primul segment este vânzarea de pui vii către populație, apoi creșterea și abatorizarea, pe de altă parte. Am investit și într-un punct de abatorizare, de capacitate mai mică decât cele industriale. Al treilea segment este al creșterii și vânzării curcanilor; am un partener în Austria cu care lucrez. Am plecat de la zero, am împrumutat 20 de mii de lei de la mama și așa am pornit. Am făcut totul cu forțe proprii, fără rate la bănci, fără bani europeni.“ Mihai spune că, înaintea beneficiilor financiare, și-a pus, întotdeauna, clienții. „Trebuie să faci muncă de calitate ca să-ți păstrezi clienții, orice compromis te costă pe piață... Ai un client nemulțumit, îți pleacă alți zece. Suntem foarte atenți și cum ne creștem puii pentru sacrificare, vrem ca oamenii să mănânce sănătos. Producem noi hrana pentru păsări, nu folosim antibiotice și, dacă este cazul, întrebuințăm medicamente din plante.“

Din Jakarta la Câmpulung

Lucrurile au mers bine, mărturisește Mihai, până în momentul în care nu a mai avut cu cine să lucreze. „Am muncit eu cu soția, dar cu greu am putut să facem față. Soția mea este din Indonezia, am cunoscut-o grație tehnologiei moderne, pe Internet, ne-am întâlnit, ne-am plăcut, ne-am căsătorit. Acum avem și un băiat de șapte ani și, mai în joacă, mai în serios, ajută și el la hrănirea puilor...Când mi-am dat seama că nu mai găsesc oameni cu care să lucrez, am discutat cu soția și ne-am gândit să aducem din Indonezia.“

Cristina este o femeie curajoasă. După ce l-a cunoscut pe Mihai și s-au căsătorit, a trecut de la cariera în modeling din Jakarta la creșterea puilor și curcanilor în Câmpulung Moldovenesc. „Mi-a fost greu la început, recunosc. Sunt aici de zece ani și în primul an din cauza frigului am făcut tot felul de alergii. Nu eram obișnuită cu iarna și cu gerul, m-am obișnuit treptat și acum chiar mă simt ca acasă, aici în Bucovina, nu mai sufăr când vine frigul. La început eu și cu soțul meu ne ocupam cu toate la fermă. Pentru mine a fost greu până am învățat. Acum am adus  femei din Indonezia să ne ajute. Le-am dat cazare și masă și un salariu mult mai bun decât ar fi câștigat acolo. Sunt harnice, lucrează foarte bine.“

Feny este una dintre indoneziencele care lucrează la fermă. „Mă simt fericită că am venit aici, este o altă lume, am învățat multe într-un an de când lucrez. Nu știam nimic despre creșterea puilor, dar am învățat repede, nu mi se pare foarte greu. De când sunt aici am reușit să strâng bani, acasă, în Jawa, n-aș fi reușit.“

Criza se va accentua...

Mihai Tivodar crede că actuala criză a forței de muncă care a lovit și agricultura României se va accentua în următorii ani și este convins că mulți fermieri îi vor urma exemplul.

„Am ajuns să nu mai avem oameni serioși cu care să putem lucra. Dacă autoritățile nu se vor implica și nu vor găsi soluții eficiente, singura variantă rămâne forța de muncă de afară, din Orient, în special. Fetele care lucrează la mine sunt mulțumite, le dau în jur de 400 de dolari pe lună, echivalentul salariului minim pe economie din acest an. În Indonezia un venit mediu ar fi în jur de 100-150 de dolari. Aici au asigurate toate condițiile și pot să-și economisească banii pe care-i primesc. Probabil că, pe termen lung, nu aceasta ar fi soluția, să importăm și să exportăm, la rândul nostru, forță de muncă. Cei care guvernează ar trebui să se gândească mai profund la acest lucru. Oamenii buni pleacă din țară pentru că sunt dezamăgiți de ceea ce li se oferă. Odată cu pandemia și creșterile uriașe de prețuri nici nu văd lucrurile prea bine în următoarea perioadă. Cred că abia la toamnă se va vedea mai bine efectul scumpirilor din ultimele luni.“

Chiar dacă nu pare prea optimist, în condițiile economice actuale, Mihai și-a făcut, ca orice om întreprinzător, planuri de viitor. Vrea să-și dezvolte capacitatea de abatorizare și să înceapă să investească în agroturism și gastronomia locală pentru că Bucovina este o permanentă atracție turistică. Cristina speră că, dacă proiectele lor vor prinde viață, își va putea întâmpina oaspeții și cu delicatese de la ea de acasă, din Indonezia.

Vasile Braic

Agribusiness-ul a suferit schimbări semnificative în ultimii ani, integrarea noilor soluții ca urmare a progreselor tehnologice fiind absolut necesară pentru a face față provocărilor cu care se confruntă fermierii.

Cerințele alimentare de bază sunt din ce în ce mai greu de asigurat din cauza schimbărilor climatice care au condus la agravarea secetei, inundațiilor, înghețului și a altor evenimente extreme.

În acest context, pentru al treilea an consecutiv, la Agribusiness 4.0, oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agricol și reprezentanți ai companiilor relevante din agricultură, se reunesc în data de 24 martie, la cel mai mare târg virtual de agricultură.

Printre speakerii evenimentului se regăsesc Adrian Chesnoiu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Achim Irimescu, Ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană.

Andreea Stroe, una dintre cele mai experimentate realizatoare și prezentatoare de televiziune, cu o vastă expertiză în domeniu, va dezbate soluțiile cele mai eficiente pentru diminuarea efectelor acestor vremuri fără precedent asupra industriei agricole.

Beneficiile Agribusiness 4.0

Evenimentul se desfășoară pe platforma digitală VirtualAgro și permite companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună soluții inovatoare și să intre în contact direct prin chat și webcam cu fermierii interesați.

Interacțiunile live pun în timp real la dispoziția celor 800 de fermieri așteptați la eveniment, funcționalități și activități organizate în cadrul unui târg agricol.

Sesiunile acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă și includ workshop-uri și mese rotunde susținute de profesioniști în domeniu, care ajută la dezvoltarea și încheierea de noi parteneriate cu toți marii jucători implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice, dar și fermieri.

Participanții la Agribusiness 4.0 au avantajul de a interacționa cu un public numeros, de pe orice device, de oriunde, indiferent de distanță și fără limitare de timp, într-un mediu securizat din punctul de vedere al colectării informațiilor de înregistrare.

Pentru vizitatori înscrierea este gratuită, iar pentru expozanți costul este mic în comparație cu varianta clasică a unui târg de agricultură.

Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://virtualagro.ro

 

Pachetele de sponsorizare sunt disponibile la adresa: gabriela.stoica@godmother.ro

Niciodată nu a fost de mai bun augur relaționarea autorităților cu fermierii decât întâlnirile directe cu aceștia. Organizațiile profesionale au constituit mai întotdeauna un liant între cele două părți, astfel putându-se construi programe și strategii cu un real suport socio-economic și tehnic.

Clubul Fermierilor Români este una dintre organizațiile profesionale care, pe lângă implicarea directă în creionarea unor strategii privind prioritățile agriculturii românești, facilitează și transferul de informații între părți. 

Conferința Regională Centru, care a avut loc pe 16 februarie în județul Covasna, în prezența Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a oficialilor responsabili pentru dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii și mediului la nivel local, la care a participat prin video conferință și Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos,  constituie un exemplu. Temele abordate au vizat de această dată aspecte privind schimbările majore din agricultura românească sub impactul reformei PAC și transpunerea acesteia la nivel național, sub forma Planului Național Strategic.

După opinia participanților la eveniment, conferința și-a atins obiectivele de informare, analiză și dezbatere a celor mai importante teme pe agenda negocierilor la nivel național și regional privind agricultura, transmițând mesaje clare privind poziția Clubului în legătură cu deciziile strategice care urmează a fi adoptate prin reforma PAC, riscurile și oportunitățile privind creșterea competitivității în agricultură în contextul unui buget european diminuat și al creșterii extraordinare a ambițiilor de mediu ale UE, așa cum sunt ele precizate în Pactul Ecologic European.

Evenimentul a reunit peste 80 de fermieri antreprenori performanți care își desfășoară activitatea în județele Covasna, Harghita, Mureș, Brașov și Sibiu și a avut ca invitați conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Fondului de Garantare a Creditului Rural, Federației Naționale „Cartoful“ din România, Asociației Crescătorilor de Vaci „Bălțata Românească“, reprezentanți ai asociațiilor crescătorilor de ovine din România, conducerea Green Energy Cluster.

Cu ocazia participării la eveniment, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu, și-a reafirmat misiunea de a repune agricultura României, un sector vital al economiei românești, pe harta priorităților statale și a subliniat necesitatea ca fermierii români să fie mai bine reprezentați în arhitectura statală, astfel încât rolul acestora să fie unul determinant, așa cum a fost de-a lungul istoriei. Adrian-Ionuț Chesnoiu a adus în discuție deficiențele majore în ceea ce privește marile unități de procesare din țara noastră și soluțiile de depozitare a legumelor, în special a cartofului, dar și factorii de risc cu impact asupra agriculturii, precum criza sanitară, condițiile climatice, criza energetică sau problema îngrășămintelor. Ministrul a vorbit despre constrângerile PNS, despre lipsa unei alocări financiare suficiente, dar și despre viziunea pe care o are asupra acestui plan. În final, Ministrul Chesnoiu a îndemnat fermierii să rămână uniți și împreună [cu autoritățile – n. red.] pentru a trece prin acest an cu multe provocări, afirmând că dorește să fie ministrul tuturor fermierilor, și al celor mici, și al celor mari, și al celor din zootehnie, și al celor din sectorul vegetal, și că, prin prisma funcției pe care o deține, își dorește să fie vocea care să reprezinte interesele fermierilor în fața autorităților centrale și de la Bruxelles.

„Unul dintre obiectivele principale ale Clubului Fermierilor Români este acela de a facilita în permanență dialogul dintre reprezentanții autorităților centrale și din principalele regiuni agricole ale țării cu fermierii, iar Conferința Regională organizată la Covasna se înscrie în demersul nostru. Prin aceste acțiuni dorim să abordăm temele de interes major pentru fermieri, să construim împreună proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea politicilor și programelor din agricultură specifice fiecărei zone. Interesul pentru aceste dezbateri este crescut, atât din partea fermierilor, cât și din partea oficialilor, și vom continua seria acestor întâlniri pentru a crea contextul unor discuții argumentate, care să permită identificarea celor mai potrivite soluții pentru dezvoltarea afacerilor agricole performante din țara noastră“, a declarat Laszlo Becsek, președinte al Clubului Fermierilor Români.

Servicii de consultanță și consiliere cu valoare adăugată pentru fermieri

În cadrul conferinței, Clubul Fermierilor Români a prezentat bilanțul activităților din anul 2021 și planul de acțiune pentru anul 2022. Clubul Fermierilor Români promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii), dezvoltarea de valoare adaugată peste activitatea agricolă prezentă și atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă. Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor din România, Clubul oferă servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru valorificarea eficientă a producției prin comerțul cu cereale, securizarea afacerilor fermierilor prin managementul riscului – asigurări agricole și pentru gestiunea eficientă a achizițiilor și mentenanței utilajelor agricole.

„Programele noastre sunt concepute pentru acei fermieri care au curajul de a investi în performanță și în creșterea competitivității, indiferent de dimensiunea fermei. Acei fermieri care înțeleg că multiperformanța economică, de mediu și socială reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea agriculturii românești. Competiția este europeană, globală, iar fermierii din România trebuie să fie cât mai agili și adaptați, să găsească soluții alături de autoritățile competente: ministerul, care este responsabil cu trasarea politicilor, respectiv agențiile, care sunt responsabile cu implementarea și finanțarea pe care statul o asigură“, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

O componentă majoră în activitatea Clubului o reprezintă proiectele de formare, care vizează, pe de o parte, atragerea tinerilor în agricultură și pregătirea viitoarelor generații de lideri prin programul „Tineri Lideri pentru Agricultură“, iar pe de altă parte, formarea și creșterea competențelor antreprenoriale în acest domeniu prin programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0“.

Clubul Fermierilor Români este acționar în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare din mai 2020, când a devenit, astfel, prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, utilajelor, animalelor și bunurilor din ferme, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. Lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este partenerul fermierilor pe care îi sprijină și le acordă consultanță în gestionarea riscurilor în afacerea lor: analiză și evaluare riscuri, negociere individualizată cu companiile de asigurare, asistență în caz de daună și monitorizarea dosarelor de daună pentru recuperarea rapidă a banilor, consiliere și consultanță tehnică gratuită pentru depunerea dosarelor la AFIR pentru Submăsura 17.1.

Din iunie 2020, Clubul oferă fermierilor, în premieră în România, servicii specializate de consultanță pentru comerțul cu cereale, care au ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferă atât informații customizate, cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local, regional și internațional. Valorificarea superioară a producției agricole reprezintă o prioritate asumată de Club prin Proiectul CONCORDE, lansat în iunie 2021, prin care se urmărește stabilirea unui sistem de încredere și de bune practici în comerțul cu cereale, care să permită consolidarea relațiilor contractuale în piața de agribusiness.

În decembrie 2021, în premieră în România pentru o asociație de fermieri, Clubul Fermierilor Români a lansat servicii de consultanță și consiliere privind utilajele agricole, cu scopul de a asigura reprezentarea fermierilor în relația cu producătorii și distribuitorii de utilaje agricole, cu autoritățile locale și centrale, pentru identificarea unor soluții aplicate la problemele cu care se confruntă fermierii.

Provocări și perspective

Cu ocazia Conferinței de la Covasna au fost aduse în discuție o serie de teme și provocări actuale din domeniul agriculturii, precum și propuneri și perspective de dezvoltare pentru sectoare cheie precum energia regenerabilă sau sectorul de cartofi.

Conform studiului „Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor“ realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București în perioada august – decembrie 2021, biomasa reprezintă o resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în țara noastră pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național.

De asemenea, a fost prezentat Planul Național Strategic al sectorului de cartofi, elaborat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Federația Națională „Cartoful“ din România. Planul cuprinde propuneri de politici publice cu finanțare europeană și națională, care să susțină pe termen scurt și mediu dezvoltarea sectorului cartofului pentru sămânță, cartofului de industrializare și a celui pentru consum, concomitent cu creșterea numărului de depozite individuale.

Un alt subiect de interes adresat în timpul conferinței a vizat soluțiile pentru agricultura din zonele cu alte tipuri de constrângeri naturale. Clubul Fermierilor Români propune includerea în cadrul eco-schemei „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil“ a unei Subdiviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă din Dobrogea (județele Tulcea, Constanța), centrul și sudul Moldovei (județele Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (județele Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații.

(I.B.)

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează în fiecare an congresul „De la fermieri pentru fermieri“, un eveniment tot mai complex de la o ediție la alta. Astfel, în 15 și 16 februarie a avut loc un adevărat maraton de informații ce au vizat cele mai importante probleme ale agriculturii românești, dar și performanțele asociației și ale membrilor acesteia.

Raport de activitate

Prima zi a evenimentului a fost dedicată membrilor APPR pentru că a avut loc Adunarea Generală, dar și reprezentanților presei care au aflat în cadrul unei conferințe inclusiv raportul de activitate pentru 2021. Raportul financiar-contabil, prezentat de directorul executiv, Alina Crețu, a arătat expansiunea rapidă și diversificarea ariei acoperite de APPR, care se apropie tot mai mult de dezideratul său de a deveni un Institut al Fermierului. Activitatea de testare a crescut de 10 ori în ultimii doi ani, astfel că Rețeaua Independentă (RITAC) a ajuns să numere 31 de locaţii, cu 850 de parcele de testare, adică un total de peste 5.300 de microparcele la cele 6 culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). APPR și-a extins parteneriatele de cercetare europene și naționale în proiecte privind digitalizarea agriculturii și practicile de agricultură regenerativă (pentru stocarea carbonului), cu finanțare din programul sectorial al MADR, din Programul European Horizon 2020, precum și cu suportul unor companii multinaționale furnizoare de soluții bazate pe știință.

În ceea ce privește implicarea în dialogul social cu autoritățile de la București și Bruxelles, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene, a arătat că reprezentanții APPR au participat activ la toate consultările prilejuite de creionarea Planului Național Strategic, la propunerile avansate de fermieri în cadrul PNRR la grupurile de lucru specializate ale organizației europene Copa-Cogeca, ale Confederației Europene a Porumbului, ale Platformei Agriculture&Progress, ca și la grupurile de dialog civil organizate de Comisia Europeană. Adunarea Generală a primit prin în rândurile sale asociația locală a fermierilor vrânceni, ACCPT Vrancea. Organizarea alegerilor pentru noua structură de conducere a APPR a constituit punctul culminant al Adunării Generale a APPR din acest an. Conform statutului, consiliul director numără șapte membri titulari și doi supleanți. În urma votului celor prezenți, mandatul președintelui Nicolae Sitaru a fost prelungit cu încă doi ani. Funcția de vicepreședinte a fost încredințată de cei prezenți lui Theodor Ichim, reprezentantul grupului agricultorilor dobrogeni – APAD. Din consiliul director fac parte și reprezentanții organizațiilor teritoriale ale APPR, respectiv Silviu Mihai – ACCPT Ialomița, Tiberiu Stan – ACCPT Iași și Teofil Dascălu – ACCPT Vrancea.

4

„Mă bucur mai ales pentru că astăzi colegii din Țara Vrancei au hotărât să pășească alături de noi și ne-au creditat cu încrederea lor. Întotdeauna, am pledat pentru unirea vocilor tuturor organizațiilor profesionale din producția vegetală pentru a putea stabili strategii coerente. Împreună vom fi mai puternici, mai convingători și mai înțelepți, pledând în interesul agricultorilor și a ceea ce furnizează ei, într-o perioadă cu tot mai multe constrângeri: hrana și pacea socială. Felicit membrii nou-aleși în consiliul director al APPR și-mi doresc să funcționăm ca o echipă. Cred că România are nevoie să rezolve câteva probleme esențiale în perioada următoare pentru a restarta agricultura: comasarea terenurilor, irigațiile, măsuri fezabile și realiste în cadrul noii PAC“, a conchis președintele Nicolae Sitaru.

Invitați de seamă, conferințe tematice

Cea de-a doua zi a evenimentului a fost plină de informații și dezbateri. Printre invitați   s-a numărat și ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, care a subliniat principalele priorități ale MADR-ului pentru perioada imediat următoare tocmai pentru ca fiecare sector să devină mai prosper. Pe rând au luat cuvântul numeroși reprezentanți fie ai companiilor distribuitoare de inputuri, fie ai mediului academic și, bineînțeles, reprezentanții APPR. Aceștia din urmă au anunțat lansarea celui mai nou proiect FarmConect România, Târgul Agriculturii Românești, care va avea loc la Slobozia în perioada 9-11 iunie. La eveniment a participat și edilul orașului Slobozia care i-a asigurat pe organizatori de tot sprijinul pentru buna desfășurare a evenimentului și inclusiv sprijin în ceea ce privește bugetul pentru promovare.

De asemenea, a fost lansată și o nouă ediție a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, un program ce are în acest an parte de susținerea companiei Corteva Agriscience în calitate de partener oficial.

Câștigătorii Porumbului de Aur

Unul dintre momentele mult așteptate ale evenimentului a fost decernarea trofeelor Porumbului de Aur. După cum se întâmplă în fiecare an, membrii APPR s-au înscris în cadrul competiției unde sunt premiate cele mai mari producții de porumb obținute în irigat și neirigat.

La categoria irigat, câștigător a fost desemnat domnul Mihai Solomei, director general al Al-Dahra Agricost – Insula Mare a Brăilei, care a semănat hibridul P1535 și a obținut o producție ce a depășit 23 t/ha. La categoria neirigat trofeul i-a revenit domnului Marius Scarlat care a semănat hibridul DKC4943 și a obținut o producție de peste 14 t/ha.

„Vorbim despre o suprafață irigată 100%, unde cultură premergătoare am fost tot porumb. Sămânța a fost tratată, am semănat pe 19 aprilie 80.000 b.g/ha. Concomitent am aplicat 250 kg/ha de îngrășământ 14.28.14. În stadiul de 2 frunze am fertirigat cu azot lichid 46 kg s.a/ha, iar la 3-4 frunze am erbicidat pentru a combate buruienile dicotiledonate. Apoi, în stadiul de 6-8 frunze, a urmat o nouă trecere pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și pentru Ostrinia, de aceea am aplicat Principal, Inazuma și un biostimulator, plus adjuvant. Apoi a urmat o nouă fertirigare cu azot lichid și am mai aplicat un tratament pentru Helicoverpa. În ceea ce privește apa, trebuie spus că, de la finalul lunii mai și începutul lunii iunie, cultura a primit precipitații în cantitate de 200 ml/mp, iar din irigat 180 ml/mp, în 4 udări“, a specificat Mihai Solomei.

În ceea ce privește tehnologia aplicată la categoria neirigat, domnul Scarlat a intrat în competiție cu o suprafață de 10 hectare. A semănat hibridul DKC4943-FAO 350-390, iar densitatea la recoltat a fost de 65.000 de plante pe hectar. În ceea ce privește fertilizarea, s-au folosit 80 kg/ha de substanţă activă azot, fosfor şi a utilizat, de asemenea, Adengo (0.4 l/ha) în cadrul erbicidării preemergente şi Mustang (0.4 l/ha) pentru cea postemergentă. Cantitatea de precipitaţii în perioada ianuarie-august a fost de 525 mm, iar umiditatea la recoltare de 17%.

Ziua a continuat cu două conferințe tematice, una dedicată producătorilor de sămânță – Embryo, iar cea de-a doua, AgroPolicy, care a avut ca temă centrală politicile agricole.

A consemnat Larissa DINU

Se vorbeşte de mulţi ani despre cooperare, asociere, se creionează proiecte, programe – le mai zice şi strategice pentru a le da o notă de mai  mare consistenţă şi implicare în viaţa socială - se încropesc acte normative, în speranţa de a se aduce un plus în organizarea agricultorilor şi eficientizarea activităţii lor.

M-am întrebat de multe ori, care ar putea fi cea mai eficientă formă de organizare şi câte astfel de structuri ar fi necesare pentru o bună coordonare a domeniului?! Poate că  bine ar fi organizarea pe produs, pe domenii şi subdomenii, pe zone agricole, sau zone specializate în cultivarea diverselor specii de plante agricole…, structuri care, în bună măsură, sunt constituite.

Oricum ar fi, pentru o bună şi eficientă reprezentare a agricultorilor la toate nivelurile, acestea, oricât ar fi de multe la nivel naţional, ar trebui să se afle sub o singură coordonare.

Cu mai mulţi ani în urmă a luat naştere LIGA ASOCIAŢIILOR PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN ROMÂNIA – LAPAR, o organizaţie care prin însăşi denumirea sa, ar trebui să aibă în componenţă, ca membrii, toate asociaţiile din ţară al căror obiect de activitate cuprinde tot ceea ce însemnă producţie agricolă, animalieră, iar ca membri asociaţi poate structuri asociative din industria alimentară, beneficiari ai diverselor produse agricole, chiar cooperative din domeniu etc.

LAPAR trebuie să fie cu adevărat FORŢA FERMIERILOR, ceea ce de fapt s-a şi încercat a fi cu ceva vreme în urmă, numai că o atmosferă fals creată de diversionişti parcă rupţi de interesele celor reprezentaţi de această structură, au încercat să-i ştirbească din rol şi autoritate, bine definite şi conturate, menţinute vii atâţia ani.

LAPAR trebuie să revină la ceea ce a fost, ba mai mult de atât, pentru că aceasta nu înseamnă un om, sau un grup din fruntea sa, ci sutele de asociaţii şi miile de agricultori ale căror interese trebuie reprezentate şi susţinute în mod organizat, pertinent, cu argumente. Or aceasta nu o poate face decât liderii acestora, aleşi de cei care se vor reprezentaţi, dintre cei mai buni specialişti, membrii la rândul lor ai acestei structuri.

Aşadar, LAPAR trebuie să-şi continuie activitatea, cu cel puţin aceeaşi forţă cu care a făcut-o şi o face încă. Pentru că a fost, este şi trebuie să rămână o FORŢĂ.  Dar pentru asta în frunte trebuie să-i fie lideri buni cunoscători ai domeniului, cu capacitate de sinteză, reprezentare, prezentare şi susţinere a problemelor reale ale agriculturii şi agricultorilor.

 

Ion BANU 

Este deja cunoscut faptul că Brăila este un județ care obține rezultate bune în agricultură. Până la ora actuală, au fost înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA, aproximativ 13.600 de fermieri. Chiar dacă practicarea unei agriculturi sustenabile nu este ușoară, fermierii brăileni continuă să extindă cât mai mult potențialul acestei zone. De aceea, unii dintre ei se pot lăuda cu o producție valoroasă și succese la nivel local și național.

Directorul Direcției pentru Agricultură din Brăila, Traian Cișmaș, ne-a declarat: „Într-adevăr, zona Brăilei este favorabilă pentru practicarea agriculturii, dar, ca în orice alt domeniu, fermierii s-au confruntat și cu unele probleme. De exemplu, 2020 a fost un an mai complicat deoarece primul obstacol de care s-au lovit fermierii a fost seceta. Aceștia au înregistrat daune pe o suprafață de cca 187.000 hectare din totalul de cca 350.000 hectare pe care îl au în exploatare. În 2021 lucrurile au stat diferit. Din fericire, în județul Brăila nu a mai existat acel nivel ridicat de secetă, iar producătorii s-au bucurat de producții mult mai bune. La nivel de țară, Brăila se numără printre județele care au înregistrat un număr record la culturile de grâu, orz și rapiță. Acest lucru a fost posibil doar cu aportul producătorilor, dar și datorită faptului că aici se află cea mai mare exploatație, și anume Insula Mare a Brăilei. Pentru obținerea unei cantități valoroase, fermierii s-au conformat și au utilizat cele mai noi utilaje și au aplicat cele mai noi biotehnologii. Bineînțeles, un alt beneficiu pe care l-au avut a fost acoperirea costurilor și siguranța alimentară pentru noi toți.“

Datorită investițiilor din ultimii ani ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare în modernizarea sistemelor de irigații din Brăila, la ora actuală găsim aici cea mai mare suprafață de teren irigată la nivel național. Cca 268.000 ha din 350.000 hectare. De aceea, chiar dacă fermierii se confruntă cu seceta pedologică, pagubele nu sunt atât de mari comparativ cu ceilalți ani.

De asemenea, Traian Cișmaș spune că tot mai mulți fermieri aparțin tinerelor generații. „Este important că tinerii doresc să lucreze în acest domeniu al agriculturii și încearcă să își valorifice suprafețele pe care le-au primit moștenire de la părinți sau bunici, unii făcând chiar achiziții de noi terenuri. În medie avem cca 16 hectare pe exploatație, la nivel de țară însemnând 3,6 hectare pe exploatație“, a precizat Traian Cișmaș.


  • Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2021, Brăila, Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, Ialomița, Botoșani, Caraș-Severin au înregistrat la nivel național un record la recoltele de grâu, orz și rapiță. Producția totală de grâu a fost de 11,3 milioane de tone, producția de orz – 1,88 milioane tone, iar la rapiță s-au obținut 3.022 kg/hectar.
  • „Un lucru benefic pentru fermieri este că aceștia încearcă să se asocieze. De exemplu, atunci când încerci individual să faci achiziții de inputuri prețul nu este rentabil, însă atunci când negociezi prin intermediul unei asociații poți obține oferte atractive și chiar discount-uri“ – Traian Cișmaș.

Liliana Postica

Știrile despre agricultura europeană s-au învârtit parțial în jurul studiilor de impact despre strategia „De la fermă la consumator” și săptămâna aceasta, fie că a fost vorba de ședința cu Julien Denormandie la Parlamentul European sau publicarea academică oficială a două studii realizate de Universitatea din Wageningen, dintre care unul, dedicat impactului asupra sectorului zootehnic, a fost solicitat de membrii European Livestock Voice.

Însă, cel mai important eveniment al săptămânii a fost dezbaterea organizată marți pe marginea subiectului la Parlamentul European. Dacă ar fi să aleg o afirmație care să rezume dezbaterea de două ore, aș păstra concluzia președintelui Comisiei pe agricultură a Parlamentului, Norbert Lins: „Studiile aflate deja pe masă aduc puncte de vedere diferite, ceea ce este util, dar avem nevoie de studii de impact (n.r. realizate de Comisia Europeană).”

Așadar avem nevoie de mai multe studii. Acest lucru este fără echivoc. Sunt de acord cu numeroșii eurodeputați care au subliniat acest lucru. Aș spune chiar că avem nevoie de un studiu de impact public și European care să fie complet. Dar nu în această direcție se merge. Comisia, prin reprezentantul pentru agricultură, Comisarul Wojciechowski, a anunțat deja acum câteva luni - poate neintenționat - că nu va urma să se realizeze un studiu de impact pentru obiectivele propuse în Pactul Verde, ci o serie de studii pentru diferite obiective. Însă, una dintre lecțiile care decurg din studiile Wageningen este că aceste obiective diferite au efecte cumulative și combinate. Studiile de impact pentru fiecare dintre propunerile legislative nu ne vor oferi informații cu privire la ce se va întâmpla cu adevărat mâine în grajdurile noastre, în containerele importate, în conturile financiare de la fermă și cu privire la prețurile pe care le vor vedea oamenii la raft! Pe de altă parte, este dificil să auzim de la Comisie că nu ar fi fezabilă realizarea unui astfel de studiu. Dacă se pot stabili obiective de politici de o asemenea magnitudine, ar trebui să se poată și evalua impactul lor! Situația este atât de simplă.

Am observat și că timpul necesar pentru știință nu se potrivește neapărat cu timpul necesar pentru comunicări sau politică. Un studiu ar necesita mai mult timp, în timp ce știm că anul acesta, Comisia va prezenta deja 24 din cele 28 de traduceri legislative ale comunicării „De la fermă la consumator”. Fără să fiu ghicitor, pot prezice că peste câteva luni ne vom găsi în aceeași situație ca în Octombrie, când UE a votat cu privire la comunicarea inițială „De la fermă la consumator”; Parlamentul și Consiliul vor trebui să ia o poziție, fără să aibă un studiu holistic, pe care îl solicităm de peste un an. Vor reacționa acum Parlamentul și Consiliul sau vor accepta aceleași presiuni de timp din partea Comisiei?

La dezbaterea de marți, un eurodeputat din Grupul Verzilor a utilizat la rândul său argumentul că aceste studii erau finanțate de „lobbyu-uri”. Acest argument este convenabil pentru a ignora studiile, dar este cam reducționist. Pe de altă parte, în această observație se poate pune sub semnul întrebării independența cercetătorilor în cauză. Dar mai mult, pur și simplu trece peste, poate în mod intenționat, problema centrală: de ce am solicitat de fapt acest studiu? Pentru că nu există nicio publicare din partea Comisiei sau a centrului său de cercetare cu privire la politica sa emblematică! Au fost stabilite obiective politice, fără explicații pentru baza pe care stau sau fără a lua în considerare consecințele. Ar trebui doar să stăm deoparte și să așteptăm?

În fine, dezbaterea mi s-a părut interesantă datorită lipsurilor pe care le evidențiază. Unii eurodeputați au subliniat în mod corect că problemele privitoare la schimbări în stilul alimentar sau lupta împotriva risipei alimentare trebuie luate în considerare, ceea ce nu decurge din studii precum cel realizat de Wageningen. Aceasta este o realitate iar aceste cercetări trebuie întreprinse, în special de către Comisie. Dar, ca agricultor care se ocupă cu zootehnia, aș vrea să văd acest argument aplicat tuturor obiectivelor și inițiativelor care se adună în Pactul Verde, fie că vizează metanul, solul sau inițiativele privind biodiversitatea. Încă o dată, ca agricultor, nu trebuie să fii clarvăzător pentru a ști că vor avea un impact foarte semnificativ. 

Alături de colegii din sectorul zootehnic, la fel ca eurodeputații marți, așteptăm propunerile concrete ale Comisiei. Dacă până acum am fost foarte vocali cu privire la obiectivele de ansamblu, în lunile ce urmează vom intra în miezul discuțiilor privitoare la Strategia „De la fermă la consumator”. Va trebui să discutăm (într-un final) despre soluții, despre opțiunile agronomice și tehnologice și despre măsurile concrete ce trebuie luate. Așteptăm începutul a ceea ce pentru mine este o nouă secvență din Strategia „De la fermă la consumator”. Dacă există dezacorduri și dubii cu privire la această abordare bazată pe obiective, suntem în orice caz convinși că trebuie realizate modificări în zootehnie și în agricultură în general. Trebuie să ne jucăm rolul în aceste schimbări și vom participa activ la discuții și vom încerca, noi, cei de pe teren, să aducem răspunsuri la această dezbatere cheie.

     

Jean-Pierre Fleury

Președinte, GL Copa-Cogeca „Carne de vită și mânzat” și agricultor care se ocupă cu zootehnia (vaci rasa Charolais) din Morvan (FR).

În prima sa conferință de presă la cârma Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an și a explicat modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normative elaborate la nivelul MADR.

Potrivit ministrului, au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și, în urma analizei acestora, au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ. De altfel, încă de la preluarea mandatului, Adrian Chesnoiu a asigurat fermierii că va fi alături de ei și îi va sprijini. Ministrul spune că propunerile fermierilor se regăsesc în programele de sprijin derulate de MADR.

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4.000 euro/beneficiar (3.000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1.000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

  • Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie.
  • Pentru ciclul II – între 15 octombrie și 9 decembrie.

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

→ Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg;

→ Ardei gras/lung 2.000 kg;

→ Fasole păstăi 1.500 kg;

→ Spanac 1.000 kg;

→ Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg;

→ Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg.

„Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient“, a afirmat ministrul Adrian Chesnoiu.

Cum verifică ministrul dacă produsele sunt sigure pentru consum

În tot procesul de implementare a programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum. Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

N-a fost uitat nici usturoiul

În ceea ce privește  programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 euro/ cultură/ha/beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie - 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei.

Referindu-se la parcursul actelor normative, ministrul a mai spus că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: „Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.“

De asemenea, pachetul de susținere în sectorul agroalimentar are în vedere și compensarea prețurilor mari la energie. În ceea ce priveşte susţinerea pe zona gazelor naturale, şeful MADR a subliniat că soluţiile care vor fi propuse „cu celeritate“ în şedinţele de Guvern viitoare se află în analiză la nivel interministerial. Întrebat la ce se referă efectiv acel bonus de cogenerare, Chesnoiu a explicat că în factura de energie este un cost pentru bonusul de cogenerare şi un cost pentru certificatele verzi, care vor fi compensate dintr-un buget alternativ.

„Este o primă variantă de intervenţie pe care o analizăm pentru industria alimentară: compensare dintr-un buget alternativ, dar aşteptaţi să iasă actul normativ“, a transmis ministrul Agriculturii.

În timp ce noi discutăm, alții iau măsuri concrete

În tot acest timp, în alte țări se iau măsuri concrete… De pildă, chiar din luna februarie, Polonia își va reduce taxele pentru alimente și combustibili. Temporar, se va reduce taxa pe valoarea adăugată la benzină și se va elimina în cazul alimentelor de bază, a îngrășămintelor și a gazelor naturale. Mai mult decât atât, premierul polonez Mateusz Morawiecki a îndemnat recent retailerii să răspundă prin reducerea prețurilor și a cerut populației să fie atentă la magazinele care nu scad prețurile. Comparativ cu Polonia, în România prețurile cresc ca Făt-Frumos…, iar populația nu poate decât să mai strângă cureaua. Cât s-o mai putea și o mai ține! La un moment dat, probabil că se va rupe.

Simona-Nicole David

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat evenimentul „Fascinanta călătorie a cartofului, de la sămânță la farfurie!”, joi, 27 ianuarie. Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid și a debutat cu introducerea făcută de către dl. Vasile Iosif, Președinte AIPROM. A fost prezentată pe scurt situația industriei de protecție a plantelor, precum și provocările pe care aceasta trebuie să le depășească în context european și național.

”Obiectivul global al acestor strategii (n.r. De la Fermă la Consumator și pentru Biodiversitate 2030) este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile unei economii circulare. Având în vedere aceste obiective cred că este timpul să ne întrebăm dacă: putem furniza produse alimentare într-un mod sustenabil pentru o populație în creștere? Putem menține profitabilitatea și viabilitatea fermelor din Uniunea Europeană? Poate fermierul roman și european să-și protejeze culturile agricole cu mai puține produse de uz fitosanitar atunci când există un număr în creștere de organisme de dăunare? Vor contribui cele doua strategii la crearea unei agriculturi europene mai rezilientă la crizele care vor urma, sau doar vom transfera problemele noastre către alte continente?” – a spus dl. Vasile Iosif, Președinte AIPROM.

În prima parte a evenimentului membrii Consiliul Director  au răspuns întrebărilor adresate de către Lucian Mîndruță, moderatorul evenimentului cu privire la activitatea, realizările AIPROM din anul 2021, precum și obiectivele de dezvoltare viitoare.

A doua parte a evenimentului a avut ca temă situația culturii de cartof în România, discuția fiind deschisă de o prezentare cu date statistice relevante și a continuat cu o dezbatere despre aportul fiecărui actor implicat în etapele călătoriei cartofului, de la sămânță la farfurie.

Dna. Paulina Gabor, Director Direcția Fitosanitară, a vorbit despre importanța colaborării autorităților cu industria de protecție a plantelor din România. „Colaborăm cu industria pentru că numai așa putem obține recolte sănătoase. Cultura cartofului este susceptibilă la atacul multor organisme de dăunare. Monitorizarea acestei culturi începe de la analiza solului până la produsul finit” – a punctat Director din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare.

Dna. Elena Izadi, sefa Biroului de Protecția Plantelor și Carantina Fitosanitară, a punctat faptul că aceasta este o cultură importantă și din punct de vedere fitosanitar necesită o atenție deosebită, fiind atacată de numeroase organisme de dăunare. „O parte din aceste organisme sunt obișnuite așa cum este Gândacul de Colorado, iar alte sunt organisme dăunătoare de carantină – organisme destul de periculoase care produc pagube mari și sunt dificil de eradicat. O parte din aceste organisme de carantină sunt prezente și în România. Sunt organisme greu de combătut, însă cu sprijinul fermierilor și cu sprijinul ANF sperăm ca aceste organisme de carantină să fie eradicate și să obținem un cartof sănătos care să fie găsit atât în supermarket și care să circule liber în U.E”.

Gheorghe Boțoman, Membru Fondator FNCR, a vorbit despre problemele pe care le întâmpină fermierii în combaterea organismelor de dăunare din cultură. „Pentru anumite boli de carantină nu există metode de combatere, nici chimică, nici biologică, sunt doar măsuri preventive care pot fi luate la nivel de fermă. Pentru segmentul dăunători de sol, fermierii se confruntă cu probleme majore. Sunt foarte puține produse pentru dăunătorii de sol omologate în România. Pentru a combate nematozi cu chist este nevoie de o combatere integrată și de utilizare unor soiuri tolerante sau rezistente” – a subliniat Gheorghe Boțoman.

Un exemplu de bune practici în ceea ce privește colaborarea dintre fermieri și industria de procesare a cartofului este reprezentat de colaborarea dintre compania PepsiCo (producatoare de chipsuri) și Grup Șerban. Marius Dineș – AgroField Coordinator România PepsiCo a vorbit despre standardele pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a livra cartofi pentru chipsuri, dar și despre colaborarea de succes pe care compania a dezvoltat-o cu Grupul de firme Șerban Holding. „Avem standarde PepsiCo interne și ne aliniem certificării Global G.A.P. Ne propunem ca în 2-3 ani toți fermierii cu care colaborăm să fie certificați Global G.A.P. Cu mândrie pot să spun că aproape 100% din cartofii pe care îi procesăm provin din producția internă, de la fermierii din România”.

Despre certificarea Global G.A.P a vorbit specialistul Ionuț Nache, Director General INAQ Consulting. „Sunt specificații foarte clare, sunt criterii de audit, oamenii trebuie să fie calificați în acest sens. Echipamentele utilizate trebuie să fie calibrate. În ceea ce privește analizele, toate analizele solicitate sunt în baza caietului de sarcini și neapărat laboratorul unde se efectuează analizele trebuie să fie acreditate. Totul este extrem de atent monitorizat. Privim totul din perspectiva consumatorului și trebuie să ne asigurăm că totul este sigur pentru consum.”

Romulus Oprea, Președinte Federația Națională Cartoful a vorbit despre rentabilizarea producției de cartof în România și despre pașii pe care trebuie să îi parcurgă fermierii pentru a se asigura că producția obținută ajunge la consumator. „Avem nevoie de material de plantare corespunzător, fermieri specializați și trebuie să rezolvăm problema irigațiilor și a depozitelor. Prin asociere putem avea acces mai facil în supermarketuri. Deja găsim cartof românesc în supermarket. Suntem în direcția bună, însă avem nevoie de puțină rigoare, avem nevoie de date clare și reguli. Există 70 de boli și dăunători la cartof și, cu toate aceste neajunsuri suntem deja în supermarket și nu ne rămâne decât să fim plătiți la calitate egală cu prețuri egale” – a punctat Romulus Oprea.  

Punctul de vedere al distribuitorului a fost prezentat de către Alin Miheșan, Director Comercial ChemarkRom care a vorbit despre nevoia de consultanță a fermierilor, dar și despre importanța și rolul fitofarmaciilor la nivel local. „Deservim în jur de 22.000 de hectare în toate zonele agricole unde se cultivă cartof în România și avem 2 echipe dedicate. Fermierii care cultivă cartof sunt foarte bine informați, cunosc noutățile dar au o mare nevoie de soluții și alternative disponibile. Principala cerință pe care fermierii o au de la noi (de la distribuitori) este să fim disponibili pentru a valida o anumită tehnologie. Retragerea unor soluții de protecție a plantelor îi lasă pe fermierii expuși în față unor probleme pentru care nu există soluții care le pot înlocui” – a spus Alin Miheșan, Director Comercial ChemarkRom.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti