Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în perioada 15 martie - 9 iunie inclusiv, la Centrele judeţene APIA şi al Municipiului Bucureşti, se depun Cereri de plată pentru anul 2023, aferente sesiunii 2/2019, anul 5 de angajament, sesiunii 3/2020, anul 4 de angajament şi sesiunii 4/2021, anul 3 de angajament pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15, Submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Pentru acordarea sprijinului financiar în cadrul schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor”, solicitantul depune o cerere de plată – conform Anexei 1 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 94/10.03.2023 privind aprobarea formularului tip al cererii de plată și a instrucțiunilor de completare, pentru anul 2023. Cererea de plată se depune online, în aplicația electronică M15, (pe site-ul APIA prin Google Chrome), se tipărește, se semnează și se depune/transmite împreună cu documentele aferente, la CJ APIA sau Centrul Municipiului Bucureşti al APIA. În cazuri excepționale, cererea de plată se poate depune doar pe suport de hârtie împreună cu documentele aferente.

Cererile de plată pot fi depuse și după data de 9 iunie 2023, în termen de 25 zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul daca cererea de plată ar fi fost depusă până la data de 9 iunie 2023.

Modificările cererilor de plată se depun la APIA până la data de 26 iunie 2023 inclusiv, fără aplicarea de penalități. Beneficiarii pot depune modificări ale cererii de plată după data de 26 iunie 2023, până la data limită de depunere a cererilor de plată, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul daca modificarea cererii de plată ar fi fost depusă până la data de 26 iunie 2023.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din fondul forestier național, în baza unui angajament pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care beneficiarul primește 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;
• Pachetul 2 - Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care beneficiarul primește 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public, nerambursabil, acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Informațiile detaliate pentru accesarea schemei de ajutor de stat pot fi consultate la Centrele APIA si pe site-ul API  (https://apia.org.ro/).

Resimțim efectele schimbărilor climatice tot mai mult și tot mai des. Iarna nu mai este iarnă, iar vara este mult diferită de cele cu care eram obișnuiți. Dovadă fiind ultimul an, 2022, care a fost declarat de autorități ca fiind al treilea cel mai călduros an din istoria României, iar efectele asupra mediului înconjurător și asupra agriculturii nu au întârziat să apară.

Creșteri de temperatură

Potrivit specialiștilor de la Administrația Națională de Meteorologie RA, ANM, anul 2022 a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România, iar cei mai călduroși cinci ani din perioada 1900-2022 au fost: 2019, 2020, 2022, 2015 şi 2007. Anul trecut, temperatura medie anuală în țara noastră a fost de 11.77°C, iar abaterea termică de 1.55°C faţă de media perioadei 1981-2010.

„Această statistică demonstrează ceea ce simțim cu toții de foarte mulți ani, că schimbările climatice amenință și afectează întreaga planetă, nu mai putem vorbi de o problemă locală sau de o problemă națională. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are la dispoziție resursele necesare pentru a lupta împotriva acestor schimbări climatice: avem, prin componenta Păduri și protecția biodiversității, din PNRR, un buget total de 1,173 miliarde de euro și ambiția noastră este să creștem suprafața împădurită cu acești bani. Totodată, pădurile sunt cele mai reziliente la efectele schimbărilor climatice, pot lupta cel mai bine cu aceste manifestări ale vremii și contribuie la reglarea climei. Toamna trecută am adoptat Strategia Forestieră Națională care stabilește norme obligatorii pentru împădurire și reîmpădurire, păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. De asemenea, proprietarii de păduri și terenuri sunt încurajați și stimulați acum pentru ca suprafețele pe care le dețin să fie conservate și valorificate la adevăratul lor potential, iar aceștia primesc 456 de euro/an/ha timp de 20 de ani pentru transformarea acestor terenuri în păduri. Prima de sechestrare forestieră este o măsură prin care stimulăm transformarea cât mai multor terenuri din România în viitoare păduri“, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Conform aceleiași surse, ANM, perioada 1991-2020, considerată perioadă climatică actuală de referinţă conform recomandărilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale, înregistrează o creştere cu 0.5 C la nivelul temperaturii medii multianuale anuale a aerului în România, faţă de perioada anterioară 1981-2010.

La nivel decenial, cele mai mari creşteri ale temperaturii medii a aerului sunt în ultimele 2 decenii (2001-2010 şi 2011-2020), în ultimii 20 de ani înregistrându-se de altfel, frecvent, recorduri termice zilnice, lunare, sezoniere şi anuale, fiecare dintre acestea doborând recordurile înregistrate anterior, arată aceeași sursă.

Mai mult decât atât, pe parcursul anului 2022, temperatura maximă a fost de 39,8°C, înregistrată în localitatea Săcuieni, județul Bihor, în data de 1 iulie. Cantitatea medie anuală de precipitații a fost de 528,9 l/mp, anul fiind declarat secetos și extrem de secetos.

Cu alte cuvinte, timp de 9 luni s-au înregistrat abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare, fiind în lunile februarie şi decembrie/+3.1°C, urmate de noiembrie / +2.6°C, august/+2.0°C, iunie/ +1.8°C, iulie/ +1.7°C, octombrie/ +1.6°C, ianuarie/ +1.3°C și mai/ +0.4°C. Decembrie 2022 a fost a treia cea mai călduroasă lună decembrie din 1961 şi până în prezent. În vara 2022 a fost emis cel de-al doilea cel mai timpuriu cod roşu de caniculă în ţara noastră, în intervalul 30 iunie -1 iulie, pentru zonele joase din judeţele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud din vestul și nord-vestul ţării.

Din graficul de mai jos reise cantitatea de precipitaţii sezoniere înregistrate în anul agricol 2021-2022 în România, comparativ cu media climatologică a perioadei 1981-2010, iar concluziile sunt mai mult decât evidente.

Statistica alertelor meteorologice din perioada 2017-2022 pune în evidenţă intensitatea, frecvenţa şi extinderea ariei fenomenelor meteorologice periculoase cu impact asupra activităţii socio-economice, arată ANM.

La nivel european, cel mai călduros an

Conform statisticilor, 2022 a fost în Europa cel mai călduros an înregistrat vreodată. În 12 țări au fost doborâte recordurile de temperatură. În prezent, planeta este cu 1,2°C mai caldă decât în perioada preindustrială, ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de om, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S). Mai mult decât atât, aceeași sursă arată că temperaturile din Europa au crescut de peste două ori mai mult decât media globală în ultimele trei decenii. În aceste condiții, vara trecură este considerată ca fiind cea mai călduroasă din istorie în Europa, doborând recordurile de temperatură în 12 țări, cum ar fi Italia, Spania și Croația.

La sfârșitul verii, precum și în lunile octombrie și decembrie, au fost înregistrate cele mai mari creșteri de temperatură. De exemplu, în Franța și Slovenia s-au înregistrat anomalii de temperatură cu 3°C sau mai mult în octombrie, în timp ce în Croația și Grecia s-a înregistrat o abatere de 3°C în luna decembrie.

Nici anul acesta nu a început prea bine. În loc de zăpadă, în majoritatea zonelor din țară s-au înregistrat temperaturi record. Mai mult decât atât, ziua de miercuri, 18 ianuarie 2023, a fost cea mai caldă zi de ianuarie din istoria României, la toate cele 35 de stații meteorologice din țară. La Turnu Măgurele s-a stabilit un nou record absolut pentru luna ianuarie, au fost 22,5°C grade, față de precedentul record de 22,2°C înregistrat pe 7 ianuarie 2001, la Oravița. Și în București a fost doborât un nou record, respectiv 20,6°C la stația Băneasa, 20,3°C la Filaret și 19,8°C la Afumați.

Larissa DINU

Un studiu, publicat în revista științifică Nature, dezvăluie cum cea mai mare turbărie din lume a trecut de la a fi un depozit semnificativ de carbon la sursă de eliberare de emisii mari de dioxid de carbon din cauza schimbărilor climatice care au avut loc cu mii de ani în urmă.

În același timp în care se construia Stonehenge – acum aproximativ 5.000 de ani – clima din Congo favoriza seceta agresivă, forțând turbăriile să elibereze dioxidul de carbon stocat. Fenomenul a durat mult timp și s-a oprit doar în ultimii 2.000 de ani, potrivit unui studiu al unei echipe de cercetători de la Universitatea din Leeds.

Echipa susține că schimbările climatice din zilele noastre vor avea ca rezultat secete similare în zona Congo, care vor activa același mecanism de eliberare de dioxid de carbon, accelerând inevitabil schimbările climatice. Dacă se întâmplă acest lucru, autorii estimează că din turbării ar putea fi eliberate până la 30 de miliarde de tone de carbon. Acesta este echivalentul cu emisiile globale de la arderea combustibililor fosili pe parcursul a trei ani.

Dacă turbăriile se usucă peste un anumit prag, vor elibera cantități colosale de carbon în atmosferă, accelerând și mai mult schimbările climatice. Există unele dovezi că anotimpurile secetoase se prelungesc în bazinul Congo, dar nu este clar dacă acestea vor continua. Acesta este un mesaj important pentru liderii mondiali care se adună la discuțiile COP27 despre climă. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor face ca turbăriile centrale ale Congo-ului să devină prea uscate, atunci turbăriile vor contribui la criza climatică mai degrabă decât să ne protejeze.

Rezultatele arată cum o perioadă de vreme mai uscată a început să se dezvolte în Africa centrală acum aproximativ 5.000 de ani. În timpul celei mai intense perioade de secetă, precipitațiile au fost de numai 800 mm pe an, ceea ce a cauzat scăderea pânzei freatice din turbele din Congo. Această scădere a expus straturile mai vechi de turbă la aer, provocând oxidare și eliberând dioxid de carbon. În plus, în această perioadă, noi straturi de turbă fie s-au descompus rapid, fie nu s-au acumulat cu adevărat.

Probele de turbă ne arată că a existat o perioadă de aproximativ 5.000 de ani în care aproape că nu a existat o acumulare de turbă, mai puțin de 0,1 mm pe an. Mostrele dezvăluie, de asemenea, cum erau precipitațiile și vegetația când s-a format turba. Împreună, ele oferă o imagine a unui climat uscat care a devenit progresiv mai uscat până acum aproximativ 2.000 de ani. Această secetă a dus la o pierdere uriașă de turbă, de cel puțin 2 metri. Seceta a transformat turbăria într-o sursă uriașă de carbon pe măsură ce turba s-a descompus.

Pe baza rezultatelor acestei lucrări, echipa avertizează că turbăriile pot fi încă în mare parte intacte în acest moment, dar pot deveni vulnerabile în viitor. Pe lângă riscul de secetă, regiunea este, de asemenea, supusă unor presiuni suplimentare care pot provoca daune acestui ecosistem fragil, inclusiv agricultura intensivă, exploatarea forestieră și explorarea petrolului.

Țările poluante trebuie să-și reducă rapid emisiile de carbon pentru a limita posibilitatea ca secetele să împingă turbăriile peste punctul lor de cotitură. Congo va trebui, de asemenea, să consolideze protecția turbăriilor. În joc este unul dintre cele mai mari ecosisteme sălbatice și bogate în carbon de pe Pământ.

Clima reprezintă totalitatea fenomenelor meteorologice care caracterizează starea mijlocie a atmosferei într-un punct al suprafeței pământului. România are o climă temperat continentală de tranziție la răscrucea a trei climate și anume:

• climatul atlantic umed;
• climatul continental european, aspru și secetos;
• climatul sud-mediteranean, cald și uscat.

Principalele zone climatice din țara noastră

Zona I – caldă, secetoasă, ocupă 29% din suprafața agricolă în Câmpia Română, Dobrogea și o parte din Câmpia de Vest. Precipitații medii anuale de 350-600 mm, deficit de umiditate pe 0-100 cm 2.010-4.646 mᶟ/ha. Resurse termice mai mari de 0°C 4.000-4.300°C și mai mari de 10°C 1.400-1.700°C.

Zona a II-a – moderată, subumedă, ocupă 24% din suprafața agricolă. Precipitații medii anuale de 470-735 mm. Resurse termice mai mari de 0°C 3.400-4.100°C și mai mari de 10°C 1.100-1.600°C.

La principalele culturi agricole constanta termică (temperatura mai mare de 0°C este 1.700-3.700°C la porumb, 2.000-2.300°C la grâu, 1.700-2.500°C la floarea-soarelui, 2.000-2.300°C la soia etc. Aceste diferențe sunt în funcție de precocitatea sau tardivitatea soiului (hibridului).

Zona a III-a – răcoroasă, umedă, se găsește în jurul munților.

Se prevede că în România se va instala un climat cu două anotimpuri, unul secetos, celălalt ploios. Primăvara și toamna vor dispărea treptat. Stepa se transformă în semideșert, silvostepa în stepă, iar zona de pădure în silvostepă.

Seceta este considerată perioada de 10 zile vara și 14 zile iarna fără precipitații.

În zilele de secetă și arșiţă temperatura depășește 32°C, iar umiditatea atmosferică scade sub 30%.

Limita la care începe seceta este dată de raportul temperatură/cantitatea de precipitații astfel:

Rezultă că în zonele cu temperatura medie anuală de 10°C seceta începe la 400 mm precipitații.

Despre coeficiente

Sunt socotite zile de caniculă când temperatura depășește 35°C, zile tropicale la peste 30°C și nopți tropicale la peste 20°C.

Coeficientul de transpirație (cantitatea de apă – kg – necesară pentru a forma 1 kg de substanță uscată), la diferitele plante de cultură, este: 311 mei, 322 la sorg, 368 la porumb, 397 la sfeclă, 518 la grâu, 905 la in etc.

Rezultă că inul consumă de trei ori mai multă apă decât meiul deoarece meiul și sorgul sunt cele mai rezistente la secetă.

Coeficientul de ofilire depinde de textura solului. Pe solul nisipos plantele se ofilesc când mai conține 1-3% apă, pe solul lutonisipos când mai conține 3-10% apă, iar solul pe solul argilos când mai conține 10-15% apă.

Din totalul energiei solare ajunse pe frunze acestea absorb 75%; care este folosită 1-5% în fotosinteză, iar restul se transformă în căldură din care, o parte se pierde prin iradiere, iar cealaltă parte este folosită în procesul de evapotranspirație.

Coeficientul de utilizare a energiei luminoase la diferite culturi este: 2,1% la sfeclă, 2,5% la porumb, 3,26% la grâu, 4,5% floarea-soarelui etc.

Umiditatea necesară la germinarea semințelor este de 45-50% la cereale, 100% la leguminoase, 120% la sfecla de zahăr din greutatea seminței.

Clase de pretabilitate

Ponderea anilor secetoși în diferite zone din țară este 89% în Dobrogea, 69% în Muntenia și Moldova, 43% în Bărăgan și 35-39% în Câmpia Olteniei și N-E Moldovei.

Resursele de sol – clasele de pretabilitate – în țara noastră sunt:

• clasa I cuprinde 2,8% din terenul agricol și 3,8% din arabil;
• clasa II cuprinde 24,6% din terenul agricol și 35,8% din terenul arabil;
• clasa III cuprinde 20,8% din terenul agricol și 25,2% din terenul arabil;
• clasa IV și V cuprinde 51,8% din terenul agricol și 35% din terenul arabil.

Conținutul în humus din solurile noastre este 2-3% (în solurile sărace),

3-5% în solurile moderate și 5-7,5% în solurile bogate.

Asigurarea solului cu principalele elemente nutritive este:

Reacția solului exprimată în pH:

• solul este puternic acid când are pH-ul sub 5,0;
• solul este slab acid când are pH-ul 5,8-6,8;
• solul este neutru când are pH-ul 6,8-7,2;
• solul este slab alcalin când are pH-ul 7,2-8,4.

Când pH-ul depășește 8,5 se aplică amendamente sub formă de gips, iar când Ph-ul este sub 5,8 se aplică carbonat de calciu.

Starea de aprovizionare a solului cu apă pe stratul 0-100 cm se consideră: insuficientă când conține sub 600 mᶟ/ha:

• foarte mică, când conține 600-1.000 mᶟ/ha;
• mică, când conține 1.000-1.400 mᶟ/ha;
• mijlocie, când conține 1.400-1.700 mᶟ/ha;
• mare, când conține 1.700-2.000 mᶟ/ha.

Cantitatea de apă ușor accesibilă plantelor este mică atunci când conține 300-500 mᶟ/ha, mijlocie când conține 500-700 mᶟ/ha, mare când conține 700-900 mᶟ/ha.

În funcție de dezvoltarea sistemului radicular plantele pot folosi și apa din pânza freatică dacă se găsește la adâncimea de:

• 1,5 m pentru grâu și soia;
• 2,0 m pentru porumb;
• 2,5 m pentru floarea-soarelui;
• 3,5 m pentru lucernă.

Climatul arid se întâlnește  acolo unde evaporația depășește nivelul precipitațiilor

(P-E˂0). În regiunile aride indicele de ariditate este sub 24-25, iar factorul de ploaie sub 49-50.

Ia = P/T+10

Factorul de ploaie = P/T

P = precipitații anuale

T = temperatura anuală

Am prezentat principalele elemente pedoclimatice care pot ajuta fermierii la alegerea culturilor, a soiurilor și hibrizilor în funcție de zona în care se află și la stabilirea corectă a tehnologiilor de cultură.

Prof. dr. ing Vasile POPESCU

Comunitatea științifică a atras atenția de multă vreme asupra faptului că tiparele meteorologice se schimbă radical și că vectorul principal al acestor modificări este omul. Dacă măsurile implementate pentru a încetini ritmul acesta au fost suficiente este mai mult decât discutabil. Cert este că natura, cu toate forțele ei, ne demonstrează că încă îi suntem tributari. Daniel Alexandru, șeful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, are câteva mențiuni importante referitoare la acest subiect.

Fermierii trebuie să își adapteze activitatea la schimbările climatice

Reporter: Când vorbim despre schimbările climatice ni se prezintă tot felul de scenarii apocaliptice. Cum se văd aceste schimbări prin prisma omului de știință?

Daniel Alexandru: Schimbările climatice nu sunt recente, ele au început încă de acum 20 de ani. Este important însă ca de fiecare dată când facem referire la acest lucru să observăm faptul că inclusiv în România perioada climatică și orarul anotimpurilor și-au schimbat configurația. Și asta nu neapărat prin prisma evenimentelor care au loc pe parcursul unui an, ci prin prisma faptului că există aceste fenomene meteorologice extreme care au influență asupra unor sectoare economice, cum este, spre exemplu, agricultura. Acest lucru se manifestă preponderent prin apariția unor fenomene meteorologice periculoase cum ar fi grindina, temperaturi foarte ridicate prin comparație cu rezistența plantelor, lipsa precipitațiilor precum și coroborarea acestor componente. Lipsa precipitațiilor și a apei în sol, precum și apariția temperaturilor foarte ridicate generează foarte mari neplăceri în agricultură. Schimbarea nivelului de temperatură, diurn și nocturn, adică diferența și amplitudinea dintre zi și noapte în ceea ce privește temperaturile (au început să apară tot mai des astfel de diferențe) are o influență negativă în ceea ce privește dezvoltarea culturilor. La fel, odată instalat fenomenul de secetă, atât la nivel atmosferic, cât și la nivelul solului – seceta pedologică – acesta are acțiune directă și indirectă asupra evoluției plantelor. Din aceste considerente există planuri privind adaptarea la condițiile climatice pentru toate sectoarele economice, printre care și agricultura. Astfel, fermierii și alți vectori importanți din acest sector pot lua măsurile necesare pentru a-și adapta structura culturilor la aceste schimbări climatice.

Nu există un echilibru în ceea ce privește producerea de energie și alte resurse

Rep.: Ce anume a accelerat ritmul schimbărilor climatice?

D.A.: Activitatea umană a contribuit la această accelerare. Practic, atunci când vorbim despre aceste schimbări climatice se face o referire la condițiile climatice actuale raportate la condițiile climatice inițiale.

Adică înainte de anul 1900, când a început procesul de industrializare la nivelul țărilor cele mai dezvoltate la acea vreme. Practic, ritmul civilizației nu ia în considerare implicațiile asupra naturii și a mediului. Gazele cu efect de seră sunt principala cauză a schimbărilor climatice. Nu există un echilibru în ceea ce privește producerea de energie și alte resurse. Inclusiv agricultura contribuie la producerea gazelor cu efect de seră prin aplicarea îngrășămintelor și a tuturor genurilor de pesticide. Acestea au o acțiune remanentă în sol, ajung în pânza freatică și ulterior în izvoare și în sursele de aprovizionare cu apă. Este un efect indirect pe care omul îl are asupra naturii și care, în timp, a contribuit la deteriorarea condițiilor pe care natura ni le asigură. Felul în care ne comportăm față de sol, de păduri și modul în care înțelegem să nu poluăm natura sunt foarte importante. Toate astea au dus la apariția unor astfel de fenomene climatice și este deja confirmat faptul că acestea au o frecvență mult mai ridicată în ultima perioadă. Spre exemplu, în prezent fenomenul zăpezilor foarte târzii, din luna martie sau aprilie, a devenit foarte frecvent și afectează direct toate sectoarele economice și alte ramuri directe care derivă din acestea.

Previziunile meteorologice pe termen lung sunt un hazard

Rep.: În ce măsură restricționează aceste schimbări climatice și modul lor imprevizibil de succesiune realizarea previziunilor meteorologice?

D.A.: În general, previziunile de durată scurtă și medie sunt cele care au un grad de realizare foarte mare. Gradul de realizare a previziunilor pe o perioadă mai mare de o lună se reduce cu 65%. Pentru că, așa cum am spus, există aceste fenomene meteo extreme care pot apărea într-o perioadă foarte scurtă  și care modifică tot ceea ce s-a previzionat pe o anumită perioadă de timp.

Anul acesta, în lunile mai și iunie au fost cantități de precipitații foarte mari care au avut efecte negative în sectorul agricol. Deși era nevoie de umiditate pentru culturile care se aflau în sol, efectele excesului de apă au fost mai degrabă negative pentru că au coincis cu perioada în care avea loc maturarea completă a culturilor cerealiere de toamnă. Chiar dacă s-au obținut producții mari, excesul de apă a dus la deprecierea boabelor și la angrenarea unei serii de agenți patogeni care au contribuit atât la scăderea calității produselor la recoltare, cât și la deprecierea produselor depozitate ulterior și la momentul desfacerii lor pe piață.

• În ultimii ani, într-adevăr, în afara perioadei de vară, când era un lucru comun lipsa precipitațiilor, acum acest fenomen se înregistrează încă din primăvară și este prezent apoi și în toamnă. Acest lucru afectează atât culturile de toamnă, cât și pe cele din primăvară.

• În decada 2000-2010 fenomenele meteo extreme aveau o anumită frecvență, dar în ultimii zece ani numărul aparițiilor lor a crescut foarte mult. Seceta apărea, în mod normal, în regiuni precum Dobrogea, Oltenia, deci se manifesta preponderent în zona sudică a țării, dar în ultimii 5-6 ani acest fenomen se face simțit și în zona nordică a țării.

  ---

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Evoluția culturilor agricole este stabilită încă din toamnă, când startul lor depinde aproape în exclusivitate de condițiile meteo. Toamna aceasta a fost una prielnică, iar perspectiva este una pozitivă, spune Alexandru Daniel, șeful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Informațiile sunt cumulate din 66 de puncte de observație din țară

Reporter: Administrația Națională de Meteorologie are în teren 66 de stații care furnizează constant informații despre starea vremii și modul în care culturile agricole au evoluat în funcție de  impactul condițiilor meteo.

Alexandru Daniel: Într-adevăr, Departamentul de Agrometeorologie are 66 de puncte în ceea ce privește Rețeaua de Monitorizare a Principalelor Culturi Agricole din țară. Acestea furnizează săptămânal informații referitoare la starea de vegetație a principalelor culturi aflate în câmp. Aceste observări de natură fenologică – stadiul de dezvoltare a culturii, faza în care se găsesc aceste culturi, lucrările care s-au efectuat în cultura respectivă, dacă s-au aplicat sau nu irigații – se coroborează cu măsurătorile decadale, la 10 zile, efectuate pentru măsurarea umidității în câmp în culturile de grâu de toamnă și la porumb și floarea-soarelui pe parcursul sezonului de primăvară-vară. Aceste informații se compilează aici, la București, și se realizează hărțile de umiditate a solului în care se evidențiază zonele cu probleme legate de regimul hidric în sol. Adică, dacă există fenomenul de secetă și care sunt gradele acestuia. Aceste informații sunt bazate și validate de fiecare dată prin formule matematice care ne ajută să facem o estimare cât mai apropiată de realitatea din teren. Din nefericire, nu putem să avem în toate zonele din România astfel de puncte de observație, așa că facem o situație la nivel de țară cu rigoarea corespunzătoare calculelor și măsurătorilor din teren.

Perspectiva evoluției culturilor de toamnă este optimistă

Rep.: Îmi spuneați că ați primit deja informări de la aceste puncte de observație, cum le spuneți, și că sunt culturi care arată foarte bine în momentul de față.

A.D.: Anul acesta agricol a debutat foarte târziu, în mod normal sezonul agricol începe în septembrie anul curent și se termină în luna august a anului viitor, și a fost secetă aproape în toate culturile semănate în această toamnă. Pregătirea terenului înainte de semănat a fost foarte greu de realizat, dar și semănatul în sine și acest fapt a cauzat probleme foarte mari fermierilor în ceea ce privește semănatul de toamnă. Unii au reușit să semene, alții au depășit perioada optimă de la jumătatea lunii octombrie și au prelungit-o către sfârșitul lunii octombrie, chiar începutul lunii noiembrie. Chiar dacă acestea au fost semănate târziu, au reușit să răsară și să parcurgă primele faze fenologice, germinarea, apariția primelor frunze și chiar înfrățirea. Din informațiile pe care le avem noi, grâul și orzul în acest moment prezintă un covor bine încheiat, adică răsărirea culturilor a fost făcută uniform. Asta ne creează o perspectivă optimistă în ceea ce privește evoluția culturilor în anul viitor. Acest lucru s-a produs în condițiile în care abia acum, în luna noiembrie, am avut primele precipitații după o perioadă foarte îndelungată. În aproape patru luni cantitățile de precipitații au lipsit cu desăvârșire pentru terenurile care au fost cultivate în toamnă. Dar, spre deosebire de alți ani, ultimii ani au avut particularități specifice în ceea ce privește culturile din câmp. În toamna anului 2018, spre exemplu, când a fost, de asemenea, secetă, dar ploile au apărut mai devreme, prin luna octombrie s-a semănat mai târziu și au existat zone în care culturile de grâu și orz nu au răsărit înainte de intrarea în iarnă, dar au răsărit în primăvară. Culturile acestea au dat producții foarte bune, chiar dacă au fost semănate în afara perioadei optime.

Ultimii doi ani au fost atipici

Rep: Și ce relevă acest aspect?

A.D.: În această ecuație plantă-climă- atmosferă-sol există o complexitate care uneori nu poate fi explicată. Sunt situații în care nu știm cum vor decurge lucrurile pentru că, pe parcurs, condițiile meteo se pot îmbunătăți. Avem exemplul anului trecut care, deși a fost unul dificil la început, ulterior lucrurile s-a redresat prin precipitațiile care s-au acumulat pe perioada iernii. Trebuie să precizăm că în intervalul decembrie – februarie plantele intră într-o așa-zisă perioadă de odihnă. Asta nu înseamnă neapărat că își întrerup procesele, ci are loc o desfășurare mult mai lentă a acestor procese biologice. Practic, intră într-o fază de latență și nu mai utilizează foarte mult resursele din sol, nici apa. Așadar, se pot acumula precipitații care ar trebui să vină preponderent din zăpadă, dar este bine și dacă vin din lapoviță sau ploaie. Această apă care se acumulează în sol va fi foarte bună în primăvară, atunci când au loc primele faze în dezvoltarea culturilor de toamnă și când cerința de apă este mai mare. Ultimii doi ani au fost foarte atipici pentru agricultură pentru că am avut perioade foarte secetoase sau cu cantități foarte mari de precipitații la începutul verii în acest an și iarăși cu secetă care s-a prelungit până în  pragul iernii.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

În 2015, în studiul „Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare“, Administrația Națională de Meteorologie scrie răspicat despre un subiect larg cunoscut, încălzirea climatică și efectele acesteia pe termen mediu și lung. Este ceea ce resimțim și noi an de an, cu precădere din 2000 încoace, avem și o Strategie Națională privind Schimbările Climatice, dar din păcate ne continuăm viața netulburat, mărim parcul auto, tăiem păduri, deversăm deșeuri în râuri, n-avem reacție la poluarea industrială, nu ocrotim suficient solul, nu adaptăm tehnologiile agricole la noile cerințe. Și-apoi ne mirăm că avem viituri, valuri de căldură, valuri pe ploi, tornade, producții afectate, deșertificare etc.

Studiul oferă date până în anul 2013 inclusiv, dar și perspective până la sfârșitul secolului. Și, privitor la temperatura medie a anului, în intervalul 1961-2013, față de intervalul de referință 1961-1990, aceasta prezintă exclusiv tendințe de creștere pe întreg cuprinsul României în timpul primăverii și verii. Pentru zonele centrală și de nord-est ale țării există tendințe de creștere și în timpul iernii. Toamna ar fi singurul anotimp stabil din punctul de vedere al temperaturii. În schimb, precipitațiile s-au menținut oarecum stabile, cu creșteri toamna pe întregul cuprins și scăderi în Delta Dunării – iarna și primăvara și în sud-vest, primăvara.

Scenarii climatice până în orizontul anilor 2050 și 2098

Scenariile pentru orizonturile 2021-2050 și respectiv 2069-2098, față de intervalul de referință 1961-1990, arată tot o creștere a temperaturii medii anuale în România, iar în privința precipitațiilor analiza relevă o imagine mai puțin coerentă. În schimb, grosimea stratului de zăpadă ar putea să scadă semnificativ, însă nici aici nu există proiecții certe. Revenind la temperatura aerului la suprafața solului, studiul afirmă că „pe litoralul Mării Negre și în extremitatea sudică a țării vor avea loc creșteri medii pe an ale numărului de nopți tropicale cu până la 18, în orizontul de timp 2021-2050, față de intervalul de referință 1971-2000, în condițiile unui scenariu moderat de creștere a concentrației gazelor cu efect de seră. În Câmpia Română, Bărăgan și mare parte a Dobrogei, creșterea este între 12 și 15 nopți tropicale pe an, în timp ce în Câmpia de Vest ea se situează între 9 și 12 nopți tropicale pe an. Cea mai mare parte a Moldovei, regiunile subcarpatice și Transilvania înregistrează creșteri între 6 și 9 nopți tropicale pe an, în timp ce în zonele montane creșterea este de până la 3 zile pe an“. Și valurile de căldură au devenit mai frecvente în ultimele decenii și frecvența lor va crește în deceniile care urmează: în extremitatea sudică a țării vor avea loc, până în 2050, creșteri medii ale numărului de zile cu valuri de căldură cu până la 5 pe an; în restul Câmpiei Române, în Câmpia de Vest, Bărăgan și sudul Moldovei, creșterea este de până la 2,5 zile pe an.

Hazarduri pentru România

În categoria hazardurilor care pot provoca în România pagube importante sau chiar dezastre naturale intră producerea de fenomene precum: ploi abundente/inundații, alunecări de teren, zăporuri pe cursurile de apă, grindină, descărcări electrice, polei, avalanșe, furtuni, viscole, secete, incendii de vegetație, valuri de căldură, valuri de frig. Conform datelor prezentate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID – programul român de asigurare a catastrofelor), în cazul țării noastre expunerea cea mai mare la dezastrele naturale este cea asociată cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren, ce pot cauza pierderi umane și costuri economice ridicate în întreaga țară. Vă sună cunoscut, nu?

Temperaturi medii lunare cu 3 grade mai mari decât în perioada 1981-2010

Revenind la prezent, scenariile descrise mai sus parcă le-am trăit și-n acest an. De pildă, fiindcă ne referim la ultimul val de căldură, însoțit de secetă, ANMH arată că, în luna august, abaterea temperaturii medii a aerului, față de mediana intervalului de referință standard (1981-2010), a fost pozitivă în toată țara: „Valori ridicate ale abaterii, de peste 3°C, s-au înregistrat în nord-vestul țării și izolat în Banat, cea mai mare valoare fiind de 3,5°C, la stația meteorologică Zalău. În Maramureș, Transilvania, în Banat și izolat în Oltenia și Muntenia abaterea pozitivă a variat între 2 și 3°C. Abateri pozitive, cuprinse între 1 și 2°C, s-au atins pe areale extinse în Moldova, Dobrogea, Muntenia și doar izolat în Oltenia. Cea mai mică valoare a abaterii pozitive a fost înregistrată la stațiile meteorologice Sulina și Vaslui, respectiv 0,9°C.”  Abaterea cantității de precipitații a fost negativă în Crișana, Oltenia și Banat, pe areale extinse din Muntenia, Moldova și Dobrogea. Abateri pozitive s-au înregistrat mai ales în Transilvania, Maramureș și centrul Moldovei.

Maria BOGDAN

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în data de 13.11.2019, a alocat suma de 143.343.048 lei cu următoarele destinații:

- 95.854.316 lei pentru plata măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, Campania 2019, respectiv:

• 36.823.555 lei – agromediu și climă
• 6.916.807 lei –  agricultură ecologică
• 52.113.954 lei – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale,

sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor;

- 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate;

- 6.211.120 lei reprezentând prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol;

- 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi;

- 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc.

Facem precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

Sursa: madr.ro

Schimbările climatice au început deja de o bună bucată de vreme să treacă din discuțiile și prognozele specialiștilor în viața noastră cotidiană. Odată cu ele au început să se manifeste tot mai des și unele fenomene până nu demult foarte rare. Atât de rare încât nu erau pomenite decât în povești. Acum le vedem, mai des decât ne-am dori, la buletinele de știri: tornadele.

Am avut 129 de tornade în ultimul secol

Dacă e să explicăm în termeni tehnici o tornadă, nu este nimic spectaculos. Aerul răcit de ploaie, aflat sub un nor, se izbește de aerul supraîncălzit aflat în fața frontului de furtună. Aerul cald tinde să ia locul aerului rece, mai greu, și se creează o mișcare de rotație, începând de la nivelul solului și până la baza norului. În interiorul pâlniei astfel formate, viteza vântului este cuprinsă între 60 și 500 km/oră. Cu cât diferența de temperatură e mai mare, cu atât crește și viteza. De asemenea, umiditatea influențează și ea amploarea mișcării.

Astfel de fenomene se petrec în toată lumea, cu excepția Antarcticii. Doar frecvența variază. Dacă în America de Nord sunt un fenomen obișnuit, în schimb în Europa sunt ceva mai rare. Pe continentul nostru, zona propice formării tornadelor este cuprinsă în arealul Regatului Unit al Marii Britanii, Olandei şi Belgiei. Numărul mediu anual de tornade din Europa este de 483, prin comparație cu 1.228 în Statele Unite.

Prima tornadă din România care a rămas consemnată în documente a traversat Bucureştiul în anul 1886. Însă cea mai distrugătoare s-a abătut în 13 mai 1912 asupra localității Brețcu. A distrus 1.548 de gospodării, a rănit peste 150 de persoane şi a omorât 17. Intensitatea este considerată a fi fost, conform clasificărilor de astăzi, F3. Adică viteza vântului s-a situat între 250 și 330 km/h.

Totuși, cea mai puternică dintre cele 129 de tornade înregistrare în România în ultimul secol este considerată a fi fost cea care în 12 august 2002 a distrus 120 ha pădure de salcâm, a ucis trei oameni, a rănit 15 și au lăsat în urmă peste 1.000 de sinistrați în localitatea Făcăeni.

În Est, de două ori mai multe zile favorabile

În ultimii ani, în ţara noastră temperatura medie a crescut cu aproape un grad. Ca și cum nu ar fi de ajuns, primăvara aproape că a dispărut ca anotimp, ceea ce se traduce prin variaţii bruşte de temperatură. Adică exact condițiile ideale pentru formarea tornadelor. Majoritatea tornadelor apar între orele 16.00 şi 18.00, când atmosfera joasă este cea mai instabilă. Din cele 129 de tornade din România, care au fost raportate între anii 1922 şi 2015, 98 au fost raportate între mai şi iulie, cu un maxim în luna mai.

Relieful și microclimatul din nord-estul şi sud-estul României sunt mai favorabile pentru formarea tornadelor comparativ cu alte regiuni. Pentru sud-estul României, numărul mediu de zile favorabile formării de tornade este între patru şi șase faţă de restul ţării, unde este doar de trei.

Având în vedere situația pe care v-am prezentat-o mai sus, o companie specializată în evaluarea riscurilor, celebră în Statele Unite, a elaborat un set de sfaturi adaptate la specificul românesc. Acestea se referă atât la ceea ce trebuie și, mai ales, nu trebuie să facem în timpul unei tornade, dar și la o serie de măsuri care trebuie adoptate pentru a reduce impactul acestor fenomene nedorite asupra gospodăriilor.

Conform specialiștilor, arhitectura construcțiilor este determinantă: acoperișul alături de elementele exterioare ale oricărei clădiri sunt elemente cheie în reducerea daunelor provocate de vânt. Este recomandată o evaluare a structurii de către un expert certificat. Această măsură poate conduce la recomandări pentru consolidarea clădirii, securizarea echipamentelor montate pe acoperiș și securizarea anexelor.

Depozitarea bunurilor în afara clădirilor, precum și instalarea echipamentelor de exterior ar trebui, de asemenea, să fie evaluate pentru puncte de fixare sigure. Eliminarea sau limitarea spațiului exterior de depozitare poate reduce, de asemenea, expunerea la riscuri.

Măsuri simple, care ne pot salva

Dezvoltarea unor proceduri de răspuns în situații de urgență în cazul fenomenelor meteo extreme, cu roluri bine definite și responsabilități pentru fiecare, care pot proteja viața și bunurile.

Zonele de adăpostire în situația unei tornade trebuie stabilite cu mult timp înainte. În general, locurile sigure recomandate sunt camerele interioare fără pereți de sticlă sau suprafețe vitrate, holurile interioare aflate la nivelurile inferioare ale clădirilor, subsolurile, cu condiția să permită un acces rapid, și scările interioare fără suprafețe acoperite cu geamuri.

În schimb, trebuie să se evite adăpostirea în încăperi cu pereți exteriori și/sau ferestre, zonele adiacente ușilor exterioare sau cele din proximitatea zonelor de acces care au inserții de sticlă, spațiile largi, deschise, cu luminatoare sau pereți de sticlă ori ferestre, camerele cu plafoane înalte, profilate sau acoperișuri cu suprafață mare (cantine, săli de sport, săli de evenimente). Nici lifturile nu reprezintă un loc potrivit pentru că, la o eventuală întrerupere a electricității, persoanele adăpostite acolo rămân captive.

Specialiștii mai spun că este foarte important să adoptăm o conduită potrivită în cazul în care impactul tornadei este iminent.

Semnele de pericol sunt: nori întunecați, adesea verzi – fenomen cauzat de grindină; peretele de nori – urmăriți dacă un punct de la baza norilor coboară punctual spre sol; vârtejuri care conțin resturi; grindină de mari dimensiuni; intensificarea zgomotului.

În cazul apariției acestor semne, orice persoană aflată în exterior trebuie să intre de urgență în spații acoperite, sigure. Dacă există suficient timp, toate echipamentele electrice, în special lifturile, trebuie oprite. Rămâneți în spațiile interioare sigure, până la încetarea fenomenului meteo.

Pericolele persistă și după...

După trecerea tornadei, monitorizați sursele de informare pentru informații actualizate și instrucțiuni. Nu apelați numărul special de urgență decât în situațiile iminente care pun în pericol viața dumneavoastră sau a celor din jur. În schimb, raportați urgent către autorități persoanele dispărute.

La fel de important este să izolați zonele afectate. Păstrați o distanță sigură față de clădirile/bunurile avariate care vă pot pune în pericol. Aveți grijă la cablurile electrice avariate sau la țevile de gaz afectate. Raportați aceste evenimente companiilor de utilități. Deconectați echipamentele electrice avariate și eliminați sursele de aprindere. Nu folosiți lumânări sau foc deschis. Opriți alimentarea cu gaz până când nu vă asigurați că nu există avarii la instalațiile electrice. Respectând aceste reguli, daunele produse de tornade pot fi diminuate considerabil. Totuși, practica a demonstrat că cea mai sigură protecție o constituie încheierea unei polițe de asigurare.

Alexandru GRIGORIEV

Încălzirea globală și schimbările climatice, în general, se desfășoară în mod continuu, cu influențe nefaste pentru viața și activitatea oamenilor, dar ritmul acestora poate fi încetinit prin măsurile pe care omenirea trebuie să le ia.

În secolul trecut s-a înregistrat o creștere a temperaturii medii globale cu 0,6°C. Pentru actualul secol se prognozează o încălzire cu 0,1 până la 1,5°C până în anul 2029 și cu 4 până la 5°C până în 2099, în funcție de măsurile care vor fi luate.

În condițiile țării noastre, temperatura medie anuală a crescut de la 8,7°C în 1971 la 9,3°C în perioada 2001-2010.

Nivelul mărilor și oceanelor va crește cu 18-59 cm, reducând suprafața uscatului și, implicit, a suprafețelor agricole.

În asemenea condiții trebuie să se asigure o corectă corelare între măsurile de creștere a producției agricole destinate alimentației cu cerințele de dezvoltare a producției de biocombustibil care să înlocuiască combustibilii fosili și deci să reducă poluarea mediului și protejarea ecosistemelor.

Se întrevede o tranziție către o climă mai caldă, cu valori de temperaturi extreme și agravarea secetei, dar și cu perioade de precipitații abundente care duc la creșterea eroziunii solului, la colmatări de terenuri agricole, la astuparea șanțurilor de scurgere, la inundații și alunecări de teren. Mare atenție trebuie acordată protejării solului de aceste fenomene distructive, solul fiind suportul permanenței vieții pe pământ și cel care produce hrana pentru toate viețuitoarele de pe TERRA.

Contracararea secetei și a fenomenului de deșertificare o reprezintă măsurile de creștere a suprafețelor irigate.

În condițiile țării noastre sunt în curs de reabilitare rețelele de canale astfel încât începând cu anul 2020 să se irige 2 milioane hectare.

Apa devine elementul esențial al dezvoltării durabile a omenirii, resursele de apă dulce fiind destul de limitate (2,5% din volumul total de apă), iar agricultura este cel mai mare consumator (67%), motiv pentru care trebuie îmbunătățite tehnologiile de cultură astfel încât să se realizeze o cât mai bună gestionare a rezervelor de apă.

Sunt necesare tehnologii de cultură flexibile, cu diferite specii, soiuri și hibrizi de plante care valorifică cel mai bine apa, tehnologii care se pot modifica chiar în cursul perioadei de vegetație în funcție de evoluția factorilor meteorologici.

Principalii factori care produc schimbările climatice sunt emanațiile de gaze CO2, metan, amoniac, oxizi de azot ș.a., care blochează energia solară.

Referindu-ne numai la CO2, în 1950 acesta reprezenta 315 p.p.m. (părți per milion), iar în prezent a ajuns la 350 p.p.m. și este în continuă creștere.

Desigur, la volumul total de gaze emanate agricultura participă doar cu 14%, dar și acest procent trebuie redus.

Cum poate agricultura să încetinească ritmul acestor fenomene?

Acad. Cristian Hera, referindu-se la această situație, menționa: „Cercetarea științifică din agricultură trebuie să fie pregătită pentru valorificarea sistemelor actuale de culturi, chiar și pentru modificarea struc­turii culturilor.

Cercetarea științifică va trebui să lucreze la crearea soiurilor și a hibrizilor cu o rezistență deosebită la secetă și arșiță, la boli sau la ger. Iată de ce este absolut necesar să ne schimbăm și principiile legate de activitatea de cercetare în domeniul geneticii și ameliorării plantelor.“

În mod concret, fermierii pot interveni astfel:

1. Să gestioneze mai bine gunoiul de grajd care este un mare producător de gaze. Platformele de gunoi să fie acoperite, iar gunoiul împrăștiat pe câmp să fie cât mai repede încorporat în sol.

• O întârziere de 72 ore duce la pierderi de azot de 22-26%, din care jumătate se volatilizează în atmosferă, iar cealaltă jumătate este levigată spre apa freatică.
• S-a stabilit că 1 kg din gazul metan emanat de platforma de gunoi neacoperită are un efect negativ cât 21 kg de CO2.
• Animalele rumegătoare (bovine, ovine) emană cea mai mare cantitate de gaze.
• Pentru producerea a 1 kg de carne se eliberează gaze echivalent cu 17 kg de CO2 și pentru 1 kg de brânză, 15 kg de CO2.
• O vacă furnizează 6 t de gunoi plus urina care pot produce 600 m3 gaz.
• Recent, Parlamentul României a elaborat Legea nr. 293/2018 privind controlul emisiilor de amoniac și măsurile necesare.

2. Atenție la folosirea îngrășămintelor chimice sub formă de uree! Aceasta, la temperatura de peste 15°C, dacă nu a fost încorporată în sol, se descompune în CO2 + NH3 cu pierderi de 30-40%, provocând poluarea mediului.
3. Sunt necesare restricții și la celelalte îngrășăminte cu azot. Se vor folosi cele cu eliberare treptată, controlată, care conțin inhibitori de nitrificare și care sunt puse treptat la dispoziție plantelor, pe parcurs de 90-120 zile, și nu în 7-10 zile, când plantele nu le pot consuma în totalitate și surplusul se pierde prin volatilizare și levigare.

De asemenea, se recomandă aplicarea îngrășămintelor pe rândul de plante prășitoare, lateral la cele cu rădăcini fasciculate și dedesubt, la cele cu rădăcini pivotante.

4. Se va acorda o atenție deosebită folosirii îngrășămintelor foliare care stimulează absorbția radiculară, crescând gradul de asimilare a nutrienților din sol cu 20-35%. Se reduce necesarul de îngrășăminte cu 15-25%, sporind nivelul producției cu 15-40%.
5. Suprafețele arabile se vor menține permanent verzi, pe tot parcursul perioadei cu condiții de vegetație, pentru a proteja solul, pentru a împiedica volatilizarea și levigarea nitraților și pentru asigurarea solului cu materie organică.
6. Este necesar să se extindă cultura plantelor leguminoase care îmbogățesc solul în azot organic, reducându-se necesarul de îngrășăminte care pot produce poluarea mediului.
7. Este necesară reducerea folosirii combustibililor fosili care sunt mari producători de gaze. Aceștia pot fi înlocuiți cu biocombustibil realizat prin extinderea culturilor regenerabile de energie. Compania New Holland a realizat un tractor care funcțio­nează cu gaz metan și care reduce emisiile de gaze dăunătoare cu 80%.
8. Să se extindă zonele împădurite și perdelele forestiere de protecție care au capacitatea ca la 1 ha, în fiecare an, să absoarbă 30-80 t praf, să fixeze 6-10 t carbon și să degaje în atmosferă 10-12 t oxigen, atât de necesar tuturor viețuitoarelor.

Normative mondiale reglementează ca emisiile de CO2 să scadă cu 45% până în 2030 față de nivelul din 2010, iar energia electrică obținută din energii regenerabile să reprezinte 70-85% în 2050, față de 25% în prezent.

Toate acestea sunt necesare pentru menținerea mediului curat și a solului cu o capacitate productivă cât mai mare pentru hrănirea populației în creștere. Dacă în 1850 existau 1,2 miliarde locuitori și s-au dublat într-un secol, ajungând la 2,5 miliarde în 1950, în următorul secol se prevede o populație de 4 ori mai mare, respectiv 9-10 miliarde în 2050.

De aceea trebuie realizate măsurile menționate.

Prof. dr. ing. Vasile Popescu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că marți, 16.10.2018, ora 00:01, a demarat Campania de plăți în avans pentru fermierii care au depus Cereri Unice de Plată în anul 2018.

Pentru prima zi au fost calculați un număr de 102.077 fermieri cu suma totală de 28.671.777 euro.

Menționăm că în conformitate cu prevederile Deciziei nr.6293 de punere în aplicare a Comisiei din 01.10.2018 de autorizare a României să aplice derogări, în ceea ce privește anul de cerere 2018, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul  (UE) nr.1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

De asemenea, conform art.6 alin. (1) din H.G. nr.783/2018 privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine (56.100.100 euro) “Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art.1, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.”

Plafoanele alocate României pentru anul de cerere 2018 și cuantumurile per hectar ale plăților directe se regăsesc în tabelul din Anexă.

Menționăm că plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

-4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

-4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plăţile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

ANEXA

• Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

• M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/ha
• M13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/ha

M 13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

Condițiile climatice din țara noastră îi obligă pe agricultori să ia toate măsurile ca în perioada de toamnă-iarnă să acumuleze maximum de apă în sol pentru a trece cu bine perioada de primăvară care, deseori este secetoasă în majoritatea zonelor agricole.

În sezonul rece cad, de regulă, cantități importante de precipitații și noi trebuie să avem solul pregătit pentru a înmagazina și conserva maximum de apă. În acest scop, solul trebuie să fie ca un burete care înmagazinează și păstrează apa rezultată din precipitații.

Solul nu trebuie să fie nici prea afânat, pentru că prin el circulă aerul care provoacă evaporarea apei și, mai ales, intensifică mineralizarea humusului cu eliberarea de săruri nutritive care sunt levigate. Nu trebuie să fie nici afânat pe adâncime mai mare decât nivelul de creștere a rădăcinilor, pentru că apa se pierde prin infiltrare în adâncime. Cel mai corect este ca solul să aibă o structură glomerulară care permite infiltrarea și păstrarea apei în sol în stratul necesar plantelor.

Solul nu trebuie lucrat decât la umiditatea optimă pentru a nu rezulta bolovani sau „curele“ care, după uscare, se întăresc precum betonul. Acestea, pentru mărunțire, necesită intervenții multiple care sfarmă și prăfuiesc solul, praf care astupă porii solului și nu mai permit infiltrarea apei. Același lucru se întâmplă când se lucrează cu utilaje agresive precum freza și mai ales grapa rotativă care macină solul. În acest caz, apa provenită din precipitații se scurge la suprafața solului, băltește și se evaporă, deci se pierde.

Solul nu trebuie să conțină straturi impermeabile care nu permit infiltrarea apei și stânjenesc creșterea rădăcinilor. Când un astfel de strat se găsește în orizontul arabil (0-30 cm) se poate sfărâma prin executarea arăturii cu plugul prevăzut cu scormonitori care afânează solul, sub fundul brazdei, pe 10-15 cm. Când se găsește la 35-40 cm se lucrează cu cizelul, iar când este mai adânc stratul impermeabil (60-70 cm) se lucrează cu scarificatorul.

Din aceste lucrări solul capătă porozitatea și permeabilitatea corespunzătoare înmagazinării și conservării apei.

Capacitatea maximă pentru apă a unui sol cultivat este de 59% pe teren afânat, 46% pe teren așezat și 38% pe terenul compactat. Când pe adâncimea 0-90 cm solul a înmagazinat 100-150 mm apă poate rezista la 1-2 luni de secetă. Când după o ploaie umiditatea ajunge la 1 m adâncime în 24 ore înseamnă că solul respectiv are permeabilitate corespunzătoare.

De menționat că materia organică din sol are capacitatea de a reține cu 20% mai multă apă, iar humusul reține de 4-6 ori mai multă apă, putând întârzia cu 2 săptămâni efectele secetei.

Când pe stratul 0-100 cm s-au acumulat sub 600 t/ha apă utilă este insuficientă, la 1.000-1.400 t/ha cantitatea este mică, la 1.400-1.700 t/ha este mijlocie, iar la peste 1.700 t/ha este mare.

În aprecierea cantității de apă înmagazinată în sol nu trebuie să ne ghidăm după cantitatea de precipitații căzute, ci trebuie să se analizeze în laborator, după care se calculează cu relația:

U = Ug x Da x H

Ug este procentul de apă din sol rezultat la analiză

Da – densitatea aparentă

H – adâncimea analizată

Ex.: U = 18% x 1,4 g/cm3 x 100 cm = 2.520 m3 (t)/ha

Pentru a asigura acumularea în sol a unor cantități mai mari de apă este necesar ca în perioada de iarnă să se ia următoarele măsuri:

– executarea unor valuri de zăpadă cu plug special la 10-15 m perpendicular pe vântul principal din zonă;

– realizarea unor ziduri din baloți de paie sau calupuri din zăpadă distanțate la 12-15 m;

– pe teren în pantă tăvălugit zăpada la 20 m distanță – paralel cu curbele de nivel. Pe zona tăvălugită se topește mai greu zăpada.

– realizarea unor perdele din câte 2-3 rânduri de tulpini porumb/sorg, cânepă etc. la distanță de 20-25 m între ele.

– montarea unor parazăpezi ca cele de la căile ferate, drumuri; când sunt îngropate 2/3 se mută pe altă poziție la 20-25 m;

– executarea unor arături cu coame, de-a lungul curbelor de nivel, pentru reținerea zăpezii și pentru a împiedica eroziunea solului;

– pe stratul de zăpadă se împrăștie materiale de culoare deschisă (paie, pleavă, rumeguș) care întârzie cu o săptămână topirea zăpezii, facilitând infiltrarea apei în sol;

– în ultimul timp se folosesc „culturile verzi“ care pot acumula peste 97% din precipitații și evită spulberarea zăpezii;

– cele mai indicate ar fi perdelele forestiere de protecție care asigură strat uniform de zăpadă și reduc viteza vântului.

De menționat că fiecare strat de 10 cm de zăpadă asigură 300 m3/ha apă și 1 mm apă acumulată în sezonul rece echivalează cu 2-3 mm din perioada de vegetație. Prin urmare, sunt la îndemâna agricultorilor posibilități multiple pentru acumularea și conservarea apei în sol.

Seceta din primăvara 2018 ne-a demonstrat că cei care au luat asemenea măsuri au trecut cu bine perioada de secetă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Asociația Centrul de Biotehnologii Microbiene BIOTEHGEN implementează proiectul cu titlul „Formare profesională și transfer de cunoștințe în scopul implementării efi­ciente a angajamentelor de agromediu și climă pentru fer­mierii din zona 5 (regiunea nord-vest)“, în calitate de beneficiar al contractului de finanțare numărul C01104ABC011660000051, încheiat cu AFIR 6 Satu Mare.

Cursul este gratuit și se va desfășura în perioada 12-14 octombrie (vineri-duminică) de la ora 8.00 în orașul Cluj

Acte necesare înscrierii la curs:

– copie carte de identitate;

– copie angajament Măsura 10 – Agromediu și climă.

Se oferă:

• cazare (dacă este cazul);
• 3 mese, cafea, patiserie, apă;
• geanta cu mapa didactică (cuprinzând suportul de curs, caiet, pix);
• decontarea transportului (în funcție de distanța de domiciliu – maxim 100 ron);
• Certificat de atestare a competențelor dobândite.

Persoanele de contact pentru înscrieri:

D-na Viorica Lagunovschi-Luchian: 0745254406;
D-na Iulia Lazăr: 0740029860

Impactul atmosferic global este privit cu mare îngrijorare deoarece efectele atmosferice pe care le guvernează s-au agravat, devenind uneori un pericol deosebit.

Spectacolul climateric din luna martie a fost convingător privind impactul atmosferic, lansând astfel îngrijorare privind epocile semănatului care pot fi în pericol în special primăvara.

Suprafeţele semănate şi nivelate în mare viteză pulverizează drastic solul, grăbind deşertificarea. Astfel, până la răsărire impactul atmosferic în care curenţii de aer străbat suprafaţa în voie spulberă solul inclusiv particulele de humus, provocând o eroziune eoliană şi o posibilă descălţare a plantelor. Este interesant de semnalat faptul că perdelele de protecţie corect alcătuite, distanţate la 400 m, nu opresc eroziunea eoliană în lipsa urmelor de tasare pe rând.

Aceste mari neajunsuri pot fi în bună parte atenuate de urmele tasării pe rând.

Apa precipitaţiilor se scurge nestânjenită, determinând astfel acumularea neuniformă în sol. De asemenea, ploile reduse cantitativ (se constituie cca 20% din totalul ploilor) nu ajung la rădăcina plantelor şi se irosesc. Doar urmele de tasare le acumulează la rădăcină în mare măsură.

Impactul atmosferic cu suprafaţa netedă este expus frecvenţei curenţilor care amplifică temperatura pozitivă, mărind evaporarea apei din sol, activând starea de secetă sau negativă până la îngheţul plantelor.

În timp ce urmele tasării pe rând contribuie la sporul de recoltă prin acumularea de apă la rădăcina plantelor îmbunătăţind înrădăcinarea, răsărirea omogenă şi înfrăţirea masivă înaintea iernii influenţează şi conservarea mai bine a apei în condiţiile de secetă.

În condiţiile terenului neted semănat la 12,5 cm zăpada acoperă integral plantele, iar poleiul face masă compactă care, dacă rămâne astfel peste 10-12 zile, trebuie tăvălugit pentru a evita asfixierea plantelor.

Urmele tasării pe rând la 17,5 cm creează condiţii sigure de protejare a plantelor la îngheț, dar şi la polei prin faptul că zăpada face un pod deasupra plantelor care rămân astfel erecte.

Modelarea solului prin urmele de tasare este urmarea firească a drumului tehnicii, aduce un spor important de recoltă prin o mai bună acumulare a apei şi atenuarea curenţilor de aer dar, neînţeleasă şi despărţită de o nivelare deosebit de dăunătoare prin pulverizarea drastică a solului, grăbeşte deşertificarea.

Iată câteva imagini sugestive:

Pod de gheaţă peste coamele versanţilor rigolei. Plantele stau vertical, nu sunt stânjenite. Nu trebuie tăvălugit.

Trebuie tăvălugit; plantele, fiind cuprinse de gheaţă, există riscul asfixierii dacă nu se dezgheaţă în 12-15 zile.

Ing. Eugen FLOREA

Ca element de noutate adus Măsurii 10 –Agro-mediu și climă începând cu anul 2018, MADR a introdus 3 noi pachete pentru conservarea unor specii de păsări, după cum urmează:

1. Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) cu următorul nivel al plăților:

• sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)- 200 €/ha/an;

Pe parcelele angajate se vor lăsa fâșii necultivate/ nerecoltate. Este interzisă utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor și cultivarea rapiței, porumbului și florii-soarelui. Pe fâșiile necultivate se va desfășura activitatea agricolă minimă.

• sub-pachetul 9.2 – pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina):
• varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru acvila țipătoare mică – 269 €/ha/an;
• varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru acvila țipătoare mică – 190 €/ha/an.

Pe parcelele angajate cositul poate începe numai după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 octombrie. Se vor respecta anumite limite pentru încărcătura cu animale pe pășuni și pentru cantitățile de gunoi de grajd utilizat în mod tradițional. Se interzic utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor, drenajul și folosirea utilajelor grele.

2. Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole cu o plată de 92 € /an/ha.

Pe parcelele angajate se vor lăsa fâșii necultivate, pe care nu se vor aplica îngrășăminte chimice sau pesticide. Pe fâșiile necultivate se va desfășura activitatea agricolă minimă.

3. Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda), cu următoarele sub-pachete:

• sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda),
• varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști - 255 €/ha/an,

Pe suprafața angajată se va înființa pajiște.

• varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie pe teren arabil - 100 €/ha/an,

Pe suprafața angajată se va respecta în fiecare an un anumit asolament.

Pe suprafața angajată în cadrul ambelor variante suprafețele pe care s-au înființat culturi perene vor putea fi cosite după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 octombrie. Cositul se face dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia, folosindu-se un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol.

• sub-pachetul 11.2 – pajiști permanente importante pentru dropie (Otis tarda)
• varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru dropie - 269 €/ha/an,
• varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru dropie – 190 €/ha/an,
• varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajiști importante pentru dropie - 169 €/ha/an.

Pe parcelele angajate cositul poate începe numai după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor suprafețe necosite până la 1 septembrie. Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia, iar pentru varianta 11.2.3, utilajele grele vor fi dotate cu un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol. Se vor respecta anumite limite pentru începerea pășunatului, încărcătura cu animale pe pășuni și pentru cantitățile de gunoi de grajd utilizat în mod tradițional. Se interzic utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor și desfășurarea oricăror lucrări agricole pe timp de noapte.

Plățile compensatorii se acordă pentru respectarea angajamentelor pe o perioadă de 5 ani, fiind necesar ca fermierii să respecte cerințele de bază și cele specifice aferente pachetelor pentru care aplică și să țină o evidență a activităților agricole prin completarea caietului de agro-mediu. Indiferent dacă pachetul se aplică pe teren arabil sau pe pajiști permanente, nu este permis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare. Beneficiarii vor trebui să facă dovada deținerii cunoștințelor necesare implementării angajamentelor.

Alocarea totală a acestei măsuri depășește 1 mld. EUR.

Informații detaliate privind accesarea noilor pachete ale Măsurii 10 – Agro-mediu și climă şi regulile pentru derularea în bune condiţii a angajamentelor sunt disponibile pe site-urile MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro, www.rndr.ro), APIA (www.apia.org.ro) și AFIR (www.afir.info), precum și la toate Centrele Locale și Centrele Județene APIA în format tipărit.

Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că data de 15 iunie, inclusiv, este ultima zi de depunere a Cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Toate documentele necesare accesării schemei de ajutor de stat sunt publicate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro.

Depunerea Cererii de Sprijin se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Aceasta va fi însoţită de avizul Gărzii Forestiere și de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidul Solicitantului.

Alocarea financiară pentru sesiunea 01/2017 este de 117.803.922 euro.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site a Raportului de selecție preliminar aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

În ultimii 30 de ani scenariul climatic a suferit o reconfigurare. Incidența fenomenelor extreme s-a triplat, valorile temperaturii au urcat, riscul de secetă a crescut. Iar vremea nu și-a dezvăluit încă toate metehnele, spune dna Elena Mateescu, directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie.

Temperatura crește an de an

Pericolul schimbărilor climatice este deja o certitudine confirmată de măsurătorile meteorologice. Fenomenul încălzirii globale se manifestă în continuare, iar anul 2016 are, cel puțin în primele 9 luni, o abatere pozitivă de aproape un grad față de media secolului XX. Astfel, 2016 va fi cel mai călduros an din istoria măsurătorilor la nivel mondial și va doborî recordul anului 2015.

„Vorbim despre o creștere evidentă a temperaturii medii la nivel anual, dar și sezonier, și nu în ultimul rând de o alternanță a perioadelor secetoase, așa cum s-a întâmplat în verile anilor 2015, 2012, 2010 și 2007. Aceste perioade secetoase sunt întrerupte de precipitații abundente căzute pe secvențe foarte scurte de timp, de numai 24-48 sau 72 de ore, cu o distribuție neuniformă în teritoriu. Acest fenomen poate genera viituri de mare amploare la scară locală. Spre exemplu, în Moldova luna octombrie a fost cea mai ploioasă din istoria măsurătorilor la nivelul acestei regiuni. Practic, media precipitațiilor a fost de trei ori mai mare decât era normal. În județele Vrancea și Galați s-au înregistrat cantități de precipitații de 100-120 l/mp în numai 3-4 zile, când ar fi trebuit să fie o medie de 40-50 l/mp. Această fluctuație de la o regiune la alta sau în timp și spațiu este foarte evidentă. Proiecțiile pentru 2021-2050 confirmă că, în funcție de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală a aerului ar putea înregistra în continuare creșteri de peste 2,5-4,5 grade asociate cu un deficit de precipitații în special în lunile de vară.“

Viitorul este al hibrizilor rezistenți

În contextul schimbărilor climatice, fermierii trebuie să ia în considerare o varietate de hibrizi de grâu și porumb care să reziste la stresul termic și seceta pedologică. Pentru a avea un proces continuu al evoluției în câmp vor trebui cultivate soiuri extratimpurii şi soiuri tardive. Este posibil ca verile să devină tot mai lungi și mai călduroase, iar prin cultivarea unor varietăți cu o vegetație mai scurtă impactul asupra culturii și a producției să nu fie atât de mare. Spre exemplu, dacă avem un hibrid cu perioade de recoltare la începutul lunii iulie, pierderile nu vor fi atât de mari. În cazul hibrizilor tardivi de porumb, chiar dacă aceștia sunt mai productivi, există un risc mai mare de diminuare a producției în condiții de secetă. Șeful serviciului de agrometeorologie, dna Mateescu, recomandă ca, în condițiile unei insuficiente aprovizionări cu apă a solului, să se aplice un sistem minim de lucrări care să permită conservarea rezervei de apă. Astfel, semănatul se poate face într-un pat germinativ bine pregătit care asigură o răsărire a plantelor în cel mult 10-12 zile. Ulterior, dacă vin precipitații de peste 15-20 litri/mp beneficiul este maxim.

Data lucrărilor agricole se va schimba

Administrația Națională de Meteorologie dispune de cea mai performantă infrastructură din sud-estul Europei. Există 160 de stații meteorologice automate care transmit date în flux automat la minut, o rețea de opt radare care oferă informații estimative privind cantitățile de precipitații și o rețea care face măsurători privind rezerva de apă în sol și în baza căreia se obțin informații privind evoluția regimului de umiditate din sol pe toată durata anului. În funcție de aceste informații, fermierii își pot adapta lucrările în câmp.

De altfel, schimbarea datelor din calendarul agricol a fost un alt subiect al discuției avute cu dna Elena Mateescu. Potrivit proiecțiilor temperaturii aerului și a cantităților de precipitații, cel puțin pentru grâu, pe viitor înființarea culturilor se va face la o altă dată decât cea de acum. În prezent, în sudul României se însămânțează începând din 25 septembrie și până spre 15-20 octombrie. În contextul schimbărilor climatice previzibile, semănatul se va face mai târziu. Această creștere a temperaturii asociată cu precipitații ușor mai abundente în anumite secvențe în luna octombrie, reface rezerva de apă din sol după o vară secetoasă. Astfel este posibil ca pe viitor să vorbim despre o perioadă optimă de înființare a culturilor de toamnă începând din 5 octombrie până spre 5 noiembrie. Comparativ cu grâul, la porumb vom putea vorbi despre un semănat mai timpuriu, începând chiar de la jumătatea lunii martie până cel târziu 10 aprilie. Acum perioada optimă este cea cuprinsă între 1-20 aprilie.

Cum va fi iarna aceasta

Estimările ANM indică pentru ultima lună de toamnă temperaturi apropiate de normal, exceptând partea de sud-est, local în sud și vestul țării, unde este de așteptat ca valorile termice medii lunare să fie mai ridicate decât în mod obișnuit. Cantitățile de precipitații au în continuare caracter excedent – în toată luna noiembrie, spre exemplu, se înregistrează 40-45 l/mp. În decembrie, temperaturile vor evolua, în general, în limite normale, cu ușoare tendințe de valori peste ceea ce ar fi normal pentru prima lună de iarnă, mai ales în partea de sud-vest și local în sudul țării. Însă, pe măsură ce ne îndreptăm spre iarnă, temperatura va scădea, iar în ianuarie, cea mai rece lună din an, valorile termice vor fi mai scăzute în special în partea de centru, vest și nord a României și cu precipitații ceva mai multe în partea de vest. Deși se înregistrează o creștere a temperaturii medii lunare, chiar și iarna sunt perioade în care valorile temperaturilor sunt mai ridicate; nu este exclus ca acestea să fie întrerupte de valuri de frig care să aducă și strat de zăpadă abundent și viscol, cum ar fi normal. În luna decembrie trebuie să se înregistreze în mod normal un viscol, în ianuarie unul sau două viscole, la fel și în februarie. Statistica ultimilor ani a arătat însă că iarnă autentică cu strat de zăpadă foarte abundent se înregistrează abia în a doua jumătate a iernii. Nu este însă o regulă care trebuie să se aplice și în iarna 2016-2017.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 10-11

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că începând cu data de 12.05.2016 a demarat autorizarea la plată a schemei de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (înverzire) precum și pentru submăsurile compensatorii din PNDR aferente Măsurii 13. Numărul total de fermieri pentru care au fost emise deja ordinele de plată este de 532.362 fermieri. Suma totală autorizată după data de 12.05.2016 este de 944.2 milioane lei (212,89 milioane euro) și este compusă din: 685,25 milioane lei (155,17 milioane euro) din bugetul U.E. - F.E.G.A. (Fondul European de Garantare pentru Agricultură), 13,33 milioane lei (2,97 milioane euro) din bugetul național, respectiv 245,64 milioane lei (54,8 milioane euro) din bugetul U.E. - F.E.A.D.R. (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală).

Numărul total de beneficiari plătiți începând cu data de 08.04.2016 și până în prezent este de 756.210 beneficiari.

În ce privește Campania de primire a cererilor unice de plată 2016, au fost depuse un număr de 754.151 cereri, pentru o suprafaţă de 6.035.690 hectare.

Perioada de depunere fără penalizări a cererilor de plată va continua până la data de 31 mai 2016.

Avînd în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale O.U.G. 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 31 mai 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

În prezent, în lume, 30% din producţia de legume se produce sub plastic. Cele mai mari suprafeţe sunt în SUA – 21. 000 ha, în Franţa – 11.350 ha, iar în Italia 25.000 ha, întreaga suprafaţă fiind cultivată în zona de sud. Folosirea materialelor plastice în legumicultură s-a extins în toate ţările cultivatoare de legume, deschizând drumuri noi în agrotehnică şi oferind condiţii favorabile pentru obţinerea unor cantităţi sporite de legume, pepeni şi căpşune de primă apariţie.

Cultivatorii din bazinul legumicol Buzău dispun de o experienţă îndelungată în folosirea maselor plastice în producerea de legume proaspete şi de cea mai bună calitate, prin înfiinţarea culturilor după sezon, alternând cultura celor protejate cu folie de polietilenă cu a acelora realizate în câmp deschis. Aşa se face că, în perioada de iarnă, găseşti în pieţele din Buzău spanac, salată, ridichi de lună, verdeţuri, primăvara varză timpurie pentru piaţă şi export, iar vara se adaugă legumele termofile. În perioada 1968 - 1990 Staţiunea cu profil legumicol şi Uzina Romcarbon au creat şi experimentat mai multe tipuri de solarii, au creat folia perforată, au stabilit tehnologiile de producţie, au sprijinit producătorii cu fonduri de investiţii pentru construirea a peste 250 ha solarii, ceea ce a permis ca judeţul Buzău să fie un exportator de legume. Protejarea legumelor în construcţii tip tunel, folosirea foliei perforate sunt de actualitate pentru micii producători. De când suntem în UE producerea de legume în serele din România a devenit o afacere nerentabilă pentru că energia este foarte scumpă, iernile sunt aspre, există căderi de zăpadă după plantare (cultura în solarii tip MATCA distruse anual de ger şi vânt). De aceea acestea trebuie regândite. Serele acoperite cu plastic nu şi-au dovedit eficienţa, din ele livrăm legume foarte târziu.

Putem realiza legume, pepeni, cartofi preîncolţiţi, căpşune plantate vara, producţii nonstop, tot timpul anului, prin folosirea combinată a solariilor tip tunel şi a foliei perforate. Dacă vă uitaţi la ţările mediteraneene, folosesc în primul rând aceste tehnologii ieftine în solarii şi livrează în centrul şi nordul Europei legume, pepeni, căpşuni, mult înaintea celor produse în câmp. În anul 1973, după o vizită la expoziţia internaţională de mase plastice folosite în agricultura din Milano - Italia, am văzut, am proiectat şi construit solarul tip tunel, iar Uzina de mase plastice din Buzău a produs folia perforată şi folia pentru solarii.

Folia perforată este o peliculă groasă de 0,08 mm, cu 400 perforaţii, tăiate rotund, cu diametrul de 1 cm, tăieturi incomplete, făcute pe numai 3/4 din lungimea cercului, astfel că perforaţiile sunt prinse şi se mişcă în sus şi în jos, în funcţie de circulaţia gazelor: ziua, când temperaturile cresc dinspre sol spre atmosferă, sunt ridicate, iar seara se închid. Dacă noaptea îngheaţă în atmosferă vaporii de apă acumulaţi peste zi devin cristale de gheaţă, o peliculă ideală pentru ca sub folie să se păstreze o temperatură pozitivă. Folia asigură şi protecţie în caz de calamităţi iarna, când vântul rupe folia de pe solar şi ninge. În Buzău ninsorile, vântul puternic după plantare nu au rupt solariile tip tunel.

În ultimii ani, cu fonduri europene s-a construit tipul de solar japonez - olandez - francez, cu fonduri de peste 1,5 milioane euro/ha, dar noi continuăm să consumăm legume, căpşuni şi pepeni tot din Grecia, Spania şi Olanda.

Prin programul PNDR Măsura 121 – Ferme familiare se acordă fonduri pentru construirea a 0,1 ha solarii, fonduri care să fie folosite pentru construirea de solarii de tip tunel, aplicând tehnologia care foloseşte şi folia perforată, precum şi combinaţia cu tunele joase. Tehnologiile vor fi prezentate în alte articole, acum urmând să prezentăm elementele componente al unui tronson (modul) de solar tip tunel.

Un modul l are o lăţime (deschidere) de 5,2 m şi o lungime de 60 m, deci o suprafaţă activă este de 312 mp, iar pe o suprafaţă de 1.000 mp se pot monta circa 3 tunele, având între ele o zonă de 1 m. Tunelul are o înălţime la coamă de 2,7 m, ceea ce permite să cultivi după scheme verificate orice cultură, înaltă, joasă.

Arcele se montează la 2,5 m, între ele vor fi trei lonjeroane pentru fixare, vor fi confecţionate arce şi lonjeroane, ţăruşi din ţeava de construcţii de 37 mm, care se recomandă să fie vopsită.

Materialele necesare pentru un tronson lung de 60 m şi lat de 5,2 m, cu o desfăşurată de 10 m, sunt:

Ţeava neagră de construcţii de 37 mm = 26 arce cu 260 m = câte trei lonjeroane de 60 m, deci 180 m şi 62 ţăruşi de 0,3 m fiecare = total ţeavă 550 m lungime. Arcele se pot executa în gospodărie de către un specialist care construieşte un banc de lucru pentru îndoirea la rece a ţevilor de 37 mm, restul este sudura. Folia groasă de 0,2 mm (1 kg are 5 mp), total 260 mp, deci 52 de kg. Folia desfăşurată se prinde lateral prin îngropare, de-a lungul tunelului se montează câte două sârme, una sub folie şi alta peste folie, cu copci între ele, în total sârmă galvanizată de 2,8 mm = 100 kg. La Buzău se produce şi banda de polipropilenă care se montează peste folie în cruciş legată de ţăruşi, alternativ (se montează două benzi). Se folosesc în total 8 kg pe tronson.

Valoric, ţeava de 37 mm 550 m x 25 lei/m          = 13.750 lei.

Folie plastic de 0,2 mm 52 kg x 12 lei/kg = 624 lei (se înlocuieşte în fiecare an).

Banda de polipropilenă 8 kg x 10 lei/kg = 80 lei (din 5 în 5 ani).

Sârmă galvanizată de 2,8 mm 100 kg x 10 lei/kg =  1.000 lei.

Total pentru un tronson – 15.500 lei.

Pentru culturile care se recoltează după 1 aprilie = cartofi preîncolţiţi, căpşuni plantate vara anterioară, varză soiuri timpurii, pepeni şi care s-au înfiinţat în februarie – martie vom folosi în plus folie perforată, pusă după plantare, câte 4,5 kg/tronson x 12,5 lei/kg = 57 lei.

Total pentru 1.000 mp solarii de tip tunel

45.000 lei sau 10.000 euro.

Măsura 121 – Ferma familiară acordă maximum 125.000 euro, dintre care fonduri proprii 50% în primul an. În anii următori cheltuielile sunt mici pentru acoperit şi mari pentru tehnologie. Tehnologiile de producţie vor fi prezentate în alte articole.

Petre EREMIA

Anul agricol 2011-2012 a început cu secetă, aceasta fiind amplificată şi de temperaturile mari de peste vară, care au blocat practic procesele fiziologice ale plantei. Noul an agricol demarează în condiţii la fel de nefavorabile. România a fost traversată de câteva fronturi atmosferice umede, dar nu în toate zonele au căzut precipitaţii suficiente. Sudul şi estul ţării rămân, în continuare, cu rezerve mici de apă în stratul fertil de 0-20 cm. Lucrurile stau destul de rău în Iaşi, Vaslui, Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj şi Mehedinţi. Cum au procedat fermierii în aceste condiţii, pe ce structură a culturilor s-au axat în această toamnă şi ce tehnologii consideră ei că le vor aduce rezultatele scontate aflăm de la câţiva dintre fermierii cu care am discutat.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria Bogdan
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012