reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Nov 2019

Clima schimbă „filozofia“ cartofului. De la culturi superintensive la culturi rezistente la secetă

Uniunea Europeană a dat publicității datele oficiale din care reiese că România a avut în 2015 una dintre cele mai mari scăderi la producția de cereale, de circa 25% dintre primii opt mari producători europeni. Nici alte culturi nu s-au simțit prea bine. Sorin Chivu, directorul general al Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr din Brașov, ne-a declarat într-un interviu că, din cauza capriciilor vremii, și producția de cartofi a fost mai mică cu aproximativ același procent ca la cereale.

– Cât de afectată a fost cultura cartofului la nivel național de seceta de anul trecut?

– Anul 2015, și din punctul de vedere al culturii cartofului, a înregistrat o scădere la producția medie din cauza condițiilor climatice. Pot spune că anul trecut a fost în contrast cu 2014, care a fost un an deosebit pentru că în județe precum Covasna, Harghita sau Brașov am obținut peste 24 de tone la ha, cu mult peste media obișnuită multianuală. În schimb, 2015 a fost un an dificil din cauza secetei, și estimăm că producția a fost mai mică față de medie cu până la 20 de procente. Trebuie spus că acolo unde s-a irigat lucrurile au stat mai bine, culturile nefiind afectate în mod deosebit, iar producția fiind una normală. Însă, unde nu s-a putut iriga, au fost mari probleme. De exemplu, în zona Târgu-Secuiesc seceta a fost extremă, de aceea și producțiile au fost mici. În zona Brașovului producția a fost ceva mai bună, dar a fost mai mică comparativ cu anul 2014 cu circa 10%.

– Acum, la început de primăvară, cum se vede anul 2016 pentru cultura cartofului?

– Sigur, e cam devreme să prevedem acum ce producție vom obține... Totuși, faptul că se înregistrează un deficit de apă, fapt cu totul anormal acum, la început de primăvară, s-ar putea să creeze probleme culturilor de cartofi în decursul anului. Însă prognozele meteorologilor spun că luna aceasta vom avea precipitații peste media multianuală și atunci întreaga situație se poate schimba. Marea problemă este dacă putem interveni eficient din punct de vedere tehnologic. Adică să putem păstra apa în sol, să nu lucrăm foarte energic solul și să reușim să plantăm la timp, astfel încât cartoful să poată beneficia de cantitatea de apă care este în sol. Și nu în ultimul rând trebuie să ne orientăm spre soiuri cu o dinamică bună și maturare timpurie. Dacă reușim acest lucru, chiar dacă la vară va fi secetă, culturile de cartof nu vor mai fi afectate.

– Cu alte cuvinte, tot de irigații, mai bine-zis de lipsa lor, ne lovim și la această cultură...

– Absolut! Și asta în ciuda faptului că în această zonă intracarpatică, cultura cartofului este predomi­nantă și în mod normal aveam nivele de precipitații peste medie. Acum situația s-a schimbat și din acest motiv trebuie intervenit. În aceste condiții, nu se poate să lași la mâna hazardului culturile. Este o cultură extrem de rentabilă, intensivă, dar apa trebuie dată când planta are nevoie. În actualele condiții pot spune că, din păcate, distribuția naturală a apei nu mai ajută întotdeauna planta așa cum are nevoie. Deci avem imperios nevoie de un sistem bun de irigare.

– În ultimii ani se observă o impredictibilitate tot mai mare a vremii cu tot ce presupune aceasta. Ce strategii ar trebui adoptate pentru următorii ani?

– La Institutul Cartofului de la Brașov avem trei soiuri de cartof care deja sunt brevetate și care au o mare toleranță la stresul termohidric. Iată că de data aceasta, forțați de împrejurări, venim cu o soluție biolo­gică pentru a putea face față acestor schimbări climatice. Cu aceste noi soiuri potențialul de producție nu este afectat atât de puternic precum soiurile superintensive care vin din vestul Europei și care sunt învățate cu foarte multă apă. Așadar, pe plan local soluții există.

Bogdan PANȚURU

Abonează-te la acest feed RSS