Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu Iași, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași, Stupina Prisaca Moldovei, Stâna Omușoru și Stâna Muscalu, a organizat în perioada 9 aprilie – 31 mai programul „O zi la fermă“.

Te-ai întrebat cum laptele, brânza, mierea ajung în magazin pentru ca, mai apoi, să te poți bucura de toate aceste bunătăți la tine acasă?

Specialiștii Direcției Agricole Iași și antreprenorii deschid fermele din Iași pentru elevi. Și asta pentru că, subliniază directorul Direcției Agricole din Iași, Gabriel Hoha, mulți copii nu mai au bunici la țară și au văzut oi sau văcuțe doar în desene animate sau în clipuri pe Internet. Numărul școlilor care se înscriu în programul „O zi la fermă“ este mare, iar organizatorii spun că locurile se epuizează vazând cu ochii.

„Știm că îți place să afli lucruri noi, să vizitezi și să descoperi tu singur fiecare animăluț în parte și ce ne oferă acestă zi de zi, care sunt caracteristicile unui lapte proaspăt muls, cum se transformă laptele în brânză și smântână, cum din frumusețea unei flori și munca neobosită a albinelor ne putem bucura de mierea dulce și atât de sănătoasă. Pentru curioșii interesați de legumele și fructele proaspete am pregătit o vizită în solarii și livadă. Vom afla toate aceste informații prin intermediul discuțiilor interactive cu specialiștii noștri, prin joc și activități practice în cadrul fermelor de profil“, specifică Gabriel Hoha.

Câinele, pisica, calul, vaca, oițele, capra, porcul, găina... din telefonul care derulează un clip pe YouTube răsună sunetele animalelor. Mulți dintre copiii din ziua de astăzi, fără bunici la țară, învață animalele domestice din clipuri de pe Internet sau din desene animate.

Și cum la market pepeni sunt tot anul, iar căpșune poți cumpăra și iarna, la lecția despre roadele fiecărui anotimp răspunsurile par a copia ofertele de la sectorul de legume-fructe. Așa că Direcția Agricolă din Iași a lansat programul „O zi la fermă“.

Gabriela Păsărin, coordonator proiect, a subliniat următoarele:

„Sunt copii care nu au avut posibilitatea să vadă încă un stup sau niște ovine, ori bovine. Să afle cum decurg lucrurile într-o fermă. Tocmai de aceea, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, alături de partenerii săi, vine în sprijinul lor astfel încât aceștia să aibă ocazia să vadă cum decurg lucrurile într-o fermă, într-o stupină, să vadă cum arată o livadă, niște solarii, cum se desfășoară lucrurile în cadrul unei stațiuni pentru cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor. Mă refer la stațiunea din Dancu.“

Înscrierile au debutat, iar programul s-a desfășurat în perioada 9 aprilie-31 mai. Directorul Direcției Agricole din Iași, Gabriel Hoha, spune simplu: „Practic, a pornit de la telefoanele pe care le primeam și noi de la școli din municipiul Iași de a le facilita o intrare la una din fermele pe lângă Iași. Pentru că, după cum știm, copiii sunt foarte curioși și cu siguranță foarte mulți dintre ei nu au apucat să ajungă într-o astfel de fermă. De aici a plecat ideea noastră să facem un lucru organizat astfel încât să venim cu informații practice, utile pentru viitorii părinți, ca să zic așa. Iar scopul acestui proiect este de a le stimula și interesul, dar și dezvoltarea cunoștințelor. Pentru a vedea în mod normal ce înseamnă munca din spatele unui kilogram de lapte sau de brânză, ce se ascunde în spatele unui măr pe care într-adevăr îl găsim pe tot parcursul anului. Deci lucrurile astea încercăm noi cu partenerii noștri să le dezvăluim copiilor și, de ce nu, să-i determinăm să vină de mult mai multe ori, nu doar în Săptămâna Verde sau în Școala Altfel, să facă aceste vizite la fermierii din jurul Iașului.“

Directorul științific de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor, Dancu Iași, Sabina Vălean, îi așteaptă pe elevi cu mici experimente provocatoare. „Da, eu sunt în fermă în momentul de față. Am pregătit pentru copii câteva experimente demonstrative. Cum se poate verifica, spre exemplu, calitatea laptelui, dacă smântâna este falsificată sau nu este falsificată? Și, de asemenea, am pregătit o vizită în baza experimentală ca să vadă puțin din tehnologiile de creștere la vaca de lapte, cum sunt crescute animalele și cum este această interacțiune cu animalele. Pentru că, din păcate, mulți dintre ei nu au avut ocazia de a se apropia prea mult de animale, ba chiar mai mult de atât. Sunt copii care poate nu au văzut până acum vaci de aproape. Și atunci, în cadrul vizitei noastre, ne-am propus să poată să experimenteze puțin din toate lucrurile menționate anterior.

Transportul elevilor la activități și retur intră în responsabilitatea unităților de învățământ“, au transmis reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Anca Elena Fogoroș, o tânără legumicultoare din județul Vaslui, a găsit o metodă inedită de a promova produsele românești, dar și de a-și valorifica producția din ferma pe care a înființat-o alături de soțul ei, Silviu.

Legumicultoarea creează buchete din legumele cultivate în propriile solarii

Vrei să faci un cadou mai altfel? Anca poate să te ajute cu buchete comestibile și tematice.

Anca Elena Fogoroș este o legumicultoare din comuna Bogdănița, județul Vaslui. Împreună cu soțul ei, Silviu Fogoroș, se ocupă de ferma de legume „Ferma Ursu“, care totalizează 1.500 de ari de spații protejate și alte două hectare cu pomi și viță-de-vie, în jurul casei. Producția obținută este distribuită clienților și prin curier, dar în mare parte se vinde de la poarta fermei. Noutatea, însă, o reprezintă pasiunea pentru crearea de buchete din legume viu colorate, de la ceapă, morcov, vinete, usturoi și altele până la borcane cu murături, sub brandul „Buchetul Grădinii“.

„Ideea buchetelor cu legume a pornit inițial în septembrie 2020 de la o mămică ce a vrut să facă un cadou mai special pentru o doamnă care consumă legume cât mai naturale. Inițial am făcut un coșuleț, dar mi-am dat seama că nu încap foarte multe și le-am aranjat apoi într-un buchet. De atunci am început să fac mai multe buchete, în ideea de a valorifica legumele care rămân, pentru că noi livrăm la domiciliu pachete cu legume“, a spus tânăra legumicultoare din județul Vaslui.

Prețurile unui buchet realizat din diverse legume poate să se încadreze între 70 de lei și 500 de lei, diferența o fac legumele din care este alcătuit buchetul, dar și cantitatea de legume utilizate. În funcție de complexitatea realizării buchetelor, dar și de experiența căpătată, timpul alocat este de minimum 20 de minute și maximum 4-5 ore.

Beatrice Alexandra MODIGA

Câți ați face asta? Elvis Iulian Mocanu, un fermier din județul Iași, care cultivă o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare pe raza mai multor comune din județ, a scos utilajele agricole pe ulițele comunei Rediu, pentru a ajuta zeci de persoane înzăpezite.

„Luăm pe rând străzile, aleile, fundacurile“

Mai mult, el a făcut și un anunț pe Facebook, îndemnându-i pe cetățeni să îi semnaleze situațiile urgente.

„Oameni buni, am scos utilajele de la fermă, încercând să-i ajut pe toți aceia care sunt blocați. Am primit zeci de solicitări, nu știu dacă le voi putea rezolva pe toate, deși voi lucra cât mai mult. Luăm pe rând străzile, aleile, fundacurile. Dacă sunt situații foarte urgente, scrieți-mi. Acestea vor fi prioritare“, este anunțul fermierului ieșean.

Stratul de zăpadă a ajuns la aproape 30 de centimetri în Iași

Ninsorile de la începutul lunii ianuarie au fost adevărat coșmar pentru o bună parte din zona Moldovei. Trafic blocat și școli închise în Iași, chiar după prima zi de viscol și ninsori. Stratul de zăpadă a ajuns la aproape 30 de centimetri în multe județe.

Traficul în Capitala Moldovei a fost perturbat, după ce stratul de zăpadă a ajuns la aproximativ 30 de centrimetri, iar în zonă a continuat să ningă. Patru drumuri județene şi un sector de drum naţional din Iași au fost închise. Şcolile, liceele şi grădiniţele din municipiul Iaşi şi din judeţ au fost de asemenea închise.

Și activitatea pe Aeroportul Internaţional Iaşi s-a desfăşurat în condiţii de iarnă din cauza ninsorii abundente.

Beatrice Alexandra MODIGA

Iubirea pentru pământ i-a fost insuflată de mic lui Costin-Robert Atănăsoaie, un tânăr de 19 ani din Mitoc, județul Botoșani, așa că nu se vede făcând altceva, pentru că întreaga copilărie și-a petrecut-o în fermă alături de sora sa, Mădălina, precum și de părinți. Așadar, putem spune că ferma de familie are viitor, deoarece tinerii lucrează cot la cot cu părinții pentru o recoltă bogată.

60% fonduri nerambursabile pentru tehnologizare

Pentru a avea randament în ferma de la Mitoc, structura culturilor este diversă, de aceea familia Atănăsoaie a achiziționat și o gamă variată de utilaje agricole cu care se mândresc, în special în ultimii ani de când au tehnologizat ferma și mai mult, prin intermediul fondurilor europene.

„Avem o fermă zootehnică de 65 de bovine și 130 ha, cultură mare. Ferma a fost înființată în anii ’90 de către tatăl meu, când a și achiziționat primul tractor, un U650, iar mai serios ne ocupăm din 2014, când ne-am achiziționat primul tractor nou accesând fonduri europene, un John Deere 6125M pentru lucrările grele, cu 60% fonduri nerambursabile. În viitorul apropiat, dacă vom avea ocazia, am vrea să construim un adăpost nou pentru bovine, tot prin intermediul fondurilor europene“, ne spune Costin-Robert Atănăsoaie, tânăr fermier din județul Botoșani.

Costin conduce tractorul ca un profesionist

Tânărul se perfecționează sub îndrumarea tatălui și a mamei, care sunt mulțumiți că au pe mâinile cui să lase ferma.

„Încă de când eram mic am avut această pasiune pentru tractoare, prima dată conducând un Fiat, în anul 2013. Deși alții trebuie să încerce mai multe domenii pentru a găsi ceea ce le place, eu consider că am avut norocul să cresc în locul potrivit. Este un domeniu foarte frumos, însă nu cred că poate fi practicat de cineva care nu are plăcere pentru așa ceva sau care o face doar pentru bani“, încheie tânărul fermier în județul Botoșani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Dragoș Mihai Ababei îngrijește în localitatea Vad, comuna Dragomirești, județul Neamț, un efectiv de câteva zeci de bovine. Zilnic livrează unui mare procesator din regiune o cantitate satisfăcătoare de lapte. Cu toate că tânărul în vârstă de 20 de ani a absolvit un colegiu cu profil mecanic, studiile superioare nu au fost o prioritate, pentru că a ales să rămână acasă ca să dezvolte ferma familiei.

„Am 20 de ani, am absolvit Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamț, cu profil mecanic, iar pentru mine facultatea nu a fost o prioritate, deoarece am ales să rămân acasă ca să îmi ajut familia la fermă. Părinții au avut câteva vaci o bună perioadă de timp, din 2000 până în 2007. Ulterior au decis să mărească efectivul în 2007 și de atunci tot în creștere este efectivul.

În prezent, avem în fermă 28 de vaci adulte și 11 juninci, rasele Bălțată Românească, Bălțată cu Negru Românească, Holstein, Brună și Angus. Distribuția laptelui are loc în fiecare zi, în afară de ziua de duminică; laptele îl depozităm în tancul de răcire și de acolo îl ia procesatorul cu mașina și îl duce la fabrică“, adaugă Dragoș Mihai.

O fermă care se vrea automatizată

Productivitatea vacilor de lapte este influențată de mai mulți factori, iar dintre aceștia furajarea are un rol esențial, după cum adaugă tânărul.

„În ceea ce privește furajarea vacilor, acestea primesc trei mese pe zi; una la prima oră a dimineții: balot de lucernă uscată; a doua la ora prânzului: tain de porumb + ovăz + grâu + secară (5-7 kg pe cap de vacă), borhot de sfeclă de zahăr (10 kg pe cap de vacă), siloz din porumb (15 kg pe cap de vacă), plus un balot de lucernă verde, iar pe la ora 17:00 primesc ultimul prânz, balot de fân/paie.“

O astfel de investiție se ridică la o sumă destul de mare, ținând cont de utilajele necesare fermei, specifică fermierul din județul Neamț.

„Recent am achiziționat un tractor nou, cu încărcător frontal, să ne ușureze munca fizică. Nu lucrăm mult teren, doar câteva hectare, și tot ce producem utilizăm în furajarea animalelor.“

Cei care doresc să se apuce de o astfel de investiție, deși sunt puțini la număr, în primul le trebuie multă, multă răbdare, dar și să le placă animalele și ceea ce fac, mai adaugă nemțeanul.

„Am crescut printre animale de mic și de aceea am și drag de ele. Nu mi-e rușine cu ceea ce fac. Să crești animale nu este o rușine, este o satisfacție unică. În următorii ani vreau să modernizez adăpostul, ferma să fie mai mult automatizată și să ajung la un efectiv de 70 de vaci adulte. Pe viitor chiar mai urmează câteva achiziții“, a încheiat Dragoș Mihai Ababei.

Noua subvenție pentru bovine

Crescătorii de bovine beneficiază, începând de anul acesta, de două noi scheme de plată referitoare la condițiile pentru bunăstarea animalelor. Este vorba despre cele două eco-scheme dedicate sectorului zootehnic pentru vacile de lapte, respectiv pentru tineretul bovin la îngrășat.

În cadrul expo-conferinței Meat Milk, directorul general adjunct al APIA, Paul Eduard Kmen, a prezentat pe scurt aceste două scheme de plată pe care fermierii crescători de bovine le pot accesa începând din 2023.

„Eco-schema 4 se referă la creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte. Alocarea financiară pentru anul 2023 este de 28,5 milioane de euro. Cuantumul unitar va fi stabilit în momentul în care se știu exact efectivele de animale, dar în momentul de față este estimat la 100,18 euro/UVM. Sunt trei componente: 50,26 euro/UVM pentru evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului, 29,09 euro/UVM pentru sănătatea ongloanelor și 20,83 euro/UVM pentru îmbunătățirea zonei de odihnă.“

„Eco-schema 5, bunăstarea tineretului bovin la îngrășat, este destinată să acopere pierderile de venit, precum și costurile suplimentare pe care le generează aplicarea unor măsuri superioare de bunăstare a animalelor. Alocarea financiară pentru anul 2023 este de 21 de milioane de euro, se estimează un cuantum unitar de 109,52 euro/UVM, împărțit în două componente: 98,71 euro/UVM pentru creșterea cu cel puțin 15% a spațiului alocat fiecărui animal și 10,81 euro/UVM pentru asigurarea condițiilor de confort sporite în zona de odihnă a animalelor. Aceste două condiții se vor solicita împreună. Beneficiarii sunt fermierii activi care dețin animale înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor“, a precizat oficialul APIA.

Beatrice Alexandra MODIGA

Mia-Elena Gheorghiu a absolvit Facultatea de Agricultură, specializarea Inginerie economică în agricultură, promoția 2015-2019, apoi a continuat studiile de masterat la aceeași facultate, domeniul Inginerie și management în agricultură și dezvoltare rurală, cu specializarea Administrarea afacerilor agricole. Tânăra inginer agronom lucrează împreună cu părinții 600 ha, în comuna Dumești, județul Iași, și spune că agricultura este o meserie de viitor. Ceea ce a învățat teoretic în facultate aplică în fermă, știe ce spune, îi place să se implice în tehnologie și în negocierea producției, este alături de mecanizatori în campanie, ce mai, un fermier activ în adevăratul sens al cuvântului.

„Hrana trebuie să se producă mereu!“

„Povestea fermei noastre începe încă din anul 2000, când părinții au pornit la drum pe partea de prestări servicii în sectorul agricol, continuând și dezvoltându-se apoi pe partea de exploatare și valorificare a terenurilor. Este o călatorie lungă de atunci și până în prezent, o perioadă în care eu am crescut, un mediu în care am putut observa și am putut înțelege ce înseamnă agricultura. Părinții mei au contribuit semnificativ la alegerea mea de a activa în domeniul agricol. În momentul în care trebuia să aleg unde îmi doresc să urmez studiile universitare mă gândeam la cu totul și cu totul altceva, dar analizand mai bine domeniul m-am hotărât să depun dosarul la Facultatea de Agricultură USV Iași și nu regret opțiunea aleasă. Ceea ce m-a impulsionat să optez pentru a mă înscrie aici a fost o simplă frază pe care o spune tatăl meu, și anume: „Hrana trebuie să se producă mereu!“, ceea ce înseamnă un domeniu de viitor. Astfel, am ajuns să îndrăgesc ciclul de viață al plantelor, să explorez fenomenele întâlnite în câmp și să vreau să descopăr mai mult din ceea ce poate oferi agricultura. Mi se pare fascinant faptul că și plantele funcționează la fel ca noi, oamenii, și au aceleași nevoi precum: atenția, grija, supravegherea atentă și dezvoltarea sănătoasă“, specifică inginerul agronom.

Tehnologizare și digitalizare în fermă

La nivel de tehnologizare, în ferma de la Dumești se încearcă să se investească constant în utilaje și echipamente perfomante, cu care să se lucreze eficient.

„Ne place să fim în parametrii optimi atunci când efectuăm lucrările agricole și să avem tehnologia necesară pentru a putea obține o producție calitativă și cantitativă. Bineînțeles, niciodată parcul de utilaje nu este suficient și vom găsi întotdeauna putere de a investi în tehnologii de ultimă generație, cu scopul de a obține randament“, adaugă Mia-Elena Gheorghiu.

Un aspect foarte important de care ține cont inginerul agronom și fără de care nu se poate lipsi este ramura digitală și utilizarea de instrumente și programe inovatoare, atât când vine vorba de partea tehnologică, cât și de partea administrativ-managerială.

La un click distanță…

„Consider că avem la dispoziție multe soft-uri care ne pot ușura munca, valorifica informația, know-how-ul și doar la un click distanță avem la îndemână toată activitatea fermei, fiind un mod operațional și în același timp eficient cu scopul de a fi cât mai productivi.“

Tânăra pasionată de agricultură recomandă acest domeniu cu toată încrederea și spunem asta pentru că acum nu s-ar vedea lucrând în alt sector de activitate.

„Ceea ce încerc să arăt mereu celor din jur este faptul că agricultura este branșa care va fi întotdeauna într-o continuă dezvoltare și o specialitate care te determină să îți dorești să cunoști mai mult. Trebuie să recunosc că nu este ușor, din contră, implică multă muncă, cercetare, pricepere, viziune și noi provocări în fiecare zi cărora trebuie să le găsești soluții, însă prefer să privesc partea optimistă și să merg mai departe cu mult entuziasm. Îi îndrum pe cei care încă nu sunt orientați către un domeniu să aleagă agricultura pentru că oportunitățile de a profesa sunt variate și nu sunt opțiuni limitate așa cum tind unii dintre noi să înțeleagă. A fi inginer nu înseamnă doar să te ocupi din punct de vedere tehnologic de culturile dintr-o fermă, ci este o responsabilitate a unei bune coordonări și funcționări cu scopul de a fi eficient pentru acea entitate economică și de a aduce plus valoare. Mai mult decât atât, există alte multe posibilități și șanse de a avea o carieră în sistemul agricol, doar că este nevoie de implicare și voință pentru a te dezvolta și a avea un viitor strălucit. Toate aceste informatii se obțin în timp, dar încurajez studiile, oportunitățile și deciziile care țin de preocuparea pentru agricultură“, încheie ing. agronom Mia-Elena Gheorghiu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Reporter: Cum a fost anul acesta agricol?

Claudiu Iliuță: Anul 2032 a fost unul de subzistență. În agricultură niciun an nu seamănă unul cu celălalt, întotdeauna există provocări noi și avem câte ceva de învățat. Plecăm în anul agricol 2023-2024 cu o mare secetă pedologică instalată în sud-estul României. Aceasta este cea mai mare provocare. 2023 a fost un an normal din punctul de vedere al producțiilor la culturile de toamnă, am obținut 3 tone la rapiță, cinci tone la grâu și șase tone la orz. Din nefericire, cheltuielile pentru înființarea culturilor au fost mari, prețul de valorificare a fost prost, așa că am ieșit pe minus.

Pentru a evita situațiile de criză fermierii trebuie să investească în irigații. Noi avem 1.100 de hectare irigate și anul acesta extindem sistemul de irigat pe încă 350 de hectare, iar ca plan pe termen mediu ne-am propus să ajungem la 2.000 de hectare irigate. Irigațiile sunt o plasă de salvare și te ajută să mergi mai departe în anii grei. Avem în fermele noastre toate tipurile de culturi. Porumbul și soia sunt culturi pe care le irigăm, iar în zonele mai secetoase înființăm mai mult culturi de floarea-soarelui. Anul acesta am mizat pe floarea-soarelui și am fost câștigători. În sudul țării, de trei ani este o mare problemă cu porumbul: dacă nu ai apă, nu obții producții.

Rep.: În ce măsură s-au schimbat tehnologiile de lucru în fermele Iliuță?

C.I.: Noi lucrăm culturile de toamnă cu minimum tillage, dar anul acesta încercăm să experimentăm no till, adică să intrăm direct la semănat. O altă idee pe care am aplicat-o anul acesta pentru culturile de toamnă a fost aceea că am renunțat să mai administrăm îngrășăminte la semănat. Dacă va fi necesar, vom aplica azot și fosfor în stare lichidă. Nu am vrut să mai cumpăr îngrășăminte, să bag banii în sol, să constat apoi că nu a fost un an bun. Avem tot terenul cartat agrochimic și de patru ani aplicăm variabil îngrășămintele. Facem acest lucru cu hărți de recoltare, semănăm variabil în funcție de harta de producție și de cartarea solului. Am vrut astfel să scădem cheltuielile și să urmărim marja de profit. Am înființat 1.100 de hectare cu rapiță, este toată răsărită, am aplicat și insecticid. Am folosit în acest caz tehnologia no till.

Rep.: În ce măsură s-au adaptat fermele pe care le aveți la schimbările impuse în agricultură de diferiți factori?

C.I.: Am fost tot timpul în pas cu tehnologia, am testat de fiecare dată soiurile noi de pe piață și apoi le-am implementat în ferme. Întotdeauna am investit în tehnologie.

Rep.: Ce proiecte de dezvoltare aveți în plan?

C.I.: Așa cum spuneam, vom mări suprafața irigată, iar pe partea de achiziții ne gândim să implementăm tehnologia See&Spray, lansată de Ipso. O să vedem cum funcționează, vom pune pe hârtie economiile și vom stabili dacă este o investiție utilă.

Laura ZMARANDA

Pentru Iuliana Elena Sîrbu, o tânără de doar 20 de ani din satul Fichitești, județul Bacău, studentă la Facultatea de Agricultură în anul I, agricultura nu e despre a munci pământul și atât. Agricultura te face să înveți continuu și să îți depășești limitele, de aceea, chiar de pe băncile facultății, contribuie la ferma mixtă tehnologizată a familiei, atât de culturi de cereale, legume, cât și de creștere a animalelor.

„Dragul de glie“, moștenit din generație în generație

„Ferma noastră este o afacere de familie, crescută, tehnologizată, adaptată cu fiecare generație. Părinții au învățat și au moștenit «dragul de glie» de la părinții lor, noi, mai departe, de la părinții noștri și tot așa. Cu fiecare generație aducem ceva nou, ceva mai bun, ceva în plus. Ferma asta a oferit provocări și satisfacții fiecăruia dintre noi.

Ne-a făcut să ascultăm natura și să evoluăm. Agricultura nu e despre a munci pământul și atât. Agricultura te face să înveți continuu și să îți depășești limitele. Am început de la 12 ha, iar în ziua de azi am ajuns la 100 ha. Pe lângă acestea mai avem 18 ari de sere. Anul acesta am pus culturi de grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui și sorg, specifică tânăra agricultoare din județul Bacău.

Familia Sîrbu cochetează cu fondurile europene

Legat de accesarea fondurilor europene, familia Sîrbu a cochetat cu ideea încă de la începutul programelor de subvenție UE și continuă să urmărească noile programe de finanțare, adaugă Iuliana.

„Pentru noi ar fi un ajutor real, în primul rând pentru tehnologizarea fermei. Dorim să accesăm fonduri pentru a lua utilaje care să ne ajute în a lucra terenul în detaliu. Agricultura este ocupația de bază a noastră, din generație în generație. Este obositor și am să fiu foarte sinceră: ușor nu este, dar cred că tocmai asta face ca această activitate să fie mai ofertantă. Cu toate informațiile bine puse la punct, cu toată experiența, sunt momente când nu știi tot timpul la ce să te aștepți. Plus că trebuie să fii mereu la curent cu soiurile noi de semințe, adaptate climei, dăunătorii care apar, tratamentele, tehnologiile și tot așa. Toate acestea fac parte din motivația mea și m-au determinat să aprofundez studiile la Facultatea de Agricultură din Iași.“

Agricultura este ca o... chemare!

Tânăra de doar 20 de ani a crescut cu agricultura zi de zi și spune că a fost privilegiată. Putea să aleagă oricare alt domeniu, dar agricultura se moștenește, îi curge prin vene.

„Eu așa mă consider. Nu ai cum să nu captezi informații de copil, dacă te formezi în acest mediu. Bineînțeles, am fost încurajată să aleg orice alt domeniu de activitate îmi doresc. Am avut libertatea asta. Chiar după ce am terminat liceul, am optat inițial pentru o altă facultate. Atunci a fost «anul meu de claritate». E ca o chemare. Domeniul agricol e o provocare pe care am îmbrățișat-o cu drag pentru că știu că pot veni cu soluții moderne, optime și pot crește și îmbunătăți procese tehnologice din ferma familiei“, mărturisește aceasta.

Provocări după provocări...

Sunt multe provocări în acest domeniu, de aceea Iuliana ne spune că nu se poate opri la una singură.

„Seceta majoră din ultimii ani ar fi una dintre marile provocări. Alături de ea, lipsa unei rețele de irigare. Concret, nu că nu vrem să investim în asta. Am investi, dar apa e departe (singurul râu din zonă – Pereschiv – e mai mult secat). Și suntem la mâna ploii. O altă provocare este rezistența unor dăunători la tratamentele clasice. Din nou, nu prea îți permiți în agricultură să nu te informezi, să rămâi în urmă. Forța de muncă, iar e o provocare. Și se acutizează de la an la an. De la an la an, în agricultură este tot timpul o altă provocare, așa a fost și anul trecut pentru agricultoarea din Bacău. A fost secetos și greu. Neproductiv. Producția a fost mică, cheltuielile deloc de neglijat și tot așa. Anul acesta, din păcate, se anunță tot unul secetos, iar sezonul rece nu a avut destule precipitații pentru a da pământului apa necesară“, menționează aceasta.


De ce să aleagă tinerii acest domeniu?

„Cu ce să încep? Vrei «jucării» cu mulți senzori, super tehnologizate, cu butoane multe, multe? Agricultura ți le oferă. Îți place să te joci cu drona între blocuri? Încearcă un Dji T30. Vrei aer curat, stele multe și cântec de greieri și broaște? Vino pe câmp! Te știi o fire proactivă și îți place să cauți constant soluții? Ai ghicit! Agricultura“, încheie Iuliana Elena Sîrbu, tânăra de doar 20 de ani din satul Fichitești, județul Bacău, studentă la Facultatea de Agricultură.


Beatrice Alexandra MODIGA

Lucian Negoiță a absolvit Facultatea de Horticultură USV Iași, promoția 2021, și ne spune că nu a ales domeniul, ci domeniul l-a ales pe el, în momentul în care el și asociatul lui și-au încheiat studiile și își doreau să producă sub eticheta „Produs în România“.

„Povestea fermei începe la sfârșit anului IV. Pe parcursul dezvoltării au existat modificări semnificative din cauza faptului că interesul inițial al societății pe care am înființat-o a fost de creștere a ovinelor, rasa carne, ulterior axându-ne pe cultivarea legumelor și cerealelor datorită factorilor economici și amortizarea investiției într-un interval mai scurt de timp. În momentul de față, baza noastră tehnică este în comuna Victoria, fiind dotată cu aproximativ toate utilajele necesare desfășurării activității, unde administrăm o suprafață de aproximativ 40 ha, pe care am înființat culturi de grâu, porumb, porumb zaharat, usturoi, ceapă și varză“, specifică ieșeanul.

Tânărul inginer horticol s-a axat pe domeniul agricol și legumicol din dorința de a diminua importurile de legume și cereale din afara României, subiect foarte discutat în ultima perioadă, mai adaugă Lucian Negoiță, absolventul facultății noastre.

„Cultura mare este un factor important în cadrul fermei și reprezintă aproximativ 60% din domeniul activității, devenind un hobby dezvoltat pe parcurs. Până la acest moment nu am accesat fonduri europene, însă anul acesta urmează să accesăm un proiect de dezvoltate. În primăvara acestui an am finalizat construcția unui solar cu rol în producerea răsadurilor. Acest domeniu reprezintă o provocare enormă cu risc mediu spre ridicat atât din prisma factorilor climatici cât și a celor economici, avantajele principale fiind studiile în domeniu, vârsta, ambiția și determinarea de a produce mai multe produse agricole cu eticheta finală «Produs în România». Planurile noastre de viitor tind spre extinderea suprafețelor cultivate, modernizare, tehnologizare și creșterea numărului de angajați la nivelul societății. Cunoștințele dobândite pe parcursul facultății ne-au ajutat foarte mult și din prisma informațiilor și experienței dobândite, dar și a faptului că am întâlnit și m-am împrietenit cu mulți studenți care activează în domeniu, cu care ulterior am colaborat și ne-am sfătuit reciproc“, încheie Lucian Negoiță.

Beatrice Alexandra MODIGA

Mădălina Sîrghie este o fată cu păr de aur, ochi superbi și mai ales o tânără foarte curajoasă din comuna Negrilești, județul Galați, care administrează o întreprindere familială în domeniul agriculturii cu cca 330 de hectare în arendă și teren proprietate personală, alături de părinți.

Tânăra este pasionată de agricultură. Cu teoria este bine pusă la punct, iar la partea practică Mădălina nu stă la birou, ci se perfecționează sub îndrumarea tatălui său și a mamei, mulțumiți că au pe mâinile cui să lase moștenire ferma. Când vine vremea lucrărilor agricole o vezi conducând tractorul, semănătoarea sau alte utilaje agricole moderne deoarece, începând cu anul 2016, a accesat fonduri europene în valoare de 525 mii de euro.

Fermierul „i-a luat soției o bijuterie“

Un motiv în plus pentru care tânăra fermieră și-a dorit să continue ce a început familia ei a fost să nu plece din locul în care s-a născut.

„Părinții mei, născuți și crescuți în mediul rural, probabil li s-a întipărit dragul de glie în suflet și de aici a pornit totul. Sunt singurul copil la părinți, iar pasiunea pentru agricultură mi s-a transmis mie. În prezent dețin o întreprindere familială ce îmi poartă numele, alături de părinții mei. Începuturile au fost grele și anevoioase. Neavând istoric în domeniu, a fost destul de greu, dar cu muncă și perseverență mama și tatăl meu au reușit. Acum eu trebuie să duc mai departe acest business și să îi fac mândri, să le demonstrez că toate eforturile și sacrificiile lor nu au fost în zadar. Tatăl meu și-a achiziționat primul tractor în anul 1999, era un U445 cu motor de buldozer, pe care l-a lustruit și montat cu măiestrie și dedicare, alături de mama mea. Ușor, ușor, au început a lucra teren, iar în 2005 au accesat fonduri prin proiectul SAPARD și au achiziționat primul tractor performant, un Case de 135 cp cu plug, sau cum ar spune fermierii «i-a luat soției o bijuterie» pentru că mama mea a pus „stăpânire“ pe tractor, efectuând diverse lucrări de pregătire a terenului. Apoi, în 2016 am accesat fonduri europene în valoare de 525 mii euro, plus alte utilaje agricole. Am achiziționat 1 tractor cu încărcător frontal și cupă, 1 tractor cu plug, combină cu heder de păioase și cărucior transportor, mașină de erbicidat, semănătoare de plante prășitoare, cultivator, disc. Toate acestea le folosim pentru efectuarea tuturor lucrărilor necesare pentru înființarea, întreținerea și recoltarea culturilor. De la an la an, tehnologia în agricultură avansează, iar achiziționarea acestor utilaje nu face decât să ușureze munca fermierului“, ne specifică Mădălina Sîrghie, fermier de succes în comuna Negrilești, județul Galați.

2022 - un an tragic

Culturile agricole de bază ale familiei Sîrghie sunt rapița, grâul, floarea-soarelui și porumbul.

„După cum spuneam, lucrăm o suprafață de 330 ha. Avem aproximativ 50 ha în proprietate, iar restul este luat în arendă. Avem ani în care mai schimbăm câte ceva și punem orz, triticale, mazăre, avem și lucernă, iar în urmă cu 2 ani am încercat și cultura de coriandru. În 2022 am avut parte de un an tragic, am vrea să rămână doar o amintire neplăcută. Cu toții ne-am lovit de costuri foarte ridicate la inputuri. Eu zic că am fost destul de cumpătați și nu ne-am avântat mai mult decât era cazul. Am reușit doar la cultura de grâu și rapiță să mai adunăm câte ceva, în timp ce culturile de floarea-soarelui și porumb au fost distruse în totalitate de seceta excesivă. În 2023 sperăm la mai bine. Momentan culturile de toamnă arată destul de promițător, iar noi facem tot ce ne stă în putință pentru a beneficia de producții satisfăcătoare, însă vom vedea și ce ne mai rezervă precipitațiile“, adaugă tânăra gălățeancă.

Ca să începi de la zero în agricultură trebuie să ai noroc

Pe viitor, Mădălina își dorește să mai acceseze încă un proiect, tot pentru îmbunătățirea și modernizarea fermei.

Sarghie

„În ziua de astăzi este foarte greu să pornești de la zero. Prețurile de achiziție a inputurilor sunt foarte mari, ca să nu mai vorbim de achiziționarea utilajelor. Sunt mult prea multe condiții de respectat pentru accesarea fondurilor europene. Deși cei sus-puși sunt de părere că oferă ajutor pentru mulți fermieri, doar noi știm de câte avize, hârtii, aprobări, atestări și drumuri este nevoie să poți face asta. Agricultura, după cum bine știm cu toții, este principala ramură a economiei românești. Cu toate acestea, nu este valorificată cum trebuie. Un bun exemplu îl avem anul acesta: exporturile Ucrainei și renunțarea taxei vamale au pus în cap prețurile cerealelor.“

Poate că, dacă tânăra din Negrilești, județul Galați, nu era crescută în acest mediu nu s-ar fi îndreptat spre agricultură.

„Momentan nu pot spune că sunt în totalitate implicată în atribuțiile fermei. Am noroc cu părinții mei, care sunt oamenii de bază. Eu și soțul meu suntem mici ucenici în această fermă, însă sperăm să putem duce mai departe tot ce mama și tata au început, iar pe viitor mi-ar plăcea să dezvolt mult mai mult ferma. Acum depinde și de oportunitățile pe care ni le vor aduce timpul“, încheie Mădălina Sîrghie, tânăra fermieră din județul Galați.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cine sunt cei care ne hrănesc? La zi, în agricultură, de data aceasta cu tânărul inginer agronom Florin Humă care, împreună cu familia, administrează

1.400 hectare în comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui. Acesta a absolvit în urmă cu 9 ani cursurile Facultății de Agricultură din Iași, ulterior a revenit în satul natal cu scopul precis de a moderniza activitatea agricolă din ferma tatălui său şi de a o extinde atât ca dimensiune a suprafeței exploatate, cât şi ca tipuri de activități desfășurate, orientându-se inclusiv spre valorificarea superioară a producției agricole. Unul dintre cei mai importanți pași a fost cel legat de realizarea investițiilor în noile tehnologii de producție şi în depozitarea recoltelor, urmat de investițiile într-o unitate de producere a nutrețurilor combinate.

Drone şi agricultură de precizie

Florin Huma Vaslui

Florin activează în sectorul vegetal, fiind responsabil cu adaptarea tehnicii şi a tehnologiei la tot ceea ce este mai nou. El a introdus în ferma vegetală dronele şi agricultura de precizie – de la semănat şi până la controlul culturilor şi la aplicarea produselor de protecție a plantelor.

„Lucrez în jur de 300 de ha pe societatea mea. Cultivăm în special cereale de toamnă, grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui, dar mai avem și lucernă. În spatele meu sunt trei celule de depozitare a câte 1.000 de tone fiecare, 3.000 tone de stocare cereale. Am urmat cursurile acestei facultăți pentru că mi-am dorit să lucrăm cât mai profesionist. Acum, în ferma noastră se practică agricultura de precizie. Am achiziționat împreună cu tatăl meu diverse utilaje performante, care ne ajută foarte mult munca în câmp. Păcat că nu se încurajează mai mult acest segment. Tot ceea ce am reușit a fost pe bani proprii, fără ajutorul oferit de stat. Am riscat, s-a văzut un progres, dar ritmul ar fi fost mai accelerat dacă exista un ajutor real în acest sens“, ne transmite inginerul agronom Florin Humă.


După investiţiile majore direcţionate până acum către tehnica de lucru, spaţii de depozitare (capacitate 3 mii tone) şi micro FNC (capacitate 1 tonă/oră), pentru acest an este vizată, inclusiv prin contractarea de noi credite, continuarea finanţării achiziţiei de tractoare şi combine performante.


Beatrice Alexandra MODIGA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) are, în ultimii ani, probleme cu cea mai periculoasă boală la animale despre care se vorbește foarte puțin, din păcate: rabia (turbarea), diagnosticată pe teritoriul țării atât la animalele sălbatice (vulpe, lup, urs, șacal, pisică sălbatică, dihor, jder, raton), cât și la animalele domestice (bovine, ovine, caprine, suine, animale de companie).

Rabia este o reală problemă cu care se confruntă fermierii de azi, pe lângă pesta porcină clasică, pesta porcină africană, un dezastru pentru fermele de creștere a suinelor, pesta micilor rumegătoare care amenință fermele de ovine și de caprine și care trebuie supravegheată la granița cu Bulgaria, tuberculoza la bovine, leucoza enzootică la bovine, scrapia la ovine. Există și rabie (turbare) care este mortală în majoritatea cazurilor, dacă indivizii afectați nu sunt vaccinați.

Pe teritoriul României, o sursă des întâlnită de răspândire a turbării este vulpea roșcată (Vulpes vulpes). Cel mai bun mod de prevenție este prin evitarea animalelor sălbatice, inclusiv a celor rănite. Dacă găsiți un animal rănit nu-l atingeți, ci contactați autoritățile locale pentru asistență.

Virusul rabiei atacă creierul și infectează sistemul nervos central al mamiferelor. Simptomele apar la aproximativ 3 săptămâni de la infectare. Cele mai comune sunt: dureri în zona plăgii de inoculare, anxietate, slăbiciune, disconfort, hidrofobie (teama de apă), aerofobie (teama de mișcările de aer) și / sau delir, episoade de febră, tremurături, spasme dureroase și / sau salivație intensă.

Măsuri aplicate în cazul confirmării rabiei la animalele dintr-o exploataţie

În cazul în care medicul veterinar sesizează existența rabiei la un mamifer, se vor vaccina toate animalele din focar.

Pasul următor: izolarea animalelor care au fost muşcate sau zgâriate de cel bolnav de restul animalelor din exploataţie pentru 30 de zile și punerea sub restricție și observație a restului de mamifere din exploataţie pe o perioadă de 30 zile (din momentul constatării contactului unui suspect de rabie cu animalul / animalele receptive din exploataţie). Evoluția lor va fi supravegheată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit / medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar-veterinare zonale, pe o perioadă de 30 zile. La finalul carantinei, animalele se scot de sub observaţie dacă nu prezintă semne clinice de rabie.

Vaccinarea câinilor şi a pisicilor din exploatațiile nonprofesionale şi a câinilor de la stână se face prin organizarea de campanii de vaccinare în masă, anuale, în perioada toamnă-iarnă, urmate de vaccinări de completare, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor cu nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor.

Împreună învingem rabia

Lupta cu rabia a început de mai bine de zece ani în România, când s-au impus măsuri prin Hotărârea Guvernului nr. 632/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările și completările ulterioare. Astfel. Potrivit HG, „vânătorii și persoanele cu atribuții de pază și ocrotire a vânatului care aduc, la solicitarea direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, exemplarele de vulpe împușcate la laboratoarele de diagnostic județene ori naționale, în vederea evaluării vaccinării prin punerea în evidență a markerului tetraciclină și a nivelului anticorpilor postvaccinali, sunt recompensați cu suma de 50 lei/animal, fără TVA.“

În același act normativ se arată că „vânătorii și persoanele cu atribuții de pază și ocrotire a vânatului care aduc la laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, cu respectarea condițiilor sanitar-veterinare legale privind recoltarea și transportul probelor, vulpile și șacalii găsiți morți sau uciși din cauza suspiciunii de rabie, pe raza teritorială a fondurilor cinegetice, sunt recompensați cu o sumă echivalentă în lei, fără TVA, a 50 euro / animal, conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene. Sumele sunt acordate cu titlu de recompensă pentru maximum 1.200 de vulpi și / sau șacali, la nivel național. Persoanele care aduc vulpi la laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene trebuie să beneficieze, în prealabil, de o instruire corespunzătoare din partea medicilor veterinari oficiali din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene“.

Anca LĂPUȘNEANU

În comuna Holboca, chiar lângă Iași, s-a deschis cea mai modernă fermă de gazon din România. Investiția se ridică la 1 milion de euro și au fost create 14 noi locuri de muncă. Ovidiu Petrache, patronul firmei Rulouri de Gazon Srl, mizează pe cererea în creștere pentru aceste produse. Livrările vor începe în martie 2023, iar firmele de peisagistică vor achiziționa gazonul la prețuri speciale.

Iașul, cel mai verde oraș din România

Ovidiu Petrache, patronul firmei Rulouri de Gazon Srl, cu experiență în acest domeniu, a investit 1 milion de euro în acest model de afacere, iar printr-o procedură deschisă, în 2022, a concesionat de la Primăria Holboca 30 de hectare de teren, unde a înființat o nouă plantație de gazon. Astfel, Iașul, cel mai verde oraș din România, este în continuare capitala gazonului.

Se anunță o cerere tot mai mare în următorii 20 de ani

gazon Iasi

Solul din zona Iașului e în general sărat, de aceea e important ca gazonul să fie produs local, din specii rezistente la sol sărat. Ovidiu Petrache are ambiții mari: va exporta de la Holboca gazon în Republica Moldova și va distribui până în Bucovina. Antreprenorul, care a investit 1 milion de euro în ferma din Holboca, Iași, consideră că merită investiția întrucât se așteaptă la o cerere tot mai mare de gazon în următorii 20 de ani, clienții fiind inclusiv și din Ucraina. Prin investiția de la Holboca antreprenorul a creat 14 locuri de muncă, mare parte din angajați fiind localnici.

Gazon de tip Termorezistent și Sport

Gazonul pe care îl produce firma Rulouri de Gazon Srl la Holboca este de tip Termorezistent (cu frunze mai late, puternic, cunoscut și sub denumirea „de secetă“) și de tip Sport. Astfel, gazonul cu frunze late are creștere lentă și dezvoltare orizontală, este deosebit de rezistent la călcare, la condiții mai dure, inclusiv la hidratare redusă. De asemenea, are capacitate mare de regenerare. Gazonul tip Sport este folosit mai ales în parcuri, fiind de o culoare verde intens, cu densitate maximă, astfel încât nu este permisă creșterea buruienilor, iar în timp gazonul rulou nu se degarnisește.

Ca regulă generală, semănarea gazonului trebuie să fie inițiată atunci când vremea nu este nici prea caldă, nici prea rece. Temperatura și cantitatea de apă pot influența germinarea semințelor și creșterea sănătoasă. Livrările de gazon produs de compania Rulouri de Gazon SRL vor începe în martie 2023, cu prețuri speciale pentru firmele de peisagistică.

Beatrice Alexadra MODIGA

Sol și Suflet este un Proiect de inovare în agricultura regenerativă dezvoltat de Institutul de Cercetare în Permacultură din România. Agricultura Regenerativă are ca scop protejarea și regenerarea sistemelor naturale (sol, apă, biodiversitate), care ne ajută să ne producem hrana. Ea pune un accent deosebit pe îmbunătățirea stării solului și regenerarea solului degradat prin practici și tehnici active.

Prin proiectul Sol și Suflet se pun bazele unor rețele de ferme regenerative care au în comun un sistem etic de producere și desfacere a hranei cu un impact vizibil pozitiv asupra mediului și economiei, care determină o cultură vibrantă și o societate responsabilă. Astfel s-a construit și prima fermă regenerativă din România, unde se cercetează și se dezvoltă sub modelul de producție regenerativ prin care se instruiesc tineri fermieri la început de drum în cadrul programelor de Internship.

Ferma regenerativă

Ferma aduce într-o formă integrată și adaptată la sectorul agricol din România soluții inovative practicate de pionierii agriculturii regenerative și permaculturii la nivel internațional. Ferma este localizată la 20 km vest de Ploiești, în localitatea Vlădeni, județul Dâmbovița. Aceasta are peste 6 hectare și cuprinde 10.000 mp de legume cultivate în câmp în sistem biointensiv, 10.000 mp de cultură mare,  5.000 mp pășune în sistem holistic managemene, 2.500 mp spațiu protejat (solarii și tunele Caterpillar, 300 mp seră pentru producție de răsaduri ecologice, 7.000 mp de livadă mixtă intercalată între solele de legume cu rol de producție, perdea forestieră și creare de habitat pentru creșterea biodiversității, 4.000 mp perdea forestieră de protecție pe conturul proprietății, 350 mp de hală agricolă multifuncțională, sistem de colectare și tratare a apelor gri, 1.000 mp de iaz destinat colectării apei pentru irigații, crearea de microclimat și habitat, creșterea biodiversității și asigurarea pe termen lung a rezervei de apă din fermă în caz de secetă. 200 mp de iaz pentru captarea, filtrarea și tratarea biologică a apelor pluviale de pe acoperișurile structurilor, precum și a apelor gri provenite din spațiul de locuit și cel de condiționare și spălare a legumelor.

Intership la fermă

Scopul Centrului și al Programului este dezvoltarea continuă și promovarea unui model de producție regenerativ, în paralel cu formarea continuă a unei echipe de manageri care să dobândească treptat independența și capacitatea să administreze și să dezvolte o fermă regenerativă, parte dintr-o rețea națională. După finalizarea Programului de Internship există posibilitatea să rămâi angajat la fermă ori să continuăm colaborarea prin mentorat și consultanță în cazul în care te simți capabil(ă) și pregătit(ă) să administrezi un business agricol regenerativ. Unul dintre intership-uri a fost programul de Legumicultură în Sistem Regenerativ Organic. Experiența acumulată în timpul programului contribuie la clarificarea viziunii participanților asupra aspectelor de producție, managementului de fermă, stilului de viață de fermier și viitorului agriculturii regenerative înainte ca aceștia să facă o investiție de timp și resurse în implementarea propriei lor afaceri. Un intership poate dura 2 luni, 40 de ore pe săptămână.

Beneficii

Intership-ul oferă o experiență de învățare accelerată într-un context real de business și un domeniu inovator, precum și un context de transformare individuală și acces la o cultură bazată pe etici, comunicare, solidaritate, responsabilitate; claritate privind alegerea traseului și domeniului profesional și personal; lucrul cu pământul într-un spațiu natural, împrejmuit de pădure și râuri; certificat de Internship; cazare la fermă sau în sat într-o cameră proprie; indemnizația de 800 RON net / 1.400 RON brut, care se poate dubla în cadrul programului de burse finanțate de comunitate prin crowdfunding, fundraising și sponsorizări; creșterea angajabilității pe piața muncii și scurtarea traseului profesional; aptitudini de antreprenoriat, comerț și investiții etice; informații despre aspectele legale și juridice ale unei ferme. Pe întreaga durată a programului, fiecare intern este responsabil pentru cel puțin unul dintre domeniile principale de activitate din fermă. Pentru a-și îmbogăți cunoştințele este implicat, prin rotație cu ceilalți angajați și interni, cu un grad mereu crescând de responsabilitate, în toate aspectele și activitățile fermei (producție de răsaduri, manager recoltare, irigații, condiționare legume, semănare, managementul dăunătorilor, managementul buruienilor, magazioner, comenzi & distribuție etc.). Pe lângă aceste roluri, fiecare dintre rezidenții la fermă este responsabil, prin rotație, de pregătirea meselor de prânz și de păstrarea și asigurarea curățeniei în zonele comune.


,Anul trecut am avut aproximativ 30 de voluntari, iar anul acesta 9. Avem mereu 3-4 persoane interesate de proiect, însă singura limită este capacitatea noastră de a asigura cazare. Un obiectiv pentru 2023 pe care îl avem este să dezvoltăm capacitatea de cazare a centrului rezidențial educațional pentru a putea caza la fermă mai multe persoane în calitate de voluntari, interni, vizitatori sau angajați. Voluntarii stau în medie o lună în fermă și au un program de 5 h pe zi 5 zile pe săptămână. În rest se ocupă de propriile proiecte, se relaxează și învață cum e să trăiești într-o fermă. În proporție de 95% din voluntari sunt străini interesați de agricultura regenerativă, ecologie, viața mai aproape de natură sau turiști care își doresc să experimenteze meseria asta. În 2023 ne-am propus dezvoltarea infrastructurii fermei, automatizări pe climă în solarii, dezvoltarea spațiului rezidențial, dezvoltarea continuă a modelului de producție în paralel cu creșterea producției și a vânzărilor. Produsele din fermă sunt vândute și promovate online, dar și în supermarketurile mari. Clienții își pot face un abonament prin care își pot alege un coș cu diverse produse de la fermă pe care îl primesc bilunar sau lunar acasă“, Alex Tudose, membru proiect.


Liliana POSTICA

Alexandru Haită este unul dintre tinerii fermieri ai României. A preluat de la părinții săi o afacere concentrată pe producția vegetală și a contribuit la dezvoltarea acestui business într-o manieră modernă și adaptată nevoilor de acum. Exploatația sa se află în comuna Călinești, județul Teleorman.

Toată suprafața cu cinci operatori

Alexandru Haită spune că experiența de fermier în România este plăcută și tocmai de aceea s-a implicat în dezvoltarea fermei. Spune despre sine că a încercat să facă agricultură un pic altfel față de felul în care se făcea până să preia această misiune.

„Totul a început în 2007, cu o suprafață de 130 de hectare, și am ajuns astăzi să avem 1.100 de hectare, cca 20 de hectare proprietate, restul arendă. Avem suficiente utilaje în dotare astfel încât să reacționăm repede. Exploatăm toată suprafața cu cinci operatori. Toate utilajele sunt din 2017, iar la 4-5 ani încercăm să schimbăm echipamentele. Anul trecut am achiziționat a doua combină, în 2021 am achiziționat o mașină de stropit autopropulsată, iar în fiecare an facem câte o achiziție ca să înnoim parcul. Avem trei tractoare, două combine și o instalație de stropit și echipamentele aferente lor. Ultimele fonduri europene le-am accesat în 2017, iar combina și instalația de stropit le-am cumpărat prin creditare. Am încercat să aduc tehnologie, să integrez tot ce înseamnă automatizare, digitalizare în agricultură și am ajuns la nivelul în care pot să spun că am toată ferma pe telefon, toate echipamentele, toate solele și pot gestiona relativ ușor și eficient întreaga activitate.“

2022, un an mediu

3

Investițiile în acest sens au fost pe măsură, dar la fel și beneficiile, spune fermierul. Astfel poți avea date din care poți trage concluzii foarte importante și poți optimiza foarte mult procesul de producție. În ceea ce privește ponderea culturilor agricole pe care le exploatează, Alexandru Haită spune că din cauza vremii a fost nevoit să cultive cca. 90-95% culturi de toamnă, grâu, orz, rapiță și face rotații mai scurte.

„Culturile de primăvară sunt foarte riscante pentru zona noastră și nu am realizat niciodată profit. 2022 a fost un an mediu din punctul de vedere al producțiilor și al costurilor de producție și un an bun în ceea ce privește prețurile. În 2022 am obținut o producție de aproape 4 tone la rapiță, 5.500 kg la grâu și cca 7 tone la orz. Costurile de producție au fost rezonabile, ținând cont că am început achiziția materiilor din 2021, când prețurile erau încă bune. Provocator va fi anul agricol 2022-2023, când prețurile materiilor folosite sunt foarte mari și văd că prețurile de valorificare nu mai sunt așa bune. Avem un ciclu de producție foarte lung și există posibilitatea să trecem prin aceeași situație ca în 2020, atunci când am făcut achiziții de 1.400 de lei și am vândut producția în 2021 cu 90 de bani. Avem și avantaje și dezavantaje când avem un ciclu lung de producție.“

„Uneori, pierderile de producție sunt cauzate de tine, ca factor de decizie“

Ca să te menții pe piață trebuie să fii informat și să știi care este momentul potrivit de valorificare. De aceea, spune fermierul, producția din ferma sa este comercializată prin intermediul Cooperativei Agricole Tinoasa. Această colaborare există de doi ani, iar 90% din producție este valorificată prin intermediul cooperativei. În plus, trebuie să existe o foarte bună gestionare a costurilor de producție și o optimizare a pierderilor din exploatare, din câmp.

„Cel puțin eu reușesc să optimizez aceste pierderi doar cu ajutorul tehnologiei. Când am hărți detaliate la fiecare aplicare, hărți de producție și estimări băltiri și o mulțime de alte informații, atunci le pot pune cap la cap și pot optimiza destul de bine costul de producție. În condițiile acestea este rentabil să fii fermier în România, dar trebuie să înțelegi mecanismele și faptul că uneori pierderile de producție sunt cauzate de tine, ca factor de decizie. Dacă reduci semnele de întrebare doar la aspectele legate de climat, precipitații și temperaturi, atunci ai de câștigat destul de mult.“


  • „Nu vreau să mă extind foarte mult și să ies din arealul de confort, din care pot controla tot procesul de producție. În plus, nu cred că am unde să mă extind mai mult de 100 de hectare pe viitor. Suprafața pe care o am o pot gestiona bine, este productivă și poate în viitor găsim și o soluție de a iriga o parte din ea. Nu am o țintă din a ajunge la 2.000 de hectare, ci am ca scop optimizarea a cât mai mult din ce am acum.“
  • „Am investit în sistemul de silobag pe care îl folosim de patru ani. Depozitarea este foarte bună, mai ales pentru perioade scurte, câteva luni, maximum un an, și costurile inițiale sunt mai mici decât în cazul unui siloz clasic. Nu întotdeauna depozitarea producției îți garantează un preț bun. Uneori, prețurile sunt foarte bune înainte sau în timpul campaniei și apoi scad și atunci depozitarea nu te ajută foarte mult. Este un revers al medaliei.“
  • „În cazul subvenționării trebuie să fim conștienți că suntem controlați tot de politic. Și, în momentul în care politicul ia o decizie de a scoate un produs de protecția plantelor, nu ai ce să faci. Apoi vin și compensează cu subvenții, dar uneori nu este suficient. O să vedem acest lucru în anii următori, când subvenția va fi mai mare de 200 de euro, dar costurile la inputuri vor fi duble. Și atunci practic nu mai susții fermierul. În schimb, competitorii noștri din alte state folosesc acele produse de protecția plantelor care au fost scoase de la noi, mult mai bune și mai eficiente, și nu au subvenții. Și atunci, ce am rezolvat?“

Laura Zmaranda

Rezultatele de producție și economice obținute în marile ferme, conduse de specialiști agricoli, în comparație cu cele obținute de micii producători agricoli, sunt în raport de 2/1 sau 3/1, dacă nu mai mult.

Din păcate, așa cum arată statisticile, sub 2% din ferme sunt conduse de specialiști agricoli și peste 90% au în frunte oameni proveniți din alte domenii de activitate și au doar experiență practică în agricultură. Aceștia trebuie ajutați să-și însușească măcar noțiunile de bază din tehnologiile agricole.

În țara noastră, problema informării micilor producători agricoli s-a pus încă de la începutul secolului al XX-lea, când în 1909, sub egida Casei Rurale, a fost creat „învățământul ambulant agricol“ cu învățători ambulanți pentru informarea profesională a țăranilor.

Tot în acea perioadă, acad. Gh. Ionescu-Sișești termina studiile în Germania și gândea ca, după întoarcerea în țară, să acționeze în această direcție spunând: „Știința noastră trebuie s-o punem mai mult în folosul țăranilor, a cultivatorilor mici și nu a marilor proprietari și arendași, care și fără noi au știut a crea situații strălucite.“

Mai de curând, președintele LAPAR Nicu Vasile spunea: „Noi discutăm despre digitalizarea agriculturii, dar ne lipsesc lucruri fundamentale, informațiile de bază, pe care unii colegi nu le știu.“

Am avut și noi o organizare în acest domeniu, Agenția Națională de Consultanță Agricolă, care poate mai necesita unele îmbunătățiri, dar a fost desființată.

La nivelul UE era un consultant la 65-100 fermieri, iar în țara noastră la peste 2.680 comune se mai găsesc 450 așa-numite Centre de Consultanță, revenind la un inginer consultant 12.000 -13.000 fermieri. Dar și aceștia rezolvă din problemele primăriilor și nu au văzut niciunul venind la Institutul Fundulea pentru a se informa.

Cum se realiza informarea specialiștilor înainte de 1989?

Existau centre naționale speciale pentru instruire, și anume: la Crevedia, pentru cei din IAS, la Ștefănești – Ilfov pentru mecanizatori, la 30 Decembrie pentru legumicultură-horticultură, iar la Casa Agronomului din București – Băneasa, pentru cei din agricultura cooperatistă.

Aici erau convocați, pe serii, în special iarna, șefii de unități agricole, iar cercetătorii, cadrele universitare, specialiștii din minister prezentau problemele și noutățile din fiecare domeniu. Restul specialiștilor erau instruiți asemănător la Casele agronomului existente în fiecare județ.

Pentru personalul muncitor din unitățile agricole era organizat Învățământul agrozootehnic de masă.

Prin urmare, toată lumea participa la o formă de instruire, era informată.

După 1989, toate acestea au dispărut într-o dezordine și dezorganizare totală.

În această situație, unele unități de cercetare științifică din agricultură au încercat să intervină. La ICCPT Fundulea, de exemplu, am înființat Laboratorul de extensie și consultanță pe care l-am condus un timp.

Era primul laborator din cercetarea agricolă în acest domeniu. Având finanțare asigurată și personalul necesar, am trecut în mod concret la realizarea următoarelor măsuri:

  • În revista săptămânală Agricultura României, ca și în alte reviste de specialitate agricolă, aveam rubrică permanentă în care prezentăm, pe etape, principalele măsuri agrotehnice, pentru cultura mare.
  • Cu sămânța din soiurile și hibrizii realizați de cercetarea agricolă românească, dar și a companiilor care comercializează sămânță în țara noastră, în fiecare an am înființat peste 50 de loturi demonstrative împreună cu stațiunile din diferite zone. Loturile erau amplasate la principalele șosele, bine și vizibil etichetate pentru a putea fi ușor observate de toți cei interesați. În fazele importante de creștere și dezvoltare a plantelor se organizau vizite ale fermierilor din zonă, cu explicațiile necesare.

La Institut, anual, se organizau așa- numitele „zile verzi“:

  • Ziua grâului și a orzului;
  • Ziua florii-soarelui și a soiei;
  • Ziua porumbului și sorgului.

Aici participau specialiști din Ministerul Agriculturii, de la Direcțiile agricole județene și cât mai mulți fermieri din zona de sud a țării, unde erau prezentate și dezbătute toate problemele în legătură cu culturile respective.

Aveam, totodată, loturi cu secvențe tehnologice precum: diferite metode de lucrare a solului, diferite feluri de fertilizare, de semănat, măsuri de reducere a gradului de îmburuienare, substanțe folosite la combaterea bolilor și dăunătorilor ș.a.pe care la prezentam vizitatorilor, scoțând în evidență ce este mai bun pentru zona respectivă.

În fiecare an am tipărit broșuri cu aceste probleme pe care le-am difuzat gratuit participanților și la direcțiile agricole pentru restul fermierilor.

Am elaborate cărți de specialitate cu problemele de bază și elaborate pentru a fi înțelese și de cei care nu au pregătire în acest domeniu, cărți care au fost difuzate gratuit prin direcțiile agricole.

În acest fel considerăm că au putut ajunge să fie cunoscute de fermieri problemele noi din agricultură, din etapa respectivă.

Pe parcurs, nu a mai fost finanțare, personalul s-a restrâns, ca și activitatea.

Credem că Ministerul Agriculturii este convins de necesitatea unei bune informări a fermierilor și propunem următoarele:

  • În unitățile de Cercetare agricolă să fie finanțate Colective de extensie din 2-3 cercetători, personalul auxiliar necesar în institute și cel puțin câte un om în stațiuni care să se ocupe de testarea soiurilor și hibrizilor noi, de îngrășăminte, de pesticide, de lucrările solului și să recomande fermierilor ce este mai corespunzător pentru fiecare zonă.
  • Rezultatele obținute din aceste testări să fie comunicate la Ministerul Agriculturii, unde se află un colectiv din cei mai buni specialiști pe probleme precum: porumb și sorg, cereale păioase, plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla de zahăr, rapița), leguminoase anuale și perene, legume-vie-pomi, zootehnie, mecanizare. Aceștia vor fi și cei mai buni consilieri ai conducerii ministerului pe problemele respective.

Pe baza rezultatelor obținute în unitățile de cercetare, acești specialiști elaborează sintetic câte o broșură pe care o difuzează în țară prin direcțiile agricole. În anii următori se mai editează doar o broșură pentru cultura mare, una pentru legume-pomi-vie și alta pentru zootehnie care cuprinde doar ce a apărut nou față de broșura anterioară.

În anii ’50, Ministerul Agriculturii a elaborat o broșură numită „Agrominim“, care a fost difuzată la sate și cuprindea noțiunile de bază ale cultivării plantelor.

  • La fiecare județ să existe un colectiv cu sarcini precise de consultare și care, cu unitățile de cercetare din zonă, să înființeze loturi demonstrative cu toate problemele necesare.
  • Cel mai important este ca, la nivelul fiecărei comune, să existe cel puțin 2 specialiști – unul pentru vegetal, celălalt pentru zootehnie. Aceștia să fie subordonați Direcției agricole și nu primăriei pentru a se ocupa numai de informarea cultivatorilor și crescătorilor de animale din comună.

Ei trebuie să cunoască bine conținutul broșurilor și în perioadele de activitate în câmp, să fie mereu printre cultivatori sau în grajd, dându-le sfaturile necesare.

Când Direcțiile agricole organizează vizite la loturi demonstrative, ei mobilizează cultivatorii din comună să viziteze loturile urmărind, în special, problemele specifice comunei lor. În acest fel considerăm că se poate realiza o bună informare a tuturor agricultorilor din România.

Este necesară mai multă voință la organele de conducere și ceva finanțare care va fi răsplătită de zeci de ori.

Prof. dr. ing.Vasile POPESCU

DN Agrar Group (BVB: DN), cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală, a finalizat lucrările de modernizare a sălilor de muls la Ferma Apold. Investiția a constat în construcția unei noi săli de muls, la standarde internaționale, care a fost finalizată în luna iunie și a fost finanțată printr-un împrumut bancar, precum și în renovarea sălii de muls curente, a cărei valoare de renovare s-a ridicat la suma de 100.000 euro și a fost finanțată integral prin surse proprii, inclusiv construcția și punerea în funcțiune.

Operarea celor două săli la capacitate maximă, în 3 ture, ar permite o creștere a capacității operaționale cu 50% pentru Ferma Apold, de la 1.000 de vaci. Totodată, pentru aceeași fermă au fost achiziționate 400 de vaci de muls, care vor acoperi până la 40% din noua capacitate.

„Investițiile în sălile de muls realizate la ferma Apold contribuie la obiectivul grupului de a creşte producţia de lapte, după ce în prima jumătate a anului am investit în noi adăposturi pentru animale, creşterea efectivului de animale, precum şi o hală suplimentară de stocare a furajelor. În linie cu strategia anunțată, am investit în achiziționarea a 400 vaci, rasa Holstein din Germania, pentru ferma Apold, restul efectivului fiind completat cu tineret bovin crescut în fermele noastre“, a declarat Jan Gijsbertus de Boer, președinte al Consiliului de Administrație DN Agrar Group SA.

Cele două săli de muls sunt de tipul „Swing over“ și au integrate câte 60 de posturi pentru muls, fiecare, împreună, având o capacitate de muls de 480 bovine/oră, însumând o producție curentă de 45.000 de litri de lapte zilnic.

În primul semestru din 2022, DN Agrar și-a consolidat poziţia de lider de piaţă în producția de lapte de vacă, cu operaţiuni integrate, cu peste 10.000 de capete de vaci de lapte și tineret bovin şi o suprafață lucrată de aproape 7.000 de ha de teren.

DN Agrar Group este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală. Grupul activează în centrul Transilvaniei, în județele Alba, Sibiu și Hunedoara.

Compania a fost înființată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer și este listată la Bursa de Valori București, în piața AeRO din februarie 2021. Începând cu data de 19 septembrie 2022, acțiunile DN Agrar sunt incluse în indicele BETAeRO al celor mai tranzacționate companii din Sistemul Multilateral de Tranzacţionare SMT.

Principalele domenii de activitate ale companiei sunt zootehnie, producție agricolă vegetală, prestări servicii în agricultură, logistică, transport, turism și servicii de consultanță pentru afaceri și management.

(I.B.)

Interviul pe care ni l-a acordat Adrian Balaban, manager al companiei Porc&Co, are menirea unei radiografii a unui sector important în cadrul zootehniei românești, respectiv creșterea suinelor. Pierderilor cauzate de Pesta Porcină Africană li se adaugă acum presiuni suplimentare, dar producătorii fac eforturi să rămână pe piață.

„Orice deviație în jos a pieței ne poate duce ușor la pierderi uriașe“

Reporter: Sectorul de creștere a porcilor a fost supus în ultimii ani unor presiuni extraordinare cauzate de Pesta Porcina Africană. Cum a fost anul acesta pentru acest sector, mai ales în contextul anului agricol atât de dificil?

Adrian Balaban

Adrian Balaban: În plus față de probleme cauzate de Pesta Porcină Africană a existat și această influență a războiului de la granița noastră care a dus la aceste creșteri necontrolate ale materiilor prime pentru furaje în primul rând. Aceste creșteri ne-au afectat direct. Prețul energiei și al gazelor s-a modificat, dar acest lucru nu a avut un impact atât de important deocamdată. Vom vedea cum va fi în perioada de iarnă. Prețul furajelor s-a dublat practic, iar acest lucru a dus la creșterea costului de producție semnificativ, cu aproape 80% față de anul anterior. Nu ne-am imaginat că vom ajunge în această situație, mai ales că piața porcului în Europa și România este atât de fluctuantă. Orice deviație în jos a pieței în jos în momentul de față ne poate duce ușor la pierderi uriașe.

Rep.: Cum a fost în ultimii ani piața cărnii de porc?

A.B.: A fost ca un carusel într-un parc de distracții. În februarie-martie 2020 aveam aceleași prețuri de vânzare pe care le avem acum, cu o diferență foarte mică, de câteva zeci de bani. Atunci vindeam cu

8,4 lei/kg, acum vindem cu 8,5-8,6 lei/kg. Asta în condițiile în care toate prețurile au crescut și există o inflație de cca 17%, dar care probabil este mult mai mare de atât. Sunt foarte mulți factori care influențează piața, dar impactul cel mai nefericit l-a avut apariția pestei porcine în Germania, unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc din Europa. Germania nu a mai putut exporta către țări terțe, iar asta a dus la o reorientare către piața internă europeană, respectiv exportul către țări unde era un deficit, cum este și cazul României. Acest lucru a dus la scăderea prețurilor pentru producătorii locali și la pierderi în producția locală.

„Avem un deficit mare în partea de reproducție și de efective-matcă“

Rep.: Ce măsuri se implementează la nivelul unui stat în cazul unei situații similare celei pe care ați descris-o dvs.?

A.B.: În situația în care suntem noi astăzi, cu un „self sufficient“ de mai puțin de 20% probabil, orice măsură ar lua Guvernul ar fi pentru sprijinirea producției. Nu știu dacă mai există în Europa o țară care să fie în aceeași situație cu noi. Depinde de specificul fiecărei țări, iar România are o specificitate în ceea ce înseamnă creșterea porcului. Avem cel mai mare număr de porci crescuți în exploatații neprofesionale din Europa și acest lucru face și mai dificilă controlarea situației generale din piață.

Rep.: Ce efective de suine avem în sistem industrial?

A.B.: În momentul de față, în sistemul industrial sunt crescuți cca 1.000.700 de porci. Anul acesta vom abatoriza sub 3.000.000 de porci ceea ce, față de vârful din 2016, înseamnă o scădere de 1.600.000 de capete. Este o pierdere cauzată de pesta porcină. Dacă luăm în considerare că, din animalele sacrificate, mare parte sunt purcei importați și porci importați pentru sacrificare directă avem un deficit și mai mare în partea de reproducție și de efective-matcă. O prioritate pentru guvernanții noștri ar trebui să fie încurajarea investițiilor în fermele de reproducție. Avem un minus uriaș care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulți ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere, în contextul acesta în care pesta poate apărea de oriunde și oriunde, să investească în ferme de reproducție. Atunci când piața și situația națională vor fi sub un anumit control, cu siguranță și investitorii se vor îndrepta spre acest sector. În momentul în care am reușit să controlăm pesta porcină clasică a crescut și interesul investitorilor și producătorii s-au putut adresa și altor piețe, nu au mai fost doar „prizonierii“ pieței interne, chiar dacă România este în deficit.

„Mesajul nostru nu a fost de a nu mai crește porci în gospodărie“

Rep.: Sunt eficiente măsurile de control și prevenție a Pestei Porcine Africane implementate în România?

A.B.: Măsurile de control sunt mai puțin eficiente în România pentru că avem un număr mare de porci crescuți în exploatații necomerciale, cu un nivel scăzut de biosecuritate din Europa și vorbim aici de câteva sute de mii spre un milion. Acest lucru face ca diseminarea virusului să fie greu de controlat, oricâte eforturi am face.

Rep.: Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România a adus la un moment în discuție limitarea numărului de porci crescuți în gospodăriile tradiționale.

A.B.: Da, vorbim despre niște reglementări legale. În legislația românească în momentul de față sunt prevăzute anumite numere de animale care pot fi crescute în sistem gospodăresc. Noi doar am vrut să evidențiem acest lucru pentru că doar controlând mișcarea animalelor la nivelul acestor gospodării, dar și având o evidență a numărului de animale existente într-o gospodărie putem limita extinderea bolii.

Rep.: Credeți că la nivelul omului de rând a fost interpretată corect poziția asociației în privința acestui subiect?

A.B.: Cred că a fost greșit interpretată. Mesajul nostru nu a fost de a nu mai crește porci în gospodărie, ci de a respecta toți aceleași măsuri de biosecuritate pentru a putea coexista toți pe această piață.

Laura ZMARANDA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Acest Raport de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12.08.2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul acestui Raport, sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți.  

Sprijinul acordat fermierilor prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/ proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025.” a precizat Dorin OPREANU, Directorul general al AFIR.

Facem precizarea că pentru perioada 2021 – 2022, experții AFIR au primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

Familia Mihalache din comuna Unirea, județul Brăila, nu s-a lăsat bătută, a mers înainte și și-a îndeplinit visul de a avea o fermă cu ovine. Chiar dacă în drumul lor s-au lovit de multe obstacole, cu multă muncă și perseverență au reușit într-un final să facă o treabă bună, iar la ora actuală ferma de bovine le aduce un profit rezonabil.

Fermierul Aurel Mihalache ne-a declarat: „Am început să activez în acest domeniu atât eu, cât și toată familia mea, respectiv soția și cei doi copii. Iubim animalele și, totodată, am dorit să avem și un profit pentru familie. Avem în jur de 60 de capete atât juninci, cât și 36 de vaci lactante. În fermă mai avem și câteva oițe pentru familie, poate în viitor vom achiziționa mai multe.“

Fermierul ne-a povestit că afacerea cu bovine a realizat-o chiar din banii proprii. „Tot ce a fost făcut în fermă până la ora actuală sunt din investițiile proprii. Activăm în acest domeniu al agriculturii de 12 ani. La început am avut un efectiv de 10 văcuțe și treptat ne-am extins. Totodată, ne-am ocupat și cu grădinăritul,“ a declarat Aurel Mihalache.

Chiar dacă în ultima perioadă am observat toți o creștere a prețurilor lactatelor pe rafturile din magazine, producția care pleacă din fermă și-a păstrat prețul vechi. „În ferma noastră avem zilnic o producție de cca. 480-520 litri obținuți de la un efectiv de 29 de vaci. Noi nu procesăm laptele în fermă, ci îl vindem procesatorilor din zona Brăilei. De la noi de pe poartă laptele pleacă cu 1,70 lei litru, un preț foarte redus luând în calcul că au crescut prețurile în toate ramurile. Însă la raft găsim litrul de lapte cu 5-7 lei. Chiar și așa noi suntem mulțumiți, avem profit. Baza furajeră pentru animale este produsă de noi. Da, este multă muncă, însă, dacă iubești animalele cu siguranță poți ține piept obstacolelor. Noi nu vom renunța la visul de a ne extinde mai mult ferma și sperăm să ajungem la un efectiv de 70-80 capete.“

Totodată, acesta ne-a mărturisit că beneficiile de a avea o fermă cu bovine nu constau doar în profitul obținut de pe urma acesteia. „Ferma de bovine îți poate aduce o serie de beneficii. Desigur, este multă muncă, dar trebuie luat în calcul și faptul că acum agricultura s-a dezoltat foarte mult. Există o serie de utilaje performante care îți pot ușura treaba în fermă. Totodată, profitul din lapte îl poți obține prin mai multe forme. Poți vinde laptele ca atare sau îl poți procesa. De asemenea, poți crește bovinele și pentru producția de carne. Carnea de bovine are un preț destul de ridicat acum în piață, aproximativ 19-20 lei kg“, a mărturisit fermierul.

Liliana POSTICA

Pagina 1 din 4
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti