În Planul de Dezvoltare Regională 2021-2027, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest și-a fixat niște ținte remarcabile. În fine, remarcabile la nivelul la care suntem, dar cifrele ar fi o ajungere la normalitate, dacă ținem cont că totuși suntem în UE de vreo 15 ani și ar trebui să se vadă mai repede lucrul acesta.

Revenind la indicatorii asumați la nivel regional, să spunem că autoritățile speră să ajungă la următoarele cifre în ceea ce privește obiectivul specific „economie competitivă, bazată pe inovare și digitalizare”:

  • PIB/capita raportat la media UE- 60 %în 2027, față de 51,22%, în 2016 (nu se cunoaște cifra la zi);
  • Productivitatea/persoană ocupată (VAB/pers ocupată): 60% din media UE28, față de 37%;
  • Număr companii cu capital străin: 900, față de 688, în prezent;
  • Ponderea cheltuielilor CDI din PIB: 1,5%, față de 0,24%, în prezent;
  • Densitatea IMM-urilor (firme active la 1000 locuitori): 65 IMM/1000 loc, față de 33,4, în prezent;
  • Ponderea companiilor inovatoare: 25%, față de 13,2%, în prezent;
  • Ponderea companiilor active la un an de la înființare: 85%, față de 69,3%, în prezent;
  • Rata șomajului: 1,5%, față de 2,3%, în prezent.

Maria Bogdan

Situat în centrul regiunii Nord-Vest și în nord-vestul țării, județul Sălaj este al patrulea cel mai mic din țară ca suprafață, după Covasna, Giurgiu și Ilfov, și al treilea cel mai mic ca populație, după Tulcea și Covasna. Este traversat de cinci drumuri naționale, din care trei sunt parte a rețelei TEN-T globală, de o magistrală de cale ferată din categoria TEN-T globală și de trei linii secundare. Relieful este unul preponderent de deal, cu două lanțuri muntoase de înălțimi reduse, ceea ce nu creează probleme majore de conectivitate în teritoriu. În județ există 13 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar în 23 de UAT-uri sunt sate cu mai puțin de 100 de locuitori, expuse riscului de depopulare pe termen mediu și lung. În afară de gradul foarte mic de urbanizare (4 orașe, cu 84.385 de locuitori), pe fondul sporului natural negativ și al migrației interne și externe, populația este în scădere și în curs de îmbătrânire.

Județul Sălaj dispune de resurse naturale bogate și diversificate, regenerabile sau neregenerabile, care sunt parțial valorificate în prezent: lignit, cărbune brun, hidrocarburi, șist cărbunos, ghips, agregate de râu, alabastru, diorit (piatră pavaj), micașisturi, nisip (inclusiv cuarțos), calcar etc. De asemenea, în teritoriu sunt ape termominerale (Băile Boghiș) și  ape minerale balneoterapeutice, sulfatate și sulfuroase (Bizușa Băi, Jibou, Șimleu Silvaniei, Bobota, Meseșenii de Sus, Zalnoc). Conform datelor INS, în județ sunt 238.950 ha de terenuri agricole (61,8% din suprafața administrativă), cele mai multe fiind utilizate ca terenuri arabile (50,5% din total), pășuni și fânețe (46,5%), vii și livezi (3%). Pădurile ocupă 106.336 ha, respectiv 27,5% din teritoriul administrativ, iar în județ fauna și flora diversificate sunt conservate în 15 arii protejate de interes național și 6 de interes comunitar.

Al 12-lea PIB/cap de locuitor din România

Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în 2019, județul Sălaj avea un PIB de 9.197 milioane de lei, cel mai mic din regiune și al patrulea cel mai mic din țară, după Covasna, Mehedinți, și Tulcea. PIB/cap de locuitor însă se cifra la 9.194 euro, al doilea din regiune, după Cluj, și al

12-lea la nivel național, ceea ce înseamnă un lucru remarcabil. Sălaj are o pondere ridicată a populației ocupate în agricultură și în industrie, dar una redusă a celor care activează în construcții și servicii. Sectoare precum turismul, serviciile financiare, IT&C, tranzacțiile imobiliare, industriile creative și culturale sau activitățile științifice, tehnice și profesionale sunt cele mai slab reprezentate. În documentele strategice, autoritățile spun că „structura economică, specifică economiilor în curs de dezvoltare, dezavantajează județul, în contextul în care sectorul serviciilor este cel care înregistrează tradițional cea mai ridicată valoare adăugată, productivitate a muncii și implicit cel mai mare nivel de salarizare.”

În afară de alimentarea cu apă, celelalte utilități sunt sub media la nivel național

În 2019, potrivit datelor Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, județul Sălaj a avut un buget total de 751,31 milioane de lei, al treilea cel mai mic din țară, după Ialomița și Covasna. 55 de milioane de lei înseamnă fonduri europene atrase. Din cele 57 de comune, doar cinci au avut venituri mai mari de 10 mil. lei: Sărmășag (17,93 mil. lei), Șamșud (16,4), Crasna (14,7), Gâlgău (14,5), Hida (11,8). Cum au utilizat autoritățile banii în ultimii 30 de ani se reflectă în infrastructura locală de utilități, rutieră etc.

Transport: din 1.791 km de drumuri, 374 km reprezintă șosele modernizate (20,88%), 823 km au îmbrăcăminte rutieră ușoară (45,95%), 385 km sunt căi rutiere din piatră (21,50%), iar 209 km sunt din pământ (11,67%). Remarcăm procentul ridicat de drumuri județene și locale care au îmbrăcăminte rutieră ușoară, ceea ce reprezintă totuși drumuri de calitate slabă, ca să nu mai vorbim despre cele 33,17% de artere din piatră și pâmânt, ultimele întâlnindu-se în categoria drumurilor comunale. În cele patru orașe, din  311 km de străzi, doar 221 km sunt modernizate (71,06%).

Alimentare cu apă: dispun de rețea de apă toate cele patru orașe (100%) și 50 de comune, din 57 (87,71%), cifră mult mai bună decât media națională, de 98,75% în mediul urban și 79,34% în mediul rural. Populația deservită de sistem este de 146.211 de locuitori, ceea ce înseamnă 69,64% din totalul populației, procent ușor sub media națională, de 71,02%.

Sistem de canalizare: există rețea de canalizare în toate cele patru orașe (100%, față de media națională de 98,13%) și în 14 comune, din 57 total, în procent de 24,56%, cu mult sub media națională, și aceasta extrem de modestă, de 36,35%. La această facilitate, județul este pe ultimul loc regional și pe locul 30 la nivcel național, după județele Botoșani, Buzău, Vrancea, Brăila, Dâmbovița, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt și Dolj. Populația care beneficiază de acest serviciu este de 99.474 persoane, însemnând 47,38%, procent situat sub media națională, de 54,40%.

Alimentare cu gaze: de această facilitate dispun toate cele 4 orașe (100%, față de media națională de 77,18%) și 11 comune din 57, în procent de 19,30%, sub media națională, de 24,74%.

Atracții turistice

castrul roman Porolissum

Din punct de vedere turistic, cultural și religios, evident că județul are o concurență mare în proximitatea sa, respectiv, în Maramureș, Bihor și Cluj. Totuși, să zicem că și-ar putea face loc într-o strategie zonală fiindcă are câte ceva de arătat: zona montană Meseș-Plopiș, zonele turistice ale Silvaniei, Someșului și Almaș-Agrij, biserici de lemn (Fildu de Sus, Baica, Racâș), mănăstiri (Strâmba, Bic, Bălan), castrul roman Porolissum (Moigrad), castele și conace (castelul Wesselènyi – Jibou, castelul Báthory – Șimleu Silvaniei), muzeele de la Zalău, Șimleu Silvaniei, Bocșa, Bobota, băi termale (Boghiș, Bizușa), Poiana Narciselor de la Racâș, Grădina Zmeilor de la Gâlgău, Izvoarele Barcăului, Grădina Botanică din Jibou etc.


Județul Sălaj, în cifre

- Suprafața: 3.864 kmp, ceea ce reprezintă 1,6% din teritoriul României și 11,3% din cel al regiunii Nord-Vest.

- Populație rezidentă: 209.939 de persoane, din care 84.385 în mediul urban și 125.554 în mediul rural, rezultând așadar un grad de urbanizare de numai 40, 19%.

- Densitatea populației: 58,1 locuitori/kmp, sub media națională (84,4) și regională (76,1).

- Structura administrativ-teritorială: 1 municipiu (Zalău), 3 orașe (Cehu Silvaniei, Jibou și Șimleu Silvaniei), cu 8 localități componente, 57 de comune, cu 273 de sate.


Maria Bogdan

Al treilea ca populație, după București și Iași, și al cincilea ca PIB general, după București, Timiș, Cluj și Constanța, județul Prahova ar putea fi considerat drept un teritoriu dificil de administrat. Nivelul economic îi conferă însă un oarecare confort sub aspectul resurselor financiare de care dispune pentru dezvoltarea sectorului public și privat deopotrivă, Prahova fiind printre cele mai dezvoltate 6-8 județe din țară.


În județul Prahova se găsesc patru dintre cele mai bogate comune din țară (Ariceștii Rahtivani, Brazi, Blejoi și Păulești), dar și două dintre cele mai îmbătrânite și sărace localități, cu populația sub 1.000 de locuitori, Jugureni și Tătaru

Anul 2019 găsea Prahova cu următoarea statistică: 103 km de drumuri din pământ și 249 km din pietriș, dintr-o rețea totală de 2.231 km de autostrăzi și drumuri naționale, județene și comunale (15,77%); 318 km de artere de circulație urbane nemodernizate, dintr-un total de 1.344 km de străzi orășenești (23,66%); 94 de localități cu rețea proprie de alimentare cu apă, dintr-un total de 104 așezări (90,38%); 35 de localități cu sistem de canalizare (33,65%); 53 de așezări cu sistem de alimentare cu gaze naturale (50,96%); 10-15 comune care abia pot asigura bugetul de funcționare (Jugureni, Tătaru, Lapoș, Talea, Secăria, Adunați, Călugăreni, Chiojdeanca, Salcia, Sălciile, Provița de Sus, Predeal Sărari, Bertea, Vadu Săpat, Bătrâni). Exceptând un singur caz, cel al orașului Slănic, care nu dispune de alimentare cu gaze, infrastructura de utilități este deficitară în special în mediul rural. Ce fac autoritățile pentru modernizarea satului și în general a județului vom afla de la președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, ales în această funcție în 2016, anterior ocupând poziția de vicepreședinte al instituției.

Reporter: Domnule președinte, cu ce planuri ați venit la conducerea Consiliului Județean Prahova?

Bogdan Toader: Mi-am dorit foarte mult să continui câteva proiecte inițiate de fosta conducere a CJ Prahova. De fapt, era firesc să se întâmple așa fiindcă, pe de o parte, ele fac parte din Strategia de dezvoltare a județului 2014-2020, iar pe de altă parte, unele se aflau în stare de execuție, pentru altele se întocmise documentația, deci s-au cheltuit niște bani și nu ne puteam permite să irosim acele fonduri. Ca să dau exemple concrete, am continuat și finalizat pasajul suprateran din nordul orașului (n.n. – un sens giratoriu suspendat, care fluidizează circulația la intersecția DN1B Ploiești-Buzău și Ploiești - Cheia cu DJ Ploiești-Păulești), am dus mai departe două proiecte de anvergură, respectiv master-planurile de apă-canal și de gestiune integrată a deșeurilor. Bineînțeles, ne-am ocupat de infrastructura rutieră, reabilitată în mare parte.

Rep.: Se cunoaște faptul că orașele și localitățile limitrofe marilor aglomerări urbane dispun de bani pentru dezvoltare. În general ele au avut mereu prioritate în viziunea diverselor politici promovate la centru. Prahova are însă și 90 de comune. Ce face CJ Prahova, în ce măsură sprijiniți modernizarea satului românesc?

B.T.: Începând cu anul 2005 am creat un instrument, așa-numitele asocieri cu localitățile din județ, prin care CJ Prahova finanțează obiectivele de investiții, inclusiv sau mai ales în spațiul rural. Anual, pentru proiectele propuse de consiliile locale alocăm în jur de 25-35 de milioane de lei. Noi asigurăm 90% din costuri (n.n. – mai puțin în cazul așezărilor cu bugete locale consistente), iar UAT - urile, 10%. Vorbim, de pildă, despre săli de sport (Olari, Fulga și Ciorani) care n-au intrat în vederea Companiei Naționale de Investiții, despre extinderi ale rețelei de alimentare cu gaze (Gherghița) și de apă (Balta Doamnei), modernizare trotuare (Păulești), investiții în școli, drumuri de interes local, dispensare, cămine culturale etc. În general, toate UAT (n.n. – mai puțin Brazi și Ariceștii Rahtivani, comune cu bugete mari) au beneficiat de susținere financiară din bugetul CJ.

Rep.: Aveți o statistică privind nivelul sau potențialul de dezvoltare a comunităților locale în funcție de care vă planificați aceste intervenții financiare?

B.T.: Sigur că da. Cea mai mare nevoie de sprijin o au localitățile cu populație redusă și îmbătrânită. Este cazul comunelor Jugureni, care abia găsește fonduri pentru funcționare, unde am finanțat reabilitarea dispensarului uman și o captare de apă, și Tătaru, care a obținut fonduri de la MDRAP (n.n. – prin PNDL) pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă etc. Ar mai fi Lapoș, Călugăreni, Chiojdeanca, Sângeru, unde a fost nevoie, după cele mai recente calamități naturale, de ajutor substanțial. În general, în afară de fondurile guvernamentale și județene, noi îi sfătuim pe primari să aibă prima dată în vedere fondurile europene. Sunt mulți bani la mijloc și e păcat să nu-i folosim integral. Avem în Prahova doi primari foarte buni care au obținut, fiecare, câte cinci proiecte europene pentru comunitățile pe care le conduc (n.n. – Drajna și Gorgota).

Rep.: Cât de apropiat vă este subiectul legat de agricultură?

B.T.: Nu avem atribuții în domeniul agricol, dar ca președinte al CJ sunt la curent cu tot ceea ce se întâmplă în acest sector ce contribuie cu 10-15% la economia județului. Mă bucur că nu mai văd terenuri nelucrate, că sunt ferme care gestionează și peste 1.000 ha, că sunt câștiguri importante, că se creează plus-valoare.

Rep.: Poate cu excepția localităților din zonele de deal, unde nu s-a pus nimic în locul livezilor de altădată și unde încă sunt terenuri rămase pârloagă. Dar asta e o altă discuție. Fiindcă Prahova se confruntă cu poluare accentuată, ce face CJ pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – subiect de mare actualitate la nivel global – și cu gestionarea deșeurilor?

B.T.: Vă spuneam mai înainte că am avut și avem două master-planuri, unul de apă-canal, gestionat de Hidro Prahova, entitate aflată în subordinea CJ Prahova, și altul de gestiune integrată a deșeurilor, având în vedere că aici e vorba de o importantă sursă generatoare de poluare. Pentru ambele mai avem mult de lucrat până când vom avea rezultatele așteptate, iar cel mai serios impediment ține mentalitatea oamenilor, tare greu de convins să păstreze mediul curat (n.n.-aluzie la obiceiul de a depozita resturile menajere sau din gospodărie oriunde, deși dispun de serviciu de salubritate). Referitor la poluarea atmosferică, CJ Prahova a elaborat Planul pentru calitatea aerului, unde am analizat toate zonele, am văzut unde este maximul de poluare. Din păcate nu ne stă în putință să luăm măsuri concrete, neavând pârghii legale în acest sens; noi putem doar, în parteneriat cu UAT-urile, să propunem anumite soluții care să contribuie la reducerea emisiilor de carbon.

Rep.: Ce n-ați reușit să realizați din ceea ce v-ați propus?

B.T.: Sunt destul de multe lucruri care n-au decurs așa cum mi-aș fi dorit. Voi aminti două mari proiecte, ambele cu finanțare europeană, la care ne-am poticnit. Este vorba despre modernizarea unor drumuri incluse în traseele regionale (TNT), unele în sud-estul județului, care fac conexiunea cu Ialomița, investiție în valoare de 153 mil. lei, iar altul în vest, la limită cu Dâmbovița, în cuantum de 66 mil. lei. Proiectele au fost începute în 2016, am întocmit documentația, am făcut exproprierea, am semnat contractele de finanțare, am realizat proiectele tehnice, dar când am licitat investițiile nu am avut niciun ofertant. Acum trebuie să reactualizăm indicatorii tehnico-economici și sperăm ca în 2020 să atribuim lucrările.

Rep.: Ce proiecte aveți în vedere pentru perioada următoare?

B.T.: Îmi doresc să finalizăm proiecte deja începute în domeniul sanitar, la care eu țin foarte mult, respectiv reabilitarea și modernizarea Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean Prahova (18,5 mil. lei), modernizarea și extinderea Ambulatoriului integrat al aceluiași spital (11 mil. lei). De asemenea, îmi doresc să continuăm extinderea rețelelor edilitare, proiecte desfășurate prin Hidro Prahova și, evident, infrastructura rutieră va rămâne prioritate între activitățile noastre.

Ion Banu
Maria Bogdan

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia a organizat, deunăzi vreme, o festivitate care a marcat împlinirea a 20 de ani de la înființarea structurii regionale, al cărei scop principal este cel de organism intermediar pentru derularea unor programe europene. Cu această ocazie au fost tipărite broșuri inclusiv pentru cele șapte județe arondate zonei, denumite „20 de ani de dezvoltare regională Sud-Muntenia“.

În cei 20 de ani de existență, din care 11 din postura unei țări care este membră a Uniunii Europene, prin intermediul agenției, cele 7 județe din componența ADR au derulat 1.688 de proiecte, în valoare totală de 1,47 miliarde de euro (o medie de 73 de milioane de euro/an) și o valoare solicitată de 1,046 miliarde de euro (o medie de 52,3 milioane de euro/an). Cele mai multe proiecte provin din județul Argeș, iar cele mai puține au fost accesate de autoritățile și firmele din Teleorman. Cele mai mici valori ale investițiilor sunt înregistrate în Giurgiu, deși județul a depus mai multe proiecte decât ultimele clasate, respectiv Teleorman (104) și Ialomița (128). Proiectele au asigurat un număr important de investiții: 82 de clădiri construite, 389 de clădiri modernizate, 384 km de drumuri modernizate și 135 km de străzi orășenești reabilitate, 8 rețele de iluminat, 994 de IMM-uri sprijinite, 19 clădiri istorice reabilitate, 28 ha amenajate ca spații verzi, 961 de gospodării reabilitate termic etc.

Maria Bogdan

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti