Cea mai mare producție înregistrată în această zonă a țării cu hibridul P64LE99 este de 4.300 kg/ha, iar fermierul care a avut aceste rezultate este domnul Silviu Ungureanu, din Mărășești-Vrancea.

Ungureanu

Următorul fermier campion din județul Vrancea este domnul Cătălin Lucian Popa, care lucrează 300 ha, floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha și a obținut 4.000 kg/ha cu hibridul P64LE25. “După recoltarea grâului, am semănat doar hibridul P64LE25 pe 80 ha. În toamnă am scarificat, apoi în primăvară am aplicat 200 kg/ha de uree. Am erbicidat de două ori și doar atât, nu am mai aplicat alte tratamente și nici nu am prășit. Am început recoltatul la finalul lunii august. A fost o producție bună, intenționez să semăn același hibrid în primăvară, însă nu știu încă pe ce suprafață, totul depinde de campania aceasta de toamnă, care este foarte dificilă”, a declarat fermierul campion.

Popa Catalin Lucian

Tot în județul Vrancea își desfășoară activitatea și următorul fermier campion – Adrian Ionașcu, care a semănat hibridul P64LE99 și a obținut 3.800 kg/ha.

 Ionascu Adrian

În județul Vaslui cea mai mare producție a obținut-o domnul Florin Pârgaru, respectiv 3.720 kg/ha cu hibridul P64LE99. “În familie lucrăm aproximativ 1.000 ha, iar cu floarea-soarelui am avut în acest an 450 ha. Am semănat după păioase - grâu și orz, însă și pe parcele unde am întors rapița. Așa că am dezmiriștit, scarificat, am aplicat îngrășământ, iar unde a fost cazul am întors rapița. În primăvară am mai lucrat cu combinatorul, am semănat 72.000 plante/ha în perioada 7-14 aprilie și am aplicat 180 kg/ha de uree și 20 kg/ha de îngrășământ microgranulat. La prășit, în faza de 4-6 frunze, am mai aplicat nitrocalcar 160-180 kg/ha. Am erbicidat o singură dată cu Express, am aplicat și un insecticid, o parte din cultură a primit și biostimulator și un tratament cu Acanto Plus. Am început să recoltez începând cu 23 august, a fost un an destul de bun având în condițiile din acest an, cred că dacă ar fi fost răsărirea mai uniformă, producția ar fi fost mai mare, însă nu a plouat în zonă de la semănat și până în luna iulie. Oricum a fost cea mai bună producție pe care noi am obținut-o, chiar dacă am avut impresia la un moment dat că va fi compromisă în întregime cultura. Anul viitor vom semăna cel puțin 300 ha cu floarea-soarelui, dar e posibil să crească suprafața pentru că deja întoarcem rapița, vom vedea”, a precizat fermierul campion.

Pargaru Florin

Un alt fermier campion din județul Vrancea este domnul Eugen Grigoraș,  care a obținut 3.700 kg/ha cu hibridul P64LE99. În cadrul fermei lucrează 160 ha, iar cu floarea-soarelui a avut în acest an 24 ha. “După grâu a fost semănată rapița, dar a fost întoarsă cultura în primăvară. Astfel, pregătirea patului germinativ a avut loc în preziua semănatului cu terradiscul, iar semănatul a avut loc pe 11-12 aprilie, când am aplicat 120 kg/ha NPK 16.16.16.Imediat după semănat am aplicat erbicid preemergent, apoi în stadiul de 4-6 frunze al doilea erbicid, iar în 10-12 frunze, la prășit am aplicat încă 160 kg/ha uree. Nu am  aplicat tratamente pentru boli pentru că nu a fost cazul. Am recoltatul în perioada 2-3 septembrie, la o umiditate cuprinsă între 8 și 9%”, a punctat ing. Andrei Grigoraș.

Grigoras Eugen

Tot 3.700 kg/ha a obținut și fermierul Dorin Căpraru din județul Vaslui, care a semănat același hibrid – P64LE99. “Lucrez 823 ha, floarea-soarelui am semănat pe 144 ha, după grâu și porumb. Am arat la 30 cm, am nivel terenul și am fertilizat cu 280 kg/ha îngrășăminte 20.20.0. și am încorporat cu discul, apoi am semănat în perioada 12-15 aprilie. Am erbicidat de două ori, iar la prășit am mai aplicat 180 kg/ha de azot. Cultura a fost în neirigat și am recoltat la începutul lunii septembrie, iar pentru următoarea campanie nu am stabilit încă suprafața pentru că sigur voi întoarce rapița, dar voi alege același hibrid – P64LE99”, a declarat fermierul campion.

Dorin Capraru

Hibridul P64LE99 i-a oferit 3.600 kg/ha domnului Marian Ciuruc, care a devenit și el fermier campion în județul Vrancea. “Lucrez 169 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 50 ha. Am semănat după grâu, în toamnă am arat la 25-30 cm, am mers pe cultură succesivă, pachetul 4 cu rapiță. În primăvară am intrat cu un disc greu, am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, am încorporat îngrășământul și apoi am semănat. La semănat am aplicat 150 kg/ha azot, apoi am aplicat un erbicid, iar la prășit, în faza de 8 frunze, am mai dat 150 kg/ha de azot. Am recoltat în prima decadă a lunii septembrie. Am fost mulțumit de producție, de aceea voi semăna în primăvară același hibrid pe aproximativ 50 ha. Am ales acest hibrid pentru că oferă stabilitate, anul trecut am avut o producție mai bună, dar a fost bine și în acest an, mai ales ținând cont de condițiile climatice care au fost în zonă. Vom vedea cum va fi anul viitor, am de gând să schimb un pic tehnologia”, a afirmat agricultorul.

Ciuruc Marian

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Deja consacrații hibrizi P64LE99 și P64LE25 au oferit și în acest an bucurii fermierilor din Oltenia. Prin bucurii înțelegem producții foarte bune, în unele cazuri chiar neașteptate, deci rezultate care să le confirme fermierilor faptul că de fiecare dată când vor alege produsele Corteva Agriscience, vor avea o recolte bogate. Fermierii din județele Olt, Gorj și Mehedinți s-au convins de acest lucru, tocmai de aceea și în următoarea campanie vor semăna aceeași hibrizi performanți.

În cadrul fermei Olt Piess a fost obținută cea mai mare producție din Oltenia, 4.550 kg/ha cu hibridul P64LE25. Despre tehnologia aplicată în această fermă ne-a detaliat domnul Ilie Popescu: „Anul acesta am avut 200 ha cu floarea-soarelui, iar cultura premergătoare a fost grâul. În toamnă am arat la adâncimea de 35 cm, iar în primăvară am pregătit terenul cu un combinator și am fertilizat cu 400 kg/ha complex 15.15.15, după care am semănat în perioada 10-20 aprilie. După semănat am mai fertilizat cu nitrocalcar - 450 kg/ha. Am aplicat două erbicide – un graminicid și Express, dar și un fungicid”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a recoltat după 15 august și pentru condițiile din acest an a fost foarte mulțumit de producția obținută.

Olt Piess 1

În comuna Amărăștii de Jos, județul Dolj, își desfășoară activitatea fermierul campion Petre Dobre. Acesta a obținut 4.400 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 900 ha, iar floarea-soarelui am semănat 300 ha după grâu. Am arat din toamnă și am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 200 kg/ha, iar în primăvară, înainte de semănat, am mai aplicat 200 kg/ha de 16.16.16. apoi la jumătatea lunii aprilie am semănat. Cultura a mai primit un fungicid, un foliar și un erbicid, nu am prășit și nici nu am mai fertilizat în vegetație. Am recoltat la finalul lunii august, iar în următoarea campanie voi semăna 200 ha cu floarea-soarelui, toată suprafața doar cu hibridul P64LE25 pentru că îl cultiv de mult timp și sunt mulțumit de producțiile pe care le oferă”, a punctat fermierul doljean.

Dobre Petre

 Tot în județul Dolj își desfășoară activitatea și domnul Ionuț Ivan, care a devenit fermier campion cu producția de 4.150 kg/ha obținută cu hibridului P64LE25. Acesta lucrează 450 ha, pe 150 ha a semănat în acest an floarea-soarelui, iar pe lângă hibridul P64LE25 a semănat și P64LE99, iar la finalul recoltatului, media finală obținută pe fermă a fost 3.750 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și orz. Astfel că am arat în toamnă, după care lucrat cu combinatorul, am aplicat 300 kg/ha complexe 15.15.15 și am semănat începând cu 12 aprilie. Cultura a primit două erbicide, azot - 170 kg/ha, după care am aplicat Acanto Plus și bor, în faza de 12 frunze. Am recoltat în jurul datei de 22 august, sunt foarte mulțumit de acești doi hibrizi pe care îi semăn cred că de vreo 6 ani, de aceea și anul viitor voi semăna 180, jumătate cu P64LE25 și jumătate cu P64LE99”, a precizat agricultorul.

Ivan Ionut

În județul Mehendinți, fermier campion este domnul Alexandru Rădoi, care a obținut 3.950 kg/ha cu hibridul P64LE25 și 3.860 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez aproximativ 336 ha, cu floarea-soarelui am semănat 110 ha. După recoltarea grâului am curățat miriștea, am dat cu erbicid, am arat și am aplicat complexe 18.46.0 – 200 kg/ha. După care în primăvară am efectuat o trecere cu discul și una cu combinatorul. Cultura a beneficiat de un prim tratament cu insecticid, erbicid -  Expres și un foliar. Pentru că a fost anul mai ploios am mai dat un fungicid și un insecticid. Nu am prășit în acest an pentru că nu aveam utilajele necesare, am achiziționat un cultivator, dar la finalul perioadei de prășit, îl vom folosi începând cu următoarea campanie”, a declarat fermierul. Acesta a mai adăugat faptul că a început recoltatul în jur jurul datei de 20 august, iar anul viitor va semăna120 ha cu floarea-soarelui.

Radoi Alexandru

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Peste 200 de fermieri români, cu peste 1000 de hectare fiecare, din toate regiunile țării, vor participa pe 8 noiembrie 2018 la cea de-a treia ediție a Forumului Internațional al Marilor Fermieri RALF, amplu eveniment anual care prezintă marile investiții, reușitele recente, modelele de business și proiectele de succes din agricultura românească și internațională.

RALF 2018 va avea loc joi, 8 noiembrie 2018, la Radisson Blu Hotel din București. Lista speakerilor și agenda forumului sunt disponibile pe www.ralf.com.ro.

În programul ediției 2018 vor participa fermierii anului din Marea Britanie, Germania, România, Estonia, Ungaria, Cehia, Ucraina, Spania, Letonia, Olanda și Polonia, fermieri care exploatează mari suprafețe agricole, cuprinse între 2000 și 70000 de hectare.

Ca în fiecare an, forumul prezintă și cele mai avansate tehnologii pentru agricultură, prezentări oferite de marii producători și furnizori de soluții performante pentru industria agricolă.

Master Partner al primelor trei ediții RALF: KWS Semințe
Professional Partners: NHR AGROPARTNERS, BAYER, PETKUS, CORTEVA, AGROVIR, SYNGENTA, AGRIFAC
Susținători și Expozanți: TITAN MACHINERY, CARGILL, SYSCAD SOLUTIONS, ADM
Partener Media Principal: REVISTA FERMA
Parteneri Media: AGRO INFO, AGRO IMPACT, LUMEA SATULUI, AGRIMEDIA, BUSINESS PRESS AGRICOL
Partener Media Regional: TRANSILVANIA BUSINESS

Info/Contact RALF: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Accesul în cadrul evenimentului se face exclusiv cu acordul scris al organizatorului, după înscrierea online.

În cadrul ediției din acest an BORO PR & COMMUNICATION va lansa un nou concept de comunicare pentru agricultură: “X Group Meetings - Agriculture”.

RALF face parte din seria proiectelor internaționale de comunicare din portofoliul agenției, proiecte pentru agricultură, sănătate, educație, ospitalitate, arhitectură, dezvoltare.

Mai multe pe www.borocommunication.ro și pe www.facebook.com/borocommunication
Imagini: BORO PR & COMMUNICATION

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de joi, 1 noiembrie 2018, demarează plata în avans pentru fermierii care au solicitat sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine, în Campania 2018.

În conformitate cu prevederile art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 783/2018 privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, plafonul aferent schemei de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine este de 56.100 mii euro.

Cuantumul pentru plata avansului este de 11.1815 euro/cap la cursul de schimb valutar de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018.

Sursa: apia.org.ro

Floarea-soarelui a fost pentru mulți fermieri dobrogeni cultura câștigătoare din acest an, unii dintre ei au obținut chiar și producții de 4.600 kg/ha. Așa cum v-am obișnuit, vă prezentăm tehnologiile de cultură aplicate de cei mai productivi fermieri din această zonă.

Primul dintre fermierii campioni din Dobrogea este Ionuț Costoiu din județul Constanța, care a obținut cu hibridul P64LE99 4.600 kg/ha. “Lucrez 800 ha, floarea-soarelui am semănat în acest an 124 ha, am ales doar hibrizii Pioneer. Culturi premergătoare am avut orz și grâu. Am arat din toamnă, în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și complexe 20.20.0, aproximativ 350 kg/ha. Am aplicat culturii Acanto Plus, un erbicid și un insecticid. Am vrut să prășesc, însă nu mi-a permis timpul deoarece a plouat mai mereu, iar plantele s-au dezvoltat foarte mult. La început de septembrie am recoltat și sunt foarte mulțumit de producția obținută”, a punctat fermierul campion. În următoarea campanie intenționează să semene floarea-soarelui pe cel puțin 100 ha, însă suprafața poate fi și mai mare dacă rapița nu se va dezvolta așa cum trebuie. Va alege același hibrid,  P64LE99, un hibrid pe care îl cultivă pentru al doilea an consecutiv.

Costoiu Ghe 2

Următorul fermier campion a semănat același hibrid, P64LE99, și a obținut aceeași producție – 4.600 kg/ha, de această în județul Tulcea. Este vorba despre Florin Costache, care lucrează 75 ha, iar floarea-soarelui a avut 12 ha în acest an. “Am semănat floarea-soarelui după cultură de legume și după porumb. În toamnă am arat la 30-35 cm și am trecut cu discul, în primăvară am efectuat o lucrare cu combinatorul și am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ cu eliberare controlată, apoi am semănat. Cultura a fost irigată și a primit două erbicide, dintre care unul Express și două tratamente. Am prășit o singură dată și am recoltat începând cu 1 septembrie, iar pentru următoarea campanie voi alege același hibrid, P64LE99 pentru 20 ha”, a declarat agricultorul.

Florin Costache Nova Floresim

În localitatea Căscioarele, județul Constanța, își desfășoară activitatea și doamna Paraschiva Constantinescu, care lucrează în familie 220 ha. Despre cultura de floarea-soarelui din acest an ne-a detaliat fiului dumneaei, Iulian Constantinescu, care a punctat faptul că la hibrizii P64LE25 și P64LE99  a obținut 4.300 kg/ha “Am semănat în acest an 50 ha cu floarea-soarelui, iar cultură premergătoare a fost porumbul. În toamnă am arat la 35 cm și am efectuat o lucrare cu grapa cu discuri, am fertilizat cu DAP 150 kg/ha și sulfat 150 kg/ha, apoi am trecut cu combinatorul, apoi am semănat în jur de 25 martie, când am fertilizat pe rând cu 100 kg/ha de triplu 15.  La prășit am aplicat azot - 150 kg/ha. Cultura a mai primit un fungicid și un foliar, plus două erbicide. Am recoltat la sfârșitul lunii august. Producțiile au fost bune, cred că și anul viitor vom semăna aproximativ 35 ha cu floarea-soarelui și vom alege aceeași hibrizi ca în acest an”, a declarat Iulian Constantinescu.

II CONSTANTINESCU PARASCHIVA

Adrian Neagoie  este un alt fermier campion din județul Constanța. Acesta lucrează 170 ha, floarea-soarelui a avut pe 27 ha și a obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE25. „Pentru floarea-soarelui cultură premergătoare a fost grâul. Așa că am dezmiriștit, am arat pe 7 august la 27-30 cm, apoi am aplicat în perioada noiembrie-decembrie 200 kg/ha triplu 14 plus microelemente sulf și magneziu, apoi am încorporat cu discul. În primăvară am trecut cu combinatorul și am semănat la jumătatea lunii aprilie, atunci când am aplicat pe rând 170 kg/ha 18.46.0. La răsărire am aplicat un insecticid de corecție, apoi am prășit, iar la 8 frunze am erbicidat cu Express și am aplicat un insecticid, pentru că în zona noastră a fost secetă și a apărut Tanymecus. După două săptămâni am mai prășit o dată, iar după aceea am aplicat un fungicid și bor. Recoltatul l-am început în jur de 20 august”, a subliniat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de producții, iar anul viitor va semăna în jur de 50 ha cu floarea-soarelui pentru că vremea din această toamnă nu permite semănatul.

PFA NEAGOIE ADRIAN

Un alt fermier campion din această zonă a țării este Constantin Irimia, care a obținut 4.180 kg/ha cu hibridul P64LE25. Acesta lucrează 366 ha, iar în acest an a semănat după porumb floarea-soarelui pe 63 ha. “Prima lucrare pe care am făcut-o a fost arătura la 30-35 cm, în primăvară am trecut cu combinatorul și am semănat pe 1 aprilie, cu sămânță tratată, atunci când am aplicat 150 kg/ha și îngrășăminte complexe plus încă 25 kg/ha îngrășăminte microgranulate. Am dat un singur erbicid Express și atât. A fost un an bun, am avut și apă, am recoltat în jur de 25 august, deci pot spune că a fost o campanie bună. Pentru următoarea campanie păstrăm aproximativ 70 ha, pentru că semăn floarea-soarelui după asolament de 5 ani. Voi alege doar hibridul P64LE25, chiar dacă în acest an am avut și alți hibrizi, acesta a fost mai productiv”, a declarat agricultorul constănțean.

Irimia Constantin

În județul Tulcea își desfășoară activitatea un alt fermier campion la floarea-soarelui, Ionuț Dumitrache. Acesta lucrează 70 ha, dintre care 27 ha au fost semănate cu floarea-soarelui și a obținut 4.000 kg/ha cu hibrudul P64LE99. “Am semănat după grâu, în toamnă am arat, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul. La semănat am aplicat 250 kg/ha complexe 18.46.0, asta în prima parte a lunii aprilie. La prașila mecanică, atunci când plantele aveau aproximativ 10 frunze, am mai aplicat 80 kg/ha de azot, am mai aplicat un erbicid, un fungicid și un îngrășământ foliar. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în perioada 2-3 septembrie”, a precizat fermierul campion.

Dumitrache Ionut floare

Fermier campion în această zonă a țării este și domnul Hristu Fudulea  din localitatea Dorobanțu, județul Constanța, care a obținut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE25.

Hristu Fudule Fundulea

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că marți, 16.10.2018, ora 00:01, a demarat Campania de plăți în avans pentru fermierii care au depus Cereri Unice de Plată în anul 2018.

Pentru prima zi au fost calculați un număr de 102.077 fermieri cu suma totală de 28.671.777 euro.

Menționăm că în conformitate cu prevederile Deciziei nr.6293 de punere în aplicare a Comisiei din 01.10.2018 de autorizare a României să aplice derogări, în ceea ce privește anul de cerere 2018, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul  (UE) nr.1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

De asemenea, conform art.6 alin. (1) din H.G. nr.783/2018 privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine (56.100.100 euro) “Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art.1, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.”

Plafoanele alocate României pentru anul de cerere 2018 și cuantumurile per hectar ale plăților directe se regăsesc în tabelul din Anexă.

Menționăm că plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

-4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

-4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plăţile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

ANEXA

Denumire scheme APIA

Plafon
Campania 2018
(euro)

Cuantum
Campania 2018*
(euro/ha)

Cuantum
avans 2018
(euro/ha)

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS)

989.564.000

102,5697

71,7987

Plată redistributivă

99.436.000

primul interval:1-5 ha inclusiv - 5,0000
al doilea interval: peste 5 și până la
30 ha inclusiv) - 50,3626

interval 1 -  3,5
interval 2 – 35,2538

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu

561.846.000

58,2361

40,7652

Plata pentru tinerii fermieri

18.728.000

25,8405

18,0883

  • Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/ha 

P2 - Practici agricole tradiţionale:

  • P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/ha 
  • P2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha

P3 - Pajişti importante pentru păsări:

  • P3.1 Crex crex:
    • P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/ha 
    • P3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha 
  • P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:
    • P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha 
    • P3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/ha 

P4 - Culturi verzi = 128 €/ha 

P5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha 

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):

  • P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/ha 
  • P 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/ha 

P7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha 

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

  • sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/ha 
  • sub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică 
    • varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/ha 
    • varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha 

P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha 

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

  • sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)
    • varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/ha 
    • varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha 
  • sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)
    • varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/ha 
    • varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha 
    • varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică

  • P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha 
  • P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha 
  • P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha 
  • P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha 
  • P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha 

P6 – Pajişti permanente

  • Sub-pachetul 6.1 = 143 €/ha 
  • Sub-pachetul 6.2 =  39 €/ha 

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică

  • P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/ha 
  • P2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/ha 
  • P3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha 
  • P4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/ha 
  • P5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha 
  • P6 - Pajişti permanente
    • Sub-pachetul 6.1 = 129 €/ha 
    • Sub-pachetul 6.2 = 73 €/ha 

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

  • M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/ha
  • M13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/ha

M 13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

Și în acest an floarea-soarelui a fost o cultură importantă în județul Brăila, iar la recoltare, majoritatea fermierilor au fost mulțumiți de rezultatele obținute. Media producției în această zonă este de 3.300 kg/ha, însă agricultorii care au mizat din nou pe genetica Pioneer au obținut rezultate mult mai bune. Așa cum era de așteptat, și în această zonă vedete au fost hibrizii P64LE25 și P64LE99, care au asigurat peste 4 tone/ha fermierilor campioni.

În localitatea Tătaru - județul Brăila, fermierul cu cea mai mare producție – 4.600 kg/ha, obținută cu hibridul P64LE99 este domnul Marian Bălan. “Lucrez 156 ha, iar în acest an floarea-soarelui am avut pe 70 ha. Am semănat cu porumb și grâu, iar în ceea ce privește tehnologia de cultură, am aplicat 200 kg/ha – complexe triplu 16, am aplicat câte un erbicid, un fungicid și un foliar și am prășit o singură dată. Sunt foarte mulțumit de acest hibrid, îl semăn de mai mulți ani, în jur de 5, iar anul viitor tot acest hibrid îl voi semăna pe 70 ha”, a declarat fermierul campion.

Balan Marian 1

În cadrul a două societăți, domnul Ricardo Luis lucrează 2.800 ha, dintre care anul acesta au fost semănate 700 ha cu floarea-soarelui. Hibridul P64LE99 este cel care i-a asigurat 4.565 kg/ha și astfel a devenit fermier campion. “A fost un an foarte bun pentru floarea-soarelui, noi am semănat în principal după grâu și 150 ha după porumb. De aceea am arat încă din toamnă, în primăvara am trecut o singură data cu combinatorul și am aplicat la pregătirea patului germinativ triplu 16 -225 kg/ha. Am semănat în perioada 18-26 aprilie, atunci când am aplicat uree – 150 kg/ha. După ce am semănat am aplicat acizi humici, înainte de răsărire, am aplicat un erbicid, Expres și un graminicid, iar înainte am aplicat un tratament cu Acanto Plus și bor. Am recoltat în perioada 3-15 septembrie. Suntem mulțumiți de rezultate, de aceea vom semăna mare parte din suprafața de anul viitor tot cu P64LE99 și cred că vor fi aproximativ 600 ha, pentru că nu am semănat prea multă rapiță”, a punctat fermierul campion.

Ricardo Luis 2

Un alt fermier campion din județul Brăila este Tarachiu Stan, care a obținut 4.380 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează în fermă 128 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 50 ha. “În toamnă curățăm terenul, arăm toamna la 30-35 cm, iar primăvara am trecut de două ori cu combinatorul.  La semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am aplicat și 250 kg/ha complexe 18.46.0, am semănat devreme și am recoltat devreme, adică între 25 august și 3 septembrie. I-am dat culturii un erbicid și un tratament cu foliar și fungicid, atunci când plantele aveau în jur de 30 cm. Cultura este în neirigat și nici nu am prășit-o. Am fost mereu mulțumiți de producțiile obținute cu hibrizii Pioneer, nu ne schimbăm pe altă firmă pentru nici un motiv”, a declarat fermierul campion. Aceasta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna 50 ha cu hibridul P64LE99.

Tarachiu Stan 3

Un alt fermier campion din această zonă a țării este domnul Bogdan Nicușor, care lucrează  380 ha, pe 80 ha a semănat în acest an floarea-soarelui și a obținut cu hibridul P64LE99 - 4.370 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, așa că în toamnă am arat la 30 cm, după care în primăvară am trecut o dată cu combinatorul și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 200 kg/ha complexe 18.46.0. Am mai fertilizat la prășit, în faza de 8-10 frunze, când am aplicat 200 kg/ha de azot. Am aplicat două erbicide, dintre care unul Express, iar înainte de înflorit am aplicat un tratament cu foliar și fungicid. Am recoltat la începutul lunii august și chiar am fost mulțumit, dar și surprins de producție. M-am mai apropiat de 4 tone, dar niciodată nu am depășit această valoare, este clar cea mai bună producție obținută în fermă. Nu am hotărât câte hectare vom semăna anul viitor, depinde cum evoluează campania de toamnă, probabil vor fi în jur de 100 ha. Voi alege hibridul P64LE99, dar și hibrizi noi pe care i-am avut în loturi demonstrative în acest an”, a specificat Bogdan Nicușor.

Bogdan Nicusor 4

În cadrul societății agricole Initziativa Agricolă, domnul Ferrante Giovani lucrează 818 ha, floarea-soarelui a semănat în acest an pe 221 ha, dintre care 105 ha cu hibrizi Pioneer. Cea mai mare producție i-a asigurat-o P64LE99 - 4.270 kg/ha. În acest an floarea-soarelui am semănat fie după grâu, fie după porumb. Așa că acolo unde a fost grâu am scarificat cu un utilaj mai complex, unde a fost porumb am arat și am trecut o dată cu combinatorul. În primăvară am mai trecut o dată cu combinatorul și am aplicat 150 kg/ha de îngrășăminte complexe 18.46.0.  Apoi am semănat în a doua decadă a lunii aprilie, am fertilizat din nou în faza de 8 frunze. Am aplicat 2 erbicide, nu am aplicat tratamente și nici nu am irigat. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie și am fost mulțumit de producție. De aceea și anul viitor voi semăna hibridul P64LE99”, a punctat fermierul campion.

Initziativa Agricola 5

Gigel Spătaru din localitatea Dudescu lucrează 79 ha, iar floarea-soarelui a avut pe 8 ha. Acesta a devenit fermier campion cu producția de 4.208 kg/ha, obținută cu P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după porumb, în toamnă am arat la 35 cm și am fertilizat cu 11.52.0 – 200 kg/ha. În primăvară am efectuat o trecere cu discul și una cu combinatorul, la semănat la sfârșitul lunii aprilie, atunci când am mai aplicat 200 kg/ha de complexe 20.20.0. Cultura a mai primit două erbicide, încă o fertilizare cu 200 kg/ha de azot în faza de 10-12 frunze a culturii, am irigat 10 ore cu coloană clasică. Am recoltat la finalul lunii august, iar anul viitor voi semăna 10 ha cu hibridul P64LE99”, a declarat fermierul brăilean.

Gigel Spataru 6

În localitatea Lanurile, județul Brăila, fermier campion a devenit domnul Iulian Văsii, care a obținut 4.200 kg/ha datorită hibridului P64LE25.  Acesta lucrează 300 ha, iar floarea-soarelui a cultivat în acest an pe 60 ha, toată suprafața fiind semănată cu cei doi hibrizi de top P64LE25 și P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și porumb, astfel că am arat în toamnă, apoi în primăvară am trecut cu discul și înainte de semănat cu combinatorul. Am semănat în data de 13 aprilie, atunci când am aplicat și 150 kg complexe 20.20.0. Cultura a mai primit un foliar, două tratamente, două erbicide și o prașilă. Sunt mulțumit de producție, am putut recolta după 20 august, iar acești doi hibrizi îi semăn de când au apărut”, a spus fermierul campion.

Vasii Iulian 7

Bogdan Gheorghe este un alt fermier campion la floarea-soarelui din județul Brăila, care lucrează 450 ha,  iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha. Hibridul P64LE25 i-a asigurat 4.030 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, așa că după recoltat am erbicidat total și am arat la 25-30 cm. În primăvară am pregătit terenul cu discul și combinatorul, am aplicat încă un erbicid și am semănat la începutul lunii aprilie, când am dat și îngrășăminte -180 kg/ha. Am mai aplicat un erbicid Express și unde a fost cazul un antigramineic. Aceasta a fost toată tehnologia”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe aproximativ 100 ha, toată suprafața cu hibridul P64LE25 pentru că mereu a obținut producții foarte bune.

Bogdan Gheorghe 8

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anterior, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

În ședința de Guvern din 4 octombrie 2018 a fost aprobată hotărârea privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Prin adoptarea prezentei HG, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va putea acorda începând cu 16 octombrie 2018 plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent conform reglementărilor comunitare în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.  

Precizăm că plățile prevăzute în actul normativ se acordă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2018 şi 2019.

Prin acest act normativ au fost aprobate cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,5 euro/ha), plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru înverzire (58,2 euro/ha) și plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafețelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plățile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56.100.000 euro.

Cuantumurile pentru plățile directe se calculează de către APIA prin raportarea plafoanelor la suprafețele determinate și la efectivul de animale eligibile.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, APIA va efectua plățile corespunzătoare diferenței între plafonul financiar al fiecărei scheme prevăzute în prezentul act normativ și cuantumul calculat și acordat în avans în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C (4,6638 lei).

Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăților să-și elaboreze propriul plan de afaceri și programul de dezvoltare pe termen scurt, în condițiile cunoașterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească.

Acordarea de plăţi în avans începând cu data de 16 octombrie 2018 va asigura fermierilor capitalul financiar necesar pentru derularea la timp și în cele mai bune condiții a activităţilor specifice agriculturii.

Demonstrație în câmp în județul Giurgiu, unde compania Syngenta a dorit să prezinte rezultatele practice obținute de patru hibrizi de porumb în fața câtorva zeci de fermieri.

Acțiunea a avut ca scop informarea fermierilor prezenți la demonstrație în legătură cu potențialul productiv al hibrizilor Chorintos, Orpheus, Zephir, Dartona în condiții climatice dificile.

Procedura a fost simplă. Combina a intrat în câmpul cultivat cu porumb, a recoltat de pe un lot de 2.240 mp, iar apoi recolta a fost pusă în remorcă și cântărită în fața fermierilor. Întregul proces a fost repetat de 4 ori, pentru fiecare hibrid în parte.

Bogdan Guță, reprezentant zonal Syngenta în județul Giurgiu: „Suntem astăzi în Platforma Clejanu 2009 la un eveniment de recoltare cu public pentru a demonstra calitatea hibrizilor Syngenta. Astfel, într-o solă mare, de 40 ha, avem etalați 4 hibrizi din portofoliul nostru. E vorba de Chorintos, Orpheus, Zephyr și Dartona. La această recoltare cu public am invitat lângă noi fermierii din cadrul Cooperativei Vlașca 2008. Ce văd fermierii aici? În primul rând potențialul acestor hibrizi. Aș sublinia cei doi noi hibrizi Chorintos și Orpheus, care fac parte din noul concept Artesian, lansat de Syngenta anul acesta. Vorbim de hibrizi care au toleranță bună la condiții de stres, făcând față cu succes unui an în care am avut parte de precipitații abundente.“

Marian Clejanu, fermier, localitatea Vedea, județul Giurgiu: „Anul acesta pot spune că fac majoratul de când lucrez în agricultură, cu 18 ani de activitate în sector. Ce pot să vă spun e că 70 la sută din activitatea fermei se ocupă cu porumbul. Am cultivat hibrizii de la Syngenta, dar și de la concurență pentru că am dorit să testăm și să fim în pas cu tehnologia. De exemplu, parcela de aici este de 1.900 ha și pot să spun că Dartona este hibridul cu cea mai mare perioadă de vegetație din ferma noastră. Pe acest lot, cu acest hybrid, dar și cu cel al concurenței estimăm o producție de 11-12.000 de t/ha. Folosim acești hibrizi tocmai pentru a limita pierderile, ținând cont că suntem într-o zonă joasă, de baltă. Precizez că aici perioada de semănat se începe mai târziu comparativ cu alte zone din cauza excesului de umiditate.“

syngenta IMG 1737

Rezultate: Umiditate:

Chorintos – 12.044 kg/ha  13,8%

Orpheus – 12.142 kg/ha    13,4%

Zephir – 11.803 kg/ha        13,8%

Dartona – 12.303 kg/ha     13,6%

Bogdan Panțuru

“Începem să prezentăm fermierii campioni la floarea-soarelui pentru că și în acest an hibrizii Pioneer au reconfirmat faptul că pot oferi producții record agricultorilor din toate zonele țării. Chiar dacă startul campaniei nu a fost așa cum și-ar fi dorit fermierii, iar vremea a pus în unele zone destule probleme, lucrurile s-au mai schimbat pe parcursul verii și fermierii au fost surprinși atunci când la proba cântarului au citit rezultatele obținute, pentru unii dintre ei fiind chiar valori pe care nu și ar fi imaginat că le pot obține în acest an. Noi, compania Corteva Agriscience™ - Divizia de agricultură a DowDuPont, le mulțumim că au avut încredere încă de la început în hibrizii P64LE25 și P64LE99, hibrizi care nu i-au dezamăgit în nicio campanie și le-au garantat producții record.” – Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience™ - Divizia de agricultură a DowDuPont România și Republica Moldova.

Agricultorul Iulian Cristea din județul Teleorman a devenit fermier campion datorită hibridului P64LE25, care i-a garantat producția de 4.200 kg/ha. “În cadrul fermei Yuli Agri lucrez 400 ha, iar 80 ha am semănat anul acesta cu floarea-soarelui, după grâu. În toamnă am arat la 30 cm, am administrat în primăvară complexe 20.20.0, aproximativ 200 kg/ha, am efectuat o lucrare cu grapa și una cu combinatorul. După aceea am semănat la sfârșitul lunii martie, atunci când am mai aplicat îngrășăminte microgranulate  - 25 kg/h. În vegetație am mai dat azot, 150 kg/ha, nu a fost nevoie să erbicidez, am mai aplicat doar Acanto Plus. Am recoltat la jumătatea lunii august”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna aproximativ aceeași suprafață cu floarea-soarelui, 80 ha, și va alege același hibrid - P64LE25.

SC IULY AGRI SRL

În localitatea Beciu, județul Teleorman, domnul Bogdan Șchiopu a obținut 4.150 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează 1.200 ha, iar în acest an a semănat floarea-soarelui pe 130 ha. “Floarea-soarelui am semănat după grâu, astfel că în toamnă am scarificat și am discuit, în primăvară am mai făcut o lucrare cu discul și una cu freza, apoi am semănat, atunci când am aplicat și 300 kg/ha complexe 20.20.0. Cultura a mai primit două fungicide, primul atunci când plantele aveau 4 frunze, al doilea la stadiul de 80 cm. Am aplicat și un insecticid, imediat după răsărire am dat un erbicid, iar la stadiul de 4 frunze, cultura a fost prășită. Am recoltat la începutul lunii august și deși a fost puțină secetă în prima parte a anului, cultura și-a revenit și sunt mulțumit de rezultate. Pentru următoarea campanie intenționez să achiziționez pentru 100 ha hibrizii P64LE99 și P64LL125”, a punctat fermierul campion.

BOKWEL

Următorul fermier campion din județul Teleorman este domnul Stelian Neblea, care lucrează 350 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 140 ha. Hibridul P64LE99 i-a oferit 4.000 kg/ha, o producție de care se declară mulțumit. “Cultura premergătoare a fost grâul, de aceea în toamnă am scarificat și am efectuat o trecere cu discul, după care în primăvară, în funcție de solă, am făcut una sau două lucrări cu combinatorul. La pregătirea patului germinativ am aplicat uree - 100 kg/ha, apoi am semănat începând cu 1 aprilie. Am dat două erbicide, unul în preemergență și unul în vegetație, iar în faza de 10 frunze am aplicat un tratament cu îngrășământ foliar, insecticid și fungicid. Am recoltat la sfârșitul lunii august, rezultatele au fost foarte bune de aceea vom alege și anul viitor același hibrid”, a specificat Stelian Neblea.

Neblea Stelian

Un alt fermier campion din județul Teleorman este domnul Constantin Vișan, care lucrează 330 ha, iar floarea-soarelui a cultivat în această campanie pe 85 ha. Hibridul P64LE25 i-a oferit 3.850 kg/ha, o producție mulțumitoare cum de altfel a obținut în fiecare an de când a apărut acest hibrid pe piață. “ Cultura premergătoare pentru floarea-soarelui a fost grâul, așa că în toamnă am arat la adâncimea de 30-35 cm, în primăvară am trecut cu discul și combinatorul și am aplicat 200 kg/ha complexe 20.20.0. Am semănat în perioada 1-10 aprilie și la prășit am mai aplicat 150 kg/ha azot. Cultura a mai primit două erbicide și un îngrășământ foliar. Am recoltat în perioada 20-27 august, iar pentru anul viitor voi achiziționa hibrizii P64LE25 și P64LL125 pentru aproximativ 120 ha”, a specificat Constantin Vișan.

IF VISAN CONSTANTIN

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Mihai Nicula lucrează astăzi la Scornicești peste 1.200 ha. Se numără printre fermierii care au avut drum lin prin agricultură. Încă de la terminarea facultății a pus piciorul în localitatea Poborul și aici a rămas, făcând an de an ceea ce face cel mai bine – cultivă cereale. Un agronom cu 40 de ani de activitate, care încă trăiește pentru această meserie cu pasiune și satisfacție. L-am întâlnit la fermă și i-am răpit câteva ceasuri pentru a-i afla povestea.

– Ce făceați înainte de a începe să lucrați pe cont propriu?

– Am lucrat mai întâi la CAP, ca inginer-șef, iar după Revoluție am constituit o asociație pe Legea nr. 36 de 1.100 și ceva de hectare. Pe baza cererilor, am realizat cu oamenii din localitate această formă asociativă. Scriptic, pentru că tarlalele existau de la CAP. Eu, lucrând cu ei și înainte și după Revoluție, i-am convins să nu fărâmițăm terenul pentru a-l lucra mai ușor, practic să avem productivitate. În felul acesta a luat ființă Asociația Spicul și am lucrat sub această formă asociativă până în 2012, când s-a trecut cu acordul oamenilor la dizolvarea voluntară a unității.

– Dacă tot mergea bine această unitate, de ce s-a dorit acest lucru?

– Pe vremea aceea ne doream să facem credite; noi eram o unitate de grup, iar băncile se cam fereau să acorde credite la unități de grup, așa că am hotărât să fac o firmă, să preiau terenul în arendă și să-l lucrez ca și până atunci.

– Oameniii au avut încredere și au mers alături de dumneavoastră și în această formulă...

– Da. Pentru că totul s-a făcut corect. Făcând o lichidare voluntară, toată averea asociației era a lor, s-au vândut activele și banii s-au dat oamenilor, în funcție de suprafața pe care o deținea fiecare.

– De atunci structura culturilor se menține an de an, este aceeași; se ține cont doar de rotația culturilor?

– În general, se menține. Cerealele (grâu, orz, porumb) se situează în general la 60% din suprafață, restul fiind reprezentat de plante tehnice (floarea-soarelui,  rapiță, mazăre).

– Cum credeți că veți încheia anul acesta agricol? Este un an bun din punct de vedere productiv?

– Culturile de toamnă se situează undeva peste media producțiilor care se realizează în zonă și aceasta datorită condițiilor atmosferice. Am avut totuși băltiri în zonă, iar din cauza solului podzolic în perioadele ploioase avem pierderi de producție. Se formează o peliculă de argilă, apa rămâne la suprafață și, desigur, plantele suferă.

– Pe ce suprafețe ați avut băltiri?

– Cam pe toate suprafețele situate pe platou. Anul acesta cele mai bune producții le avem pe suprafețele în pantă. Dar una peste alta, putem spune că sunt producții acceptabile la culturile de toamnă. La cele de primăvară producțiile sunt foarte bune, ploile au căzut oarecum la timp, nu am avut probleme cu grindina, cu vijeliile. Împotriva bolilor, dăunătorilor se fac tratamente la toate culturile. Altfel nu se poate.

retrospectiva agricola 1

– Pentru mulți dintre fermieri anul trecut a fost unul extraordinar, cum a fost pentru dumneavoastră?

– Și pentru noi a fost un an de vârf. Pot spune că anul trecut am obținut cea mai mare producție de grâu de când lucrez eu în agricultură.

– Deci ați înregistrat un record. Cât ați obținut?

– Da. Am avut o medie de 6.700 kg/ ha, dar am avut și parcele cu soiuri românești, respectiv Glosa, Miranda de peste 8.000 kg/ha. În general, culturile de toamnă au avut un vârf de producție anul trecut. Cele de primăvară au înregistrat producții normale, dar s-ar putea ca vârful productiv la aceste culturi să fie anul acesta, la cum se prezintă ele acum. E posibil să avem o surpriză.

– Spuneați că aveți soiuri românești. Este o strategie la nivelul fermei să mergeți pe soiuri românești sau cultivați și din cele străine?

– La culturile de păioase merg pe soiurile românești. Îmi plac, sunt stabile, indiferent de condițiile atmosferice și... sunt românești.

– Înseamnă că sunteți patriot, ceea ce este foarte bine. Cum stați cu valorificarea? Aveţi depozitare, sunteţi nevoit să vindeţi direct din câmp?

– Valorificarea nu este mulţumitoare, în sensul că preţurile s-au plafonat la un anumit nivel peste care nu se mai trece. Spre exemplu, anul acesta, cu toate că producţiile culturilor de toamnă sunt mai mici decât în 2017 şi preţurile sunt mai mici decât anul trecut, ceea ce este un paradox. Am nişte magazii, dar nu întotdeauna merită să depozitezi. Anul trecut am depozitat grâul şi l-am dat cam la acelaşi preţ cu care s-a vândut cel din câmp, o valoare neacoperitoare pentru cheltuielile de păstrare. De aceea cred că anul acesta nu mai stochez, îmi opresc sămânţă pentru că eu îmi produc singur şi sămânţa pentru păioase, grâul pentru arenda oamenilor şi cam atât pentru că nu merită să opresc mai mult. Nu întotdeauna efortul depus are acoperire în venituri financiare. Au fost ani în care am rămas cu subvenţia şi în astfel de cazuri este greu. Noi tot timpul trebuie să ne dotăm cu utilaje performante.

– Dacă tot aţi amintit de utilaje, cu ce lucraţi în acest moment?

– Avem 5 tractoare New Holland de la 140 la 311 cp, am 3 combine tot de la New Holland, dintre care una este pe şenile, o autopropulsată pentru tratamente, maşină de împrăştiat seminţe, semănători, toată gama de utilaje de care avem nevoie.

– Mecanizatori aveţi? Cum stați cu forța de muncă?

– Este deficitară, ca peste tot. Noroc că nu avem nevoie de prea mulți oameni. În acest moment avem 6 angajați, unul care coordonează partea mecanică și cinci oameni care lucrează efectiv pe utilaje.

– Am o curiozitate. Dacă, spre exemplu, aveți un an prost, cu producții slabe, cum reveniți anul următor, mai aveți vreo activitate care să vă susțină partea aceasta de agricultură?

– Nu am altă activitate. Mai este subvenția și în cazuri limită apelăm la credite bancare, dar asta nu înseamnă că poți merge pe pierdere an de an.

– Ați mizat totul pe o singură carte. La 1.200 ha aveți atâtea cereale, nu v-ați gândit să investiți în zootehnie?

– Păi avem niște animale...

– Ah, totuși mai aveți o activitate...

– Da, avem cam 300 capete de oi și capre cu care valorificăm văile. Noi avem terenurile între văi și aceste suprafețe nu se pot lucra decât sporadic. Oile le-am preluat de la fostul CAP, cele care nu au fost cumpărate de oamenii din asociația despre care v-am vorbit.

– Este o afacere creșterea acestor animale?

– Venituri prea mari nu sunt, în sensul că lâna nu are nicio valoare, obținem ceva bani de la miei primăvara și din lapte în perioada de vară. Avem ciobani angajați care fac brânză și o dăm anumitor firme, iar mieii la un abator din zonă. Cu furajarea nu sunt probleme pentru că valorificăm subprodusele rămase din culturile vegetale, resturile de la condiționarea seminței, vrejii de mazăre, mai avem ceva lucernă.

– Sunteți modest... Cum vedeți agricultura în viitorul apropiat? Ce perspec­tivă avem noi, consumatorii, legat de ceea ce se produce la noi în țară?

– Agricultura este pe un drum bun. În momentul de față cei care lucrează în agricultură s-au apucat serios de tehnologie. Toată lumea luptă pentru producții, iar cei care merg pe acest obiectiv fac agricultură performantă. Pe piață sunt produse foarte bune, semințe cu genetică extraordinară, insectofungicide bune, dar trebuie să faci tehnologie.

– Ați avea un mesaj pentru oficialități, pentru cei din Ministerul Agriculturii care sunt puși să ia decizii în ceea ce vă privește pe dumneavoastră, ca agricultori?

– O protecție mai bună în ceea ce privește intemperiile. Sunt perioade cu vârfuri de temperatură, de precipitații, de vânt, de ger. Până acum câțiva ani exista o lege cu ajutorul căreia MADR intervenea în anumite situații de calamitate cu sume de bani, nu total acoperitoare, dar care ajutau fermele. Această lege nu mai există și nu s-a pus nimic în loc. Se tot vorbește de Fondul de Garantare, dar nu se întâmplă nimic, batem pasul pe loc. Apoi, să se mențină subvenția pe suprafață, persoanele care merg și discută la Bruxelles să țină cont de treaba asta, pentru că altfel se va termina cu fermele mari de la noi din țară. Pentru fermele mari plafonarea va fi o mare greșeală pentru că acestea vor avea de suferit. Să ne gândim ce vrem: să distrugem partea comercială a agriculturii?

Patricia Alexandra POP

Agricultura digitală stârnește tot mai mult interesul fermierilor români, care își dau seama că prin intermediul noilor tehnologii își pot crește profiturile din fermă. Un astfel de exemplu este Ștefan Stănescu, care, alături de verișorul lui Mihai Stănescu, a lansat aplicația Agriso, o „unealtă“ modernă cu ajutorul căreia orice fermier poate deține informații exacte despre propriile culturi, despre modul în care angajații lucrează pe câmp, pe care  le pot accesa de oriunde, direct de pe telefon, tabletă sau calculator.

– Domnule Stănescu, de unde ați avut ideea de a aduce pe piață aplicația Agriso?

– Agriso este aplicația pe care am dezvoltat-o în ferma noastră în urmă cu 4 ani ca urmare a unei necesități. Lucrăm 3.400 ha, aproximativ 280 de parcele, care sunt răsfirate pe raza a 8 localități, și ne era destul de greu să avem evidența în timp real a tot ceea ce se întâmpla pe teren. Vă dau un exemplu: în aceeași zi puteau fi și 3 echipe în câmp, în localități diferite, pentru a efectua lucrări diferite, iar în cazul în care se întâmpla ceva și angajații aveau o anumită nevoie ori pur și simplu trebuia să monitorizez lucrările era destul de greu. Astfel, ne-am gândit că prin intermediul unei aplicații putem observa mult mai bine totul. De exemplu, dacă un tractor intră cu plugul în brazdă la ora 8:00, putem verifica la ora 9:00 pentru a vedea ce consum a avut pentru această operațiune.

– Cât de rapid ați amortizat investiția?

– Încă din primul an. Spun acest lucru pentru că doar consumul de motorină a scăzut cu 22% față de anul precedent. Deci de la 330 tone de motorină am scăzut la 260 tone, iar dacă ar fi să vorbim în bani, la 1 euro litrul de motorină, 70 tone înseamnă 70.000 euro. Am observat și faptul că au crescut randamentele pe partea de producție, inginerii au lucrat mult mai eficient și a dispărut și așa-numita Agenda fermierului pentru că prin intermediul Agriso toate datele se pot accesa direct de pe telefon, oriunde te-ai afla, în fermă sau pe câmp.

– Cine s-a ocupat de partea tehnică și când a ajuns aplicația în alte ferme?

– De partea tehnică s-a ocupat Mihai pentru că suntem asociați în acest proiect, iar partea de testare și dezvoltare a avut loc în cadrul fermei Agromec Vișina. După primul an, aplicația a ajuns și în cadrul altor ferme, iar acum avem agenți de vânzări în toată țara.

– Cum poate fi utilizată această aplicație, mai exact?

– Fermierul primește un user și o parolă cu ajutorul cărora intră pe site-ul Agriso de pe telefon, tabletă sau calculator. Acolo își trasează solele, pe care ulterior le poate accesa prin intermediul istoricului. Solele, în format digital, pot fi diferențiate în funcție de culturi pe diferite culori. Cu telefonul mobil, fermierii pot merge pe câmp, își trasează solele și ele rămân în aplicație, iar acesta este un lucru foarte util pentru cei care iau teren în arendă deoarece pot delimita mult mai ușor hotarele, iar primăvara, când se depun declarațiile la APIA, printr-o singură apăsare de buton fermierul obține fișierul necesar pentru depunere întrucât va avea toate solele, exact cum le lucrează, și astfel nu mai apar suprapuneri și discordanțe între ceea ce este în teren și ce se declară la APIA.

– Care sunt principalele avantaje pe care le poate obține un agricultor în propria fermă dacă utilizează aplicația Agriso?

– Ca fermier ai un control mult mai bun asupra fermei. În primul rând poți obține reducerea consumului de combustibil, dar și o mai bună implicare din partea angajaților pentru că cu ajutorul acestei aplicații se stopează și tentația de a face prestări neautorizate, adică știm sigur dacă lucrează pe solele noastre sau la vreun fermier vecin. Poți avea o evidență a trasabilității lucrărilor efectuate de fiecare operator și îți poți da seama de corectitudinea fiecărei lucrări. Din acest motiv angajații devin mult mai responsabili, iar pentru noi este un avantaj pentru că putem astfel să îi plătim nu doar evaluându-i cantitativ, ci și calitativ. Un alt lucru pe care îl pot face cei care au această aplicație este notarea inputurilor utilizate pe fiecare solă în parte și pot obține rapoarte pe partea de cantități. Trebuie spus și faptul că prin intermediul scanărilor prin satelit putem vedea unde se află solele mai slab dezvoltate și astfel se iau decizii mult mai rapid în ceea ce privește fertilizarea și cum trebuie să intervenim în câmp astfel încât dezvoltarea plantelor să fie cea pe care ne-o dorim.

– Cât de mult îi costă pe fermieri să aibă acces la toate aceste date?

– De exemplu, pentru o fermă de 1.000 ha costul de instalare este de 2.800 euro, asistența și mentenanța în jur de 160 euro și GPS-ul – 10 euro/ha, iar dacă dorește și scanări din satelit se adaugă 1.39 euro/ha și se obțin între 2-5 poze pe lună pe toată perioada de vegetație. Acești bani se amortizează în aproximativ o lună și jumătate, spun asta ca o medie din ceea ce am observat până acum la clienții noștri. În acest moment aplicația este prezentă în peste 90 de ferme mari și medii din toată țara, ceea ce în­seamnă în jur de 100.000 de ha. Am observat că interesul este tot mai ridicat și în cazul fermierilor mici, iar acest lucru ne bucură foarte mult.

Larissa SOFRON

Fondul European de Investiții (FEI) a selectat patru bănci românești în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanțări fermierilor din întreaga țară.

Cele patru bănci din România - Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank vor acorda finanțări în valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri și întreprinzători din mediul rural.

FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În conformitate cu obiectivele politicii agricole ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene – DG AGRI și ale Guvernului României, acordul va sprijini cheltuielile de capital ale fermelor mici, ale exploatațiilor agricole precum și cofinanțarea proiectelor selectate pentru grant în cadrul PNDR.

Referitor la semnarea acordurilor operaționale, Secretarul General al FEI, Maria Leander, a declarat: "Suntem încântați să alegem primele patru bănci care să acorde finanțare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinși că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunități pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-și extinde producția și pentru a spori competitivitatea sectorului în România ".

Reprezentantul Guvernului României, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a declarat: ”După semnarea primului Acord de Finanțare cu FEI pentru sprijinirea fermierilor și a antreprenorilor din zona rurală, mă bucur să văd că această inițiativă prinde contur, fiind pusă în practică prin semnarea acordurilor cu băncile care vor acorda credite finanțate din PNDR. Instrumentul financiar se va adresa inclusiv unor categorii de beneficiari cu un risc mai ridicat de creditare, cum ar fi fermele mici sau tinerii fermieri iar costurile de finanțare vor fi reduse. Având patru intermediari financiari selectați, beneficiarii noștri pot acum să acceseze împrumuturi în condiții mai favorabile, care țin cont de nevoile de finanțare specifice acestui sector de activitate. Felicit reprezentanții FEI și intermediarii financiari care au participat în procesul de selecție și îi încurajez pe fermierii din România să profite de acest instrument dedicat lor.”

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: "Instrumentele financiare și accesul la creditare pentru fermieri reprezintă pentru mine priorități-cheie în calitatea mea de Comisar european pentru agricultură. Accesul la creditare este esențial pentru agricultori să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii noștri își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri precum și reduce impactul referitor la schimbările climatice. Felicit FEI pentru această inițiativă și aștept cu nerăbdare să văd modul în care fermierii români și întreprinzătorii din mediul rural profită din plin de această finanțare".

Despre FEI

Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa principală este de a sprijini microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), ajutându-le să acceseze finanțarea. FEI creează și dezvoltă capital de risc și de creștere, garanții și instrumente de microfinanțare care vizează în mod specific acest segment de piață. În acest rol, FEI promovează obiectivele UE în sprijinul inovării, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului, creșterii economice și ocupării forței de muncă. Mai multe informații despre activitatea FEI pot fi găsite aici http://www.eif.org/what_we_do/index.htm.

Sursa: madr.ro

PRIAevents organizează conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Romanian Farmers în cadrul căreia fermierii români vor fi premiați și anul acesta, la București, în 27 septembrie 2018, la Academia de Științe Agricole și Silvice.

De această dată am ales o locație semnificativă, și anume, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (A.S.A.S.) este o instituție publică academică ce coordonează activitatea științifică în domeniul agriculturii în România.  Unul dintre obiectivele sale principale este creşterea contribuţiei cercetării științifice la dezvoltarea complexă, armonioasă şi durabilă a agriculturii, silviculturii şi ruralului românesc, în scopul împlinirii obiectivului național major de realizare a securității și siguranței alimentare.

Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al toamnei pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector. 

Gala PRIA este dedicată fermierilor români ce au investit resurse, foarte multă muncă și experiența lor de-a lungul timpului și astfel au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.

În cadrul acestei gale vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români care au investit capital românesc, timp, muncă, cunoștințe și energie pentru agricultura noastră.

La eveniment va fi prezent lanțul MEGA IMAGE cu proiectul Gusturi Romanesti, care continuă, pentru al șaselea a an consecutiv, programul “Gusturi Românești de la gospodari” prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.

Programul “Gusturi Românești de la gospodari” s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules. Alături de producătorii locali integraţi în proiect din anii precedenţi, anul acesta s-au alăturat programului noi producători, numărul total ajungând la 100 de fermieri. Cei 100 de producători aduc zilnic pe rafturile din toate magazinele Mega Image şase sortimente de legume, verificate pas cu pas, de la seminţe până la raft: roşii, ardei gras, salată verde, castraveţi cornişon, ardei kapia şi vinete.

„ In urma cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o noua abordare a relației cu producatorii locali de legume, având in vedere ca ne doream sa putem oferi constant clienților noștri, legume locale, gustoase și nu in ultimul rând sănătoase. Aceasta noua abordare a presupus o implicarea activa a MEGA IMAGE pe tot procesul de producție, de la programare cultura, pana la livrare.

Mai intai a trebuit sa identificam legumicultori care sa aiba experienta in productie de minim 3 ani, sa fie in apropierea Bucurestiului si care sa aiba suprafete protejate, de minimum 2 000 mp. Dupa ce facem analizele de sol si apa si avem confirmarea ca acestea sunt conforme, puteam sa desfasuram mai departe colaborarea.

Apoi ne-am ocupat de selectarea inputurilor care sa fie compatibile cu o cultura tradiționala responsabila, care sa ne asigure legume gustoase dar și sigure pt consum.

Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare astfel încât sa putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producatorii noștri. In plus, valoarea acestora este finanțată in primavara de către Mega Image, urmând ca aceasta  sa se compenseze prin livrări, către finalul sezonului.

Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producator din acest program stabilim inca din iarna planul livrarilor,  pornind de la suprafata lucrata de fiecare, iar Mega Image se angajeaza prin contract la cantitati si preturi pentru intreg sezonul.

In plus, oferim permanent partenerilor nostri consultanta de specialitate iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, in laboratoare specializate.

Ne bucurăm ca de la un an la altul strângem in jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii iar acum numarul lor a crescut la 121 si acestia detin in total peste 100 ha de solarii sau sere” ne-a declarat Diana DOBRE – Category Group Manager Legume Fructe, Mega Image în cadrul PRIA Agriculture&PRIA Gala Femeilor in Agricultură  care a avut loc la Bucuresti în 22 martie 2018.

În cadrul conferinței vom vedea care sunt problemele cu care ne confruntăm în agricultură, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Participați la cea mai importanta conferință destinată agriculturii din România, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alaturi de reprezentanți ai autorităților și presă.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

"Conferința PRIA Agriculture reprezintă cel mai important eveniment din această toamnă  pentru agricultură și reunește reprezentanți ai autorităților, asociații, fermieri și companii care activează în agricultură. În cadrul Galei PRIA Romanian Farmers - ne vom concentra pe recunoașterea eforturilor îndelungate ale fermierilor români si vom afla poveștile lor de succes, dar și ce provocări au avut de-a lungul timpului", declară Raluca Voivozeanu, organizatoarea PRIA Agriculture și a Galei PRIA Romanian Farmers. “Adunăm roadele, facem bilanțul lui 2018 și discutam alături de oamenii importanti din agricultură despre temele esențiale pentru dezvoltare, a  mai adaugat Raluca Voivozeanu.

PRIA Agriculture face parte din seria conferinţelor PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium de buisness, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.

La ediția din acest an vom reuni 250 participanți , iar mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe: https://priaevents.ro/conferinta-pria-agriculture-si-gala-pria-romanian-farmers-2018/

Forumul Agricol, unul dintre cele mai importante evenimente organizate în cadrul Targului AGRALIM se va desfășura joi, 20 septembrie, începând cu ora 14.00 și va aduce fermierilor, în primul rând, acces la informație de încredere.

Printre marii fermieri invitați care si-au anunțat deja prezența la eveniment, se numără: Ing. Vasile Lungu, Director General Domeniile Lungu, Iași; Ing. Viorel Stan, Director General Prest Serv Sculeni, Iași; Ing Iulian Iancu, Preşedinte Consiliul de Administraţie S.A. Libertatea, comuna Fulga, judetul Prahova, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Prahova; Dr. ing. Dimitrie Muscă, Director General al Combinatul Agroindustrial Curtici – Arad; Ing. Gheorghe Albu – Director General al SC Nostalgic SRL comuna Viişoara, jud. Constanţa, fost ministru secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Dr. Ing. Nicu Zaharia, Administrator Grup Serban SA, Bacău.

Invitați speciali din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, LAPAR și Direcțiilor Agricole Județene vor oferi soluții și raspunsuri la întrebările semnalate de marii fermieri.

În cadrul Forumului Agricol vor fi dezbătute probleme de interes pentru fermieri, în toate sectoarele: cultură mare, horticultură și zootehnie.

Participarea la Forumul Agricol este gratuită, în limita locurilor disponibile, pe baza înregistrarii online.

Pentru inregistrare vă rugăm să accesați formularul disponibil la http://eepurl.com/dEU8H1

Targul AGRALIM (Centrul Transagropolis - Lețcani, Iași)

Ca urmare a demersurilor susținute întreprinse de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe lângă Comisia Europeană, în data de august 2018 a apărut în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul¹ privind rambursarea creditelor reportate din exercițiul financiar 2017.

Astfel, României i se rambursează suma de 16.452.203 euro, sumă ce trebuie plătită fermierilor până pe data de 15.10.2018, de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Această sumă, care va intra în conturile fermierilor pănă pe 15 octombrie 2018, va fi redistribuită tuturor agricultorilor care au avut un sprijin financiar de peste 2.000 euro, aferent Campaniei 2017

Aceste sume corespund reducerii disciplinei financiare aplicată efectiv de statele membre în decursul exercițiului financiar 2017 pe baza declarațiilor statelor membre privind cheltuielile efectuate în perioada 16 octombrie 2016 - 15 octombrie 2017.

În țara noastră plantațiile de afin au ajuns să se extindă tot mai mult deoarece cererea de pe piața externă și cea internă este în creștere. Un exemplu bun de urmat este cazul lui Husaru Cristian, care a lăsat construcțiile pentru o perioadă și a pus ban peste ban, reușind astfel să înființeze o plantație de afin, care se află în localitatea Racova, din județul Bacău. Cu toate că plantația este înființată de trei ani și plantele nu au ajuns la maturitate, acesta estimează că va avea o producție minimă de 15 tone.

Afinele iubesc solurile acide

Întreprinzătorul nostru a lăsat construcțiile pe ceva mai light, respectiv pe cultura de afine. Perioada de vegetație lungă a acestei culturi, plus diversele proprietăți medicinale l-au încântat pe acesta și nu a stat mult pe gânduri. Astfel, a făcut rost de teren și s-a pus pe treabă cu bani proprii: „Având o activitate foarte solicitantă la serviciul pe care îl aveam, în domeniul construcțiilor, cu perioade mai bune și mai puțin bune, am vrut să îmi fac un business prin care să-mi confer o plasă de siguranță în situația în care ceva nu va merge. M-am consultat cu diferiți prieteni apropiați care au activități agricole și ei mi-au sugerat cultura de afin. Practic, din acel moment am început să mă informez despre această cultură și mi-am dat seama că afinul este o plantă cu o durată de viață lungă, fructele au multe proprietăți medicinale și, totodată, sunt foarte căutate. În acel moment mi-am spus că asta vreau să cultiv, cu toate că a fost o perioadă lungă până să găsesc un teren cu sol acid, care este ideal pentru cultura de afin, dar într-un final l-am găsit, era necultivat de aproximativ 15 ani, plin de salcâmi și fel de fel de plante; în cele din urmă am reușit să-l curăț și să înființez plantația și zic că s-a meritat.“

Birocrația, bat-o vina!

În pofida faptului că accesarea de fonduri europene este un procedeu lent și destul de greoi, Cristian nu a stat deloc la mila statului. Și nici nu avea de ce deoarece, când există voință și perseverență, birocrația poate reprezenta doar un mic detaliu: „Trecând printr-o perioadă de 2-3 ani până am găsit terenul și cu dorința de a înființa cât mai repede plantația, nu am mai avut răbdarea necesară să accesez fonduri europene pentru că era de durată. Menționez că la acel moment nu era nicio măsură activă, pe fonduri, în care să intre și plantația de afin, iar până să fie aprobat dosarul riscam să renunț la proiect din cauza birocrației. Așa că am făcut eforturi fizice și financiare și am înființat plantația din fonduri proprii.“

Duke și Hannah’s Choice, printre primele pe piață

Tehnologia pe care acesta a adoptat-o pentru cultura de afin este cultura intensivă pe biloane, iar irigația o face prin tub picurator, pe când recoltarea va avea loc manual, bobiță cu bobiță. Soiurile trebuie alese cu multă grijă deoarece de acest lucru va conta producția de la final; iar când suprafața de teren nu este chiar mare, trebuie să faci rai din ceea ce ai: „Duke și Hannah’s Choice sunt soiurile pe care le folosesc; sunt soiuri timpurii, având avantajul de a ieși printre primii pe piață cu fructe proaspete. Suprafața pe care o avem cu cultură de afin este de 1.48 ha, fiind împărțită astfel: 0.74 ha sunt cultivate cu soiul Duke, în jur de 3.000 plante, iar 0.74 ha cu soiul Hannah’s Choice, tot 3.000 de plante. În momentul de față, din estimările noastre ar trebui să realizăm o producție minimă de 15 tone la maturitate.“

Tratamente fitosanitare folosite de întreprinzătorul nostru sunt Bouille Bordelaise WDG și Zeama Bordeleză, pe care le utilizează primăvara și de câte ori este nevoie pentru combaterea acarienilor.

Distribuția va avea loc la trei lanțuri de magazine, din Bacău și Iași, la caserole de 125 g și la vrac, iar prețurile vor fi diferite, în funcție de cantități și ambalare; o medie pe kilogramul de afin ar fi de 30 lei.

În localitatea Racova sunt perspective cu privire la cultura de afine. În acest sens, Cristian nu ezită să ne dea și ceva sfaturi: „Dorim să mai achiziționăm teren pentru extindere, dar nu știm ce suprafață vom găsi. În principiu ne dorim să consolidăm bine și să dezvoltăm ce avem momentan și pe viitor vom mai vedea. Recomandarea noastră este ca cei interesați să caute un teren cu sol proprice pentru afin, de ase­menea să se informeze bine ce soiuri se adaptează bine la clima din zona în care se află și să nu facă compromisuri în tehnologia de plantare și întreținere a plantației.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Chiar dacă anul acesta rapița nu a fost cultura care a oferit cele mai bune rezultate, iar în majoritatea zonelor fermierii au obținut producții medii pe fermă, mai mici față de ultimii ani, fermierii din centrul și vestul țării au avut rezultate chiar și în aceste condiții. Unii dintre ei au depășit 5 tone/ha, iar la finalul campaniei s-au declarat mulțumiți de modul în care s-au comportat hibrizii Pioneer în condițiile climatice dificile.

În județul Alba, domnul Claudiu Macarie din localitatea Ighiu a devenit fermier campion datorită hibridului PT234 care i-a asigurat producția de 5.200 kg/ha. Acesta lucrează 340 ha, iar rapiță a avut pe 60 ha, cultură premergătoare a fost grâul. “Imediat după recoltat am scarificat, am aplicat 300 kg/ha complexe triplu 14 și am semănat în perioada 20 august – 10 septembrie. În toamnă am aplicat un erbicid și un insecticid, iar în primăvară, două insecticide, un îngrășământ foliar și un fungicid, iar ca fertilizare am mai dat 300 kg/ha azotat. Pot spune că a fost un an fără probleme la mine în fermă, am recoltat în condiții bune în jurul datei de 10 iunie. Pentru această toamnă am ales hibridul care mi-a asigurat cea mai bună producție - PT234, dar și hibrid nou, PT271”, a specificat fermierul campion.

Magic Group

Un alt fermier din centrul țării este Florin Timariu din localitatea Vințu de Jos, județul Alba, care a obținut 5.050 kg/ha cu hibridul PT234. “Lucrez împreună cu fratele meu Nicolae Timariu 800 ha, împărțite pe mai multe societăți. Anul acesta am recoltat rapiță de pe 100 ha, cultură semănată după grâu. Am arat și am pregătit terenul, înainte de semănat am aplicat și îngrășăminte - 250 kg/ha, iar pe unele sole am aplicat și gunoi de grajd. Semănatul l-am început la sfârșitul lunii august. O parte din cultură a beneficiat de o erbicidare și un tratament cu bor, iar în primăvară am aplicat 170 kg/ha uree, iar a doua fertilizare a fost cu îngrășământ pe bază de sulf – 200 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele, am aplicat unul singur format din insecticid, fungicid, erbicid și bor. Am recoltat la începutul lunii iulie, după acele ploi, iar media la această cultură pe toate fermele a fost de 3.700 kg/ha”, a punctat agricultorul. Acesta a adăugat faptul că intenționează ca în această toamnă să semene rapiță pe aproximativ 150 ha și a ales hibrizii PT235 și PT225.

Agrotimariu

Negrei Alin

Tot în județul Alba, doamna Raluca Marian a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT225, iar în județul Arad domnul Alin Negrei a devenit fermier campion datorită aceluiași hibrid, PT225, și a obținut 4.430 kg/ha.

Fitomar

În județul Cluj, fermier campion a devenit domnul Augustin Nealcos, care a cultivat hibridul PT225 și a obținut 3.975 kg/ha. “Lucrez 2.000 ha, rapiță am avut în acest an agricol pe 360 ha, semănată după păioase. După recoltat am discuit apoi am semănat și fertilizat concomitent cu 200 kg/ha complex 18.46.0. Apoi am aplicat un tratament cu fungicid, insecticid și foliar, iar în primăvară am repetat încă de două ori tratamentul și am fertilizat în două faze – 200 kg/ha și respectiv 150 kg/ha nitrocalcar”, a declarant fermierul campion. Acesta a recoltat la începutul lunii iulie și se declară mulțumit de modul în care s-a comportat cultura în acest an, mai ales că seceta din primăvară nu a permis plantelor să se dezvolte așa cum ar fi trebuit. Pentru această toamnă a ales hibrizii PT225, PT234 și PT264 pentru 360 ha.

Dachim

Producătorii agricoli  (PF, PFA, II, IF) au obligația depunerii declarației unice (formularul 212 actualizat de ANAF) anul acesta până la data de 16 Iulie 2018, inclusiv.

Membrii cooperativelor agricole (PF, PFA, II, IF) trebuie să urmeze următorii pași:

  • depun declarația unică conform instrucțiunilor de completare furnizate de ANAF si exemplului furnizat de UNCSV pentru sectorul vegetal(anexat), până pe 16 iulie 2018;
  • depun declarație rectificativă în baza documentelor justificative încadrându-se în termen conform modificărilor legislative care vor avea loc în perioada următoare(probabil până în martie 2019).

Membrii cooperatori (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și intreprinderi familiale) pot beneficia de facilitatea fiscală prevăzută la art. 76 alin. a^3) din Legea cooperației agricole, respectiv, de la plata impozitului pe norma de venit aferent activității agricole desfășurată, în măsura în care producția obținută este valorificată prin/către cooperativa agricolă și depun declarație rectificativă în termenul ce va fi stabilit.

Facilitatea fiscală a fost transpusă în Codul Fiscal la art. 107 alin. (9) în sensul reducerii normei de venit, urmând ca metodologia de calcul a reducerii normei de venit să fie stabilită prin intermediul unei Hotărâri de Guvern. În momentul de față, la nivelul Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se lucrează la textul acestei Hotărâri de Guvern, iar din discuțiile purtate cu reprezentanții celor două instituții înțelegem că Hotărârea nu va intra în vigoare în timp util, astfel încât facilitatea fiscală să poată fi operată de dumneavoastră în declarația unică, până la 16 iulie a.c.

Cu toate acestea, pentru a beneficia de această facilitate și pentru anul 2018 (din păcate scutirea nu poate fi aplicată pentru perioada 2016 - 2017, întrucât declarația 221 nu permite acest lucru) urmărim introducerea în Hotărârea de Guvern a posibilității de a depune o declarație unică rectificativă în interiorul termenului general de prescripție prevăzut la art. 110 din Codul de procedură fiscală.

Mecanismul de reducere al normei de venit ce urmează a fi introdus prin intermediul Hotărârii de Guvern, va presupune diminuarea normei de venit cu valoarea producției livrate către cooperativa agricolă ce urmează a fi determinată prin înmulțirea cantității de produse livrate către cooperativă cu un preț unitar publicat anual pentru fiecare tip de produs de către Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice. 

În momentul când va fi publicată Hotărârea de Guvern, UNCSV (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal) va reveni cu sprijin pentru completarea rectificativei și exemple concrete în acest sens.

Mai multe informații găsiți accesând site-ul UNCSV: https://uncsv.ro

Dacă întâmpinați dificultăți cu implementarea facilității fiscale, trimiteți un e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

Continuăm prezentarea fermierilor campioni la rapiță, producțiile pe care le prezentăm astăzi au fost înregistrate în județele Teleorman, Brăila și Vrancea. Hibrizii care au performant în aceste zone au fost PT234, PT264, PT200CL și PT225.

Primul fermier campion este Andrei Nicu, care lucrează 2.300 ha în județul Teleorman, rapiță a avut în acest an pe 740 ha, iar hibrizii Pioneer i-au oferit producții care l-au mulțumit. “Am obținut 4.400 kg/ha la hibridul PT264 și 4.200 kg/ha cu hibridul PT234, cultură semănată după grâu. Ca de obicei, am scarificat, am pregătit terenul pentru semănat, am fertilizat cu 18.46.0 – 200 kg/ha, după care am semănat în jurul datei de 1 septembrie. În toamnă am aplicat un tratament cu insecticide, fungicide și am aplicat un îngrășământ foliar pe bază de bor. După care, în primăvară am fertilizat cu 250 kg/ha uree și 170 kg/ha sulfat de amoniu. Am mai aplicat un îngrășământ foliar pe bază de  bor. Primul tratament, în faza de 10-12 frunze, constând în fungicid și insecticid, după trei săptămâni am aplicat al doilea tratament – foliar, fungicid și insecticid, iar când plantele erau pe jumătate înflorite, am mai aplicat un insecticid și un fungicid ”, a punctat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a obținut aceste producții în neirigat și că a recoltat în intervalul 21-25 iunie. În această toamnă intenționează să semene rapiță pe 740 ha, a ales deja hibrizii care i-au asigurat în acest an o recoltă bogată, PT264 și PT234, plus doi noi hibrizi din portofoliul Pioneer.

Agroholding Contesti

Bogdan Radu Micu este un alt fermier campion la rapiță. Acesta lucrează 250 ha în localitatea Lanurile, județul Brăila, iar rapiță a semănat în acest an agricol pe 60 ha. Hibridul PT234 i-a asigurat cea mai bună producție - 4.110 kg/ha. “Am semănat rapiță după rapiță, așa că am început cu arătură la 27-30 cm, am efectuat două treceri cu combinatorul, și am semănat între 17-24 septembrie, pentru că a și plouat în această perioadă. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte 11.52.0, 270-300 kg/ha, iar la semănat am aplicat și un îngrășământ microgranulat. La răsărire am aplicat un insecticid sistemic și de contact, dar și un fungicid. În primăvară, am efectuat două tratamente care au constat în aplicarea unui insecticid,  a unui fungicid și a unui îngrășământ foliar. În ceea ce privește fertilizarea, am mai aplicat 130 kg/ha de sulfat și 170 kg/ha azotat. Toată cultura a fost în neirigat și am recoltat în jurul datei de 20 iunie”, a punctat Bogdan Radu Micu. Agricultorul a mai adăugat faptul că în această toamnă va semăna 20 ha cu rapiță și a ales pe lângă hibridul PT234, cel care i-a adus titulatura de fermier campion, și hibridul PT264.

Boglan Agro

Cristian Isvoranu a devenit fermier campion datorită hibridului PT264, care i-a oferit 4.100 kg/ha. Acesta lucrează 400 în județul Teleorman, iar cu rapiță a avut 40 ha. “Cultură premergătoare pentru rapiță a fost grâul. Am dezmiriștit, am efectuat o lucrare cu discul, am fertilizat cu îngrășăminte complexe - 200 kg/ha și am semănat cu pregătire, în jurul datei de 25 august. Apoi am aplicat un erbicid și tot în toamnă am mai aplicat un insecticid și un fungicid, iar în noiembrie, unde a fost cazul, am mai dat un insecticid. În primăvară am fertilizat cu 300 kg/ha de uree, am aplicat un erbicid, insecticid și un fungicid. Cultura a mai primit și două îngrășăminte foliare, unul pe bază de sulf și altul pe bază de bor, apoi în luna mai am efectuat încă un tratament și bor. A fost exces de umiditate, dar după aplicarea tratamentelor, plantele și-au revenit”, a specificat agricultorul. Fermierul campion a mai adăugat faptul că a recoltat la jumătatea lunii iunie, iar pentru această toamnă a ales hibrizii PT264 și PT225 pentru 70 ha.

Investrom Prodexim

Hibridul PT200CL i-a asigurat 3.840 kg/ha fermierului Ion Oprina din localitatea Măldăeni, județul Teleorman. “Lucrez 1.100 ha, iar cu rapiță am avut 315 ha. În general semăn după grâu, iar pregătirea terenului constă în arătură la 30 cm, discuit și fertilizat – am aplicat îngrășăminte complexe - 18.46.0, 200 kg/ha și am semănat începând cu sfârșitul lunii august. În toamnă am aplicat un erbicid și un insecticid, după care în primăvară am fertilizat cu 200 kg/ha de nitrocalcar, atunci am aplicat și un fungicid, apoi am  mai aplicat un fungicid și un insecticid de contact, al treilea tratament a constat în aplicarea unui alt erbicid și a unui fungicid, iar ca fertilizare a mai adăugat 200 kg/ha de uree. Am recoltat începând cu 20 iunie, pot spune că a fost un an mai dificil pentru cultura de rapiță. În toamnă voi semăna aproximativ aceeași suprafață cu rapiță. Am ales pentru 100 ha hibrizii PT200CL și PT275 ”, a declarat fermierul campion.

Sc Oprina Srl

Hibrizii Pioneer au performat și în cadrul fermei Avicola Focșani, unde din cele 1.500 ha, 370 au fost semănate cu rapiță. Domnul inginer Florin Albu ne-a detaliat tehnologia de cultură, datorită căreia producția din acest an a ajuns la 3.200 kg/ha la hibridul PT225. “După ce am recoltat grâul, am început pregătirea terenului pentru rapiță. Am arat la 25 cm, apoi au urmat două lucrări, una cu discul și una cu combinatorul. Înainte de semănat am aplicat DAP 18.46.0 – 200kg/ha și am semănat în perioada 1-10 septembrie. În toamnă am aplicat un fungicide și un erbicid antigramineic. În primăvară am fertilizat fazial, în două treceri -  azotat de amoniu 100 kg/ha și sulfat de amoniu 100 kg/ha, substanță comercială. Am aplicat un tratament cu fungicid, atunci când plantele aveau 8 frunze, am aplicat insecticid, unde a fost cazul încă un antigramineic și un foliar pe bază de aminoacizi, asta datorită iernii târzii. În cultură au fost și flori avortate, într-un procent de maxim 5%. Al doilea tratament a constant în aplicarea unui insecticid, a unui fungicid și un foliar pe bază de microelemente. Cultura a fost în neirigat, am recoltat la sfârșitul lunii iunie. Pentru această toamnă intenționăm să semănăm 550 ha cu rapiță, urmează să alegem și hibrizii”, a declarat fermierul campion.

Avicola Focsani

Aceștia sunt doar o parte dintre fermierii campioni, însă din cauza vremii ploioase, în foarte multe zone din țară nu s-a putut recolta, vom continua seria prezentările pe măsură ce colegii din teritoriu ne vor comunica rezultatele.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti