reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 Feb 2020

Tehnologia ecologică de cultură a castravetelui

Castravetele, leguma care nu lipsește din nicio salată de vară, poate fi cultivat și în sistem ecologic. Originar de pe meleagurile Indiei cuprinse între Golful Bengal și Himalaya, castravetele poate avea ca premergătoare leguminoasele perene sau anuale, solanaceaele și legumele din grupa verzei. Buni vecini pentru cultura castravetelui sunt busuiocul, care protejează plantele contra făinării, ceapa, fasolea, salata, țelina și varza.

Cum se obțin răsaduri curate?

Pregătirea terenului primăvara presupune afânarea superficială, modelarea terenului, semănatul fals (ca metodă de erbicidare) și apoi semănatul propriu-zis sau plantarea răsadurilor (mai ales când este vorba de cultură la solar). Atunci când pregătiți răsadul este bine ca pentru germinarea semințelor să faceți un tratament biodinamic cu mușețel. Pentru acesta aveți nevoie de 50 g de mușețel uscat la 1 litru de apă, macerat 30 de minute, apoi filtrat. La prevenirea și reducerea atacului de bacterioze și micoze se folosește extract de usturoi (100 g de bulbi răzuiți la 1 litru de apă) pentru tratarea semințelor. Semănatul se va face direct în ghivece nutritive sau din folie cu amestec adecvat culturii. Vârsta răsadului la data plantării trebuie să fie de 30-35 zile. Ca lucrări de îngrijire a răsadurilor aveți în vedere dirijarea factorilor de mediu, fertilizarea răsadurilor cu zeamă nutritivă fermentată de păpădie (Taraxacum officinalis) obținută din 2 kg de plantă întreagă, fără flori în 10 litri de apă și folosită în diluție 1:5, extract de alge 5 litri/ha, combaterea bolilor și dăunătorilor și călirea răsadurilor. Pentru combaterea manei puteți utiliza un purin de urzică (1 kg de urzică în 10 litri de apă pus la soare timp de 12-14 zile și filtrat) în diluție de 1:20, iar în cazul acarienilor și afidelor aplicați infuzie de leurdă (75 g de bulbi tocați în 10 litri de apă, nediluat).

Întreținere și combatere fără chimicale

Înființarea culturii se face prin modelarea terenului în straturi înalte cu lățimea de 104 cm. În cazul culturilor nesusținute se seamănă două rânduri pe coronament la 70 cm distanță între rânduri și 25-30 cm între plante pe rând. Densitatea trebuie să fie de 50.000-55.000 plante/ha. După plantare udați din 10 în 10 zile solul de sub plantă cu zeamă nutritivă fermentată de varză creață. Aceasta se realizează din 3 kg de frunze în 10 litri apă de ploaie. Diluția 1:10 are ca rol stimularea creșterii și dezvoltării plantei. Ca lucrări de întreținere trebuie menționat prășitul, dacă nu s-au folosit ca metode de erbicidare mulcirea, irigarea și fertilizarea. Aceasta din urmă se face prin stropirea solului de sub plantă cu un decoct de soc (Sambucus nigra), adică 500 g de flori proaspete sau 200 g de flori uscate în 3 litri de apă fierte timp de 30 minute. Înainte de înflorire puteți fertiliza și cu extract de cololean (Valeriana officinalis) pentru că acesta ajută la legarea fructelor. Pentru a mări rezistența față de boli stropiți solul cu zeamă nutritivă de gălbenele, în diluție 1:20.

Pe lângă aceste lucrări, castravetele are nevoie de dirijarea creșterii și fructificării, dacă se face palisarea culturii, înlăturarea fructelor deformate, defolierea și mușuroirea plantelor.

Toată această muncă vă va asigura produse sănătoase și sigure, o bună valorificare și un preț mai mare.

Combaterea bolilor și dăunătorilor

tehnologia ecologica tabel

Dr. ing. Elena CATANĂ

Grație culturilor organice vacile din SUA sunt hrănite cu porumb românesc

America exportă mai multe cereale decât orice altă țară dar când vine vorba de cerealele utilizate în SUA pentru producția de alimente organice acestea sunt importate din țări precum România și India iar achizițiile din aceste țări s-au dublat anul trecut, informează Bloomberg citând datele furnizate de Guvernul SUA.

Motivul îl constituie faptul că fermierii din Midwest preferă în continuare culturile de organisme modificate genetic și de asemenea utilizează chimicale refuzate de industria organică. Chiar dacă culturile organice reprezintă o mică parte din piața de cereale din SUA, ea crește rapid. Consumatorii și-au triplat achizițiile de alimente organice în ultimul deceniu la peste 35 de miliarde de dolari, în 2014. Cererea pentru cerealele organice a crescut, astfel că importatorii profită de dolarul puternic pentru a-și majora achizițiile de peste hotare.

"În fiecare an cererea se îndepărtează de oferta existentă în SUA. Dacă există o cerere pe piață va exista cineva care să o satisfacă dar aș prefera să fie acoperită de fermierii americani", a declarat Lynn Clarkson, președintele companiei Clarkson Grain Co., un furnizor de porumb și soia organice.

Datele furnizate de Departamentul american al Agriculturii (USDA) arată că importurile de porumb organic s-au triplat anul trecut, ajungând la 303.645 tone, în principal din România și Turcia. În plus, achizițiile efectuate în lunile ianuarie și februarie ale acestui an au fost de cinci ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut. De asemenea, în 2015 importurile de soia organică, în principal din India și Ucraina, au crescut cu 45%, până la 317.284 tone, iar în primele două luni ale acestui an s-au dublat. În total, valoarea importurilor de porumb și soia organice s-a ridicat anul trecut la 353,5 milioane de dolari.

Odată cu creșterea cererii se majorează și diferența de preț între culturile organice și cele convenționale. Prețurile spot la porumb furajer organic a fost, în medie, de 8,06 dolari per bushel în săptămâna care s-a încheiat la 26 martie, comparativ cu prețul 3,77 dolari per bushel pentru porumbul convențional înregistrat marți la Chicago Board of Trade. În ceea ce privește soia organică, prețul mediu este de 17,04 dolari per bushel, față de 9,5575 dolari per bushel pentru varianta convențională.

În pofida acestei diferențe de preț, furajele organice reprezintă o mică parte din oferta de cereale de pe piața americană. De exemplu, în 2014, doar 0,2% din suprafețele cultivate cu porumb și soia în SUA au fost alocate soiurilor organice. Unul dintre motive îl reprezintă costurile asociate cu renunțarea la semințele modificate genetic precum și la îngrășămintele pe care majoritatea fermierilor americani le utilizează. Producția la hectar pentru culturile organice este mai mică și există un risc crescut de pagube provocate de dăunători și buruieni. În plus, tranziția de la culturile convenționale la cele organice durează trei ani, perioadă în care costurile vor fi mai mari iar cerealele recoltate nu vor primi un preț similar cu cel pentru culturile organice.

AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS