reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Eficiență energetică pentru toți - ROENEF vrea program guvernamental pentru renovarea caselor

De câțiva ani autoritățile române tot încearcă să pună pe picioare o strategie de eficiență energetică în economie. Conform Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, îmbunătățirea eficienței energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice naţionale datorită contribuției majore pe care o are la realizarea siguranței alimentării cu energie, dezvoltării durabile și competitivității, la economisirea resurselor energetice primare și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. La nivel de populație respectiva strategie se poate vedea cu ochiul liber prin lucrările de termoizolare a blocurilor din marile orașe. Din păcate, e vorba numai de blocuri...

De ce nu și pentru case...

Asociaţia pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri – ROENEF încurajează Guvernul să creeze un program funcţional pentru a sprijini cu fonduri nerambursabile renovarea caselor unifamiliale, aşa cum există pentru renovarea blocurilor.

„Casele unifamiliale reprezintă 98% din fondul rezidenţial de clădiri, însă alocarea de fonduri pentru a reduce consumul lor de energie este zero, spre deosebire de blocuri, către care merg sume importante. Considerăm că este momentul ca Guvernul să-şi asume crearea unui program destinat reabilitării energetice a caselor. O altă opţiune ar fi activarea programului Casa Verde Plus, care a fost creat în acest scop, însă nu a devenit realitate până acum. Programul de finanţare pentru case unifamiliale al Administraţiei Fondului pentru Mediu ar trebui să aibă două componente, cel puţin egale ca importanţă: creşterea performanţei energetice prin eliminarea pierderilor de energie în clădiri şi abia apoi introducerea surselor regenerabile de energie. Efectele finanţării doar pentru sursele de energie regenerabilă nu conduc la scăderea consumului şi nu rezolvă problema degradării clădirilor din cauza izolării necorespunzătoare a acestora.  Am avut discuţii bune în această direcţie cu reprezentanţii Executivului, sperăm că ele vor fi transpuse în fapte“, a declarat Mihai Moia, directorul executiv al Asociaţiei ROENEF.

Element esențial al politicii UE

Clădirile constituie un element esențial al politicii Uniunii Europene privind eficiența energetică deoarece ele reprezintă aproximativ 40% din consumul final de energie la nivelul UE (în România peste 50%) şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră (în România peste 40%), după cum arată ROENEF într-un comunicat. În acest sens, România trebuie să transpună Directiva revizuită privind Performanța Energetică a Clădirilor, ceea ce înseamnă că trebuie să crească substanţial rata de renovare a clădirilor.

În România, sectorul rezidenţial are cea mai mare pondere a clădirilor care necesită renovare aprofundată, fiind responsabil de cca 81% din consumul de energie. Casele unifamiliale reprezintă 65% dintre aceste clădiri. Eficienţa energetică a clădirilor înseamnă, pe lângă reducerea consumului de energie şi a emisiilor de CO2, îmbunătăţirea confortului, sănătăţii şi a productivităţii ocupanţilor clădirilor. „Beneficiile reducerii consumului de energie sunt numeroase. Cel mai important ţine de faptul că ar rămâne mai mulţi bani în buzunarele românilor prin reducerea facturilor, ceea ce ar ajuta la reducerea sărăciei energetice care afectează o mare parte dintre români, cei mai mulți din mediul rural. Alte avantaje la fel de importante sunt: stimularea industriei construcțiilor, îmbunătăţirea calităţii aerului ca urmarea a reducerii emisiilor de CO2 şi a reducerii consumului de combustibili fosili, combaterea încălzirii globale și, nu în ultimul rând, crearea de locuri de muncă. La nivel european eficiența energetică este considerată zona cu cel mai mare potențial de creare de noi locuri de muncă“, a adăugat Mihai Moia.

Altă viziune strategică

Potrivit asociației, viziunea strategică în ceea ce priveşte fondul de clădiri trebuie să pună accent în primul rând pe reducerea consumului de energie prin eliminarea pierderilor de energie, lucru care se poate face, în primul rând, prin renovarea clădirilor, precum şi pe îmbunătăţirea calităţii vieţii şi scoaterea din sărăcie energetică a unui segment cât mai mare din populaţie. De mai mulţi ani, România nu are un program de finanţare dedicat renovării aprofundate a caselor unifamiliale, iar acest lucru trebuie să devină o prioritate pe termen scurt atât în cadrul Strategiei naţionale de renovare a clădirilor, cât şi în cadrul politicilor la nivel naţional în domeniile protecţiei mediului înconjurător şi schimbărilor climatice. De aceea, Asociaţia ROENEF a solicitat Ministerului Mediului revizuirea priorităţilor de finanţare în cadrul politicii naţionale de protecţie a mediului şi a schimbărilor climatice, precum şi  lansarea unui program de finanţare pentru renovarea aprofundată a caselor unifamiliale prin utilizarea unor soluții tehnice extinse și moderne care conduc la creșterea performanței energetice a clădirilor.

  • Publicat în Mediu

Eficiența energetică. Prioritate zero pentru România

În ultimul clasament realizat la nivel european, România se află pe locul al doilea în Europa, după Bulgaria, în ceea ce privește ineficiența energetică. Cu alte cuvinte, consumăm mult, dar... ineficient. Mai ales în ultimii ani a crescut consumul de energie în agricultură și servicii, adică două „motoare“ care încep să miște din punct de vedere economic România, de aici și un potențial mare de eficientizare.

Cifre bune, semne proaste

Ultimele statistici arată că sectorul industrial și cel al construcțiilor au fost devansate de segmentul rezidențial, care a devenit cel mai mare consumator de energie din România. „Principalul consumator de energie al țării a devenit, de doi ani, sectorul rezidențial. Aceasta arată cel mai bine modul cum a fost restructurată economia țării. Industria și construcțiile au fost devansate“, a declarat Emil Calotă (foto), vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). De unde această creștere? Potrivit lui Emil Calotă, „acest fapt evidenţiază evoluția standardelor de viață și a nivelului de trai al românilor“.

Emil Calota ANRE

Sigur, aceasta poate fi o explicație, dar credem că cea adevărată ar fi o scădere dramatică a activităților industriale, de aici și aparența devansării acestora de consumul populației. Mai ales în condițiile în care noua generație de aparatură electrocasnică consumă mult mai puțin acum decât în urmă cu câțiva ani. Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată un consum final național de energie electrică în creștere cu 5,8% pentru primele două luni ale acestui an față de perioada similară a anului trecut, ajungând la 9,3 TWh, după cum a anunțat luni INS. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,6%, iar consumul populației a crescut cu 1%.

26 de miliarde de euro pentru controlul facturii

La nivelul celor 28 de state membre ale UE s-au identificat peste 54 de milioane de persoane afectate de creșterile prețurilor energiei, având venituri reduse și locuințe cu performanțe energetice reduse, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. Astfel, circa 11 % din populația statelor membre se află în imposibilitatea de a-și încălzi în mod adecvat locuințele la prețuri suportabile ale energiei în condițiile creșterii prețurilor la energie electrică, energie termică și gaze. „De aceea eficiența energetică înseamnă controlul facturii de energie, bani mai puțini alocați cheltuielilor cu locuința proprie, posibilitatea de a utiliza neîntrerupt aceste servicii, pe scurt o viață civilizată și decentă“, explică Emil Calotă. În acest sens, începând din 2014 până în 2020, România are la dispoziție 26 de miliarde de euro pentru implementarea Planului Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice. „Suma reprezintă o cifră impresionantă, dar ea acoperă 11 domenii fie că este vorba de clădiri, transport, termoficare sau distribuție a energiei în toate formele, toate având ca numitor comun, potrivit acestui Plan, eficiența energetică. Deci acest Plan reprezintă investiții în diverse domenii pentru toată țara timp de 7 ani. Nu putem să nu remarcăm că 26 de miliarde de euro reprezintă pentru această perioadă o medie de 4 miliarde de euro pe an, un buget record de care nu beneficiază niciun alt sector din economie. Până la urmă nu este vorba de bani, ci de proiecte care, odată definite din punct de vedere tehnic, pot reprezenta atracții pentru alte diferite forme de finanțare“, ne-a mai declarat vicepreședintele ANRE.    

Tranziție la pas

În acest moment în Scoția 50% din cantitatea totală de energie provine din surse regenerabile, iar până în 2050 ținta este de 100%. Totodată, Norvegia are parcul auto în proporție tot de 50% bazat pe mașini electrice cu o țintă în următorii 10 ani de peste 90 de procente. Cât de greu sau ușor poate ajunge din urmă România țări care au făcut progrese semnificative în sectorul energiilor regenerabile? „Practic, este vorba de o tranziție energetică ca proces care se produce în toate țările din spațiul comunitar. Asta înseamnă că pas cu pas trecem de la sistemul de producere a energiei din surse convenționale, surse fosile bazate pe cărbune petrol și gaze către sistemul bazat pe resurse neconvenționale de tip regenerabil. Procesul acesta a început și în România, în condițiile în care totuși în țările din Vest este foarte avansat, iar acest proces va sta la baza noii strategii energetice pe care o gândește Guvernul României. Iar această tranziție este determinată nu doar de modificările din piața de energie, ci și de schimbările din domenii importante din societate cum ar fi revoluția informațională din zona IT, dar și de noile exigențe ale consumatorului final de energie în toate formele ei – electrică sau termică. Toate acestea vor grăbi decizia de politică energetică pe care toate statele, inclusiv România, vor trebui s-o ia.“

Viitorul aparține rețelelor inteligente

ANRE consideră că investițiile viitoare se vor regăsi în rețelele inteligente. Dar rețelele nu trebuie doar să fie înlocuite, ci să vizeze flexibilitate, să permită interconectări cu țările vecine și să aibă capacitatea de a prelua energie din surse regenerabile. În acest moment, în România va începe un program experimental care se află într-o fază incipientă, de tatonare. Este vorba de programul Smart City. „Un oraș inteligent, definit de acest program și care deja este aplicat în unele țări din UE, presupune un spațiu de locuire urbană în care practic toate serviciile publice de care avem nevoie sunt comandate și accesate de o interfață digitală la care are acces atât producătorul cât și consumatorul. Acest concept de tip «Smart» fie că vorbim de orașe inteligente sau de rețele electrice inteligente, înseamnă o oportunitate deosebită pentru România, mai ales dacă ne gândim ce potențial extraordinar avem în zona IT, recunoscut la nivel internațional. Deocamdată, în țara noastră sunt câteva orașe care vor începe proiectele-pilot... Dar, în opinia mea, în următorii 20 de ani digitalizarea sistemului energetic va lua amploare la nivel internațional, iar România va face cu siguranță parte din acest sistem.“

Probleme cu TVA-ul

Potrivit oficialului ANRE, regimul de TVA pentru producătorii de energie din surse regenerabile ar trebui modificat, în condițiile în care aceștia plătesc TVA pentru toate certificatele verzi primite, indiferent dacă acestea sunt sau nu vândute. În acest sens, schema de sprijin actuală ar trebui reconsiderată, cu aprobarea Consiliului Concurenței și a Comisiei Europene, în așa fel încât operatorii din sectorul energiei regenerabile să nu intre și mai mult în dificultate. „În acest moment este clar că piața de certificate verzi este distorsionată. Pentru a remedia situația, luăm în calcul diverse variante, însă niciuna nu va elimina prețul minim, pentru că acest lucru ar duce practic la desființarea schemei de sprijin. Nu se poate elimina nici prețul minim, nici cel maxim. Totodată, putem discuta și o relație între cota de energie regenerabilă și prețul minim, care să crească gradul de predictibilitate“, a mai precizat Emil Calotă.

Bogdan Panțuru

Abonează-te la acest feed RSS