Cadastrul constituie în România o activitate veche și totuși nouă în condițiile actuale, constituind sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietari.

Pentru realizarea acestor obiective a fost creată Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Prin elaborarea unor acte normative – Legea nr. 23/1933 pentru organizarea cadastrului funciar și introducerea cărților funciare, Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar și Legea nr. 18/1991 a fondului funciar s-au asigurat condițiile necesare cunoașterii și gestionării unitare și eficiente a fondului funciar și a teritoriului național.

În fapt, prin înființarea ANPCI a fost distrus un sistem unitar de Cadastru și Organizare a teritoriului sub pretextul lichidării „rămânerilor în urmă” în domeniul cadastrului și publicității imobiliare, lipsind agricultura de principalul organ tehnic care asigura cunoașterea și evidența resurselor funciare și condițiile optime de valorificare în cadrul unor structuri agrare viabile prin lucrări de cadastru, comasare și organizare a teritoriului, ca bază pentru amplasarea coordonată a investițiilor și modernizarea (aplicarea) unor sisteme raționale de agricultură recomandate de cercetarea științifică.

Deși prin Legea cadastrului și a Publicității Imobiliare Agenția a preluat structura imobiliară cu dotările aferente și cei peste 3.000 de specialiști, Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu a realizat cadastru în perioada ce a urmat nici măcar într-o comună pe an în fiecare județ, până în anul 2015 când, la propunerea Ministerului Agriculturii, Guvernul a aprobat Programul de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023. Nefiind preocupată decât de obținerea unor avantaje materiale directe în relațiile cu cetățenii, fiecare oficiu județean a lucrat după reguli proprii, ocupându-se în cea mai mare parte de întocmirea documentațiilor tehnice pentru Cartea funciară pentru a facilita vânzări/cumpărări adesea în timpul programului de lucru.

Pentru „eliminarea abuzurilor și dezordinii în acest domeniu” a fost elaborată Strategia Națională pentru Dezvoltarea și Modernizarea Cadastrului. Se menționează că anul 2001 s-a marcat ca fiind un an al schimbărilor majore, Agenția Națională având în subordinea sa atât cadastrul agricol, cât și organizarea terenului.

Dar, organizarea teritoriului a fost lichidată, iar mențiunea furnizării de date reale pentru înființarea de exploatații agricole viabile și eficiente nu a mai avut organul tehnic de realizare.

Cele peste 15 ordine ale ANCPI de completări frecvente cu noi tipuri de conținut, ca și frecventa schimbare a directorului general au creat numai iluzia unei activități continue pentru că în 2015 raportau numai 7 lucrări de cadastru realizate.

Adoptarea Programului Național de Cadastru și Carte funciară 2015-2023 avea scopul realizării înregistrării sistematice a imobilelor în sistemul integral de cadastru și carte funciară la nivelul întregii țări în aplicarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, cu completările și modificările ulterioare. Pe durata Programului Național se înființează și un număr de maximum 600 de posturi noi.

Cu toate acestea, se constată că, deși au trecut 27 de ani de la apariția Legii nr. 7/1996 și 8 ani de la aplicarea Programului de cadastru și carte funciară 2015-2023, este departe de a fi încheiat, cel vitregit în principal fiind Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Și aceasta pentru că Agenția este „stat în stat”, controlul statului asupra realizării programului soldându-se ca de obicei cu înlocuirea Președintelui Director General al Agenției.

Deși programul era desfășurat cu termene de realizare anuale, în continuitatea schimbărilor politice ale administrațiilor, responsabilitatea pentru nerealizarea an de an a obiectivelor stabilite a dus la bilanțul nerealizărilor și cu singura măsură (tradițională în acest caz), schimbarea Directorului general și prelungirea termenului de realizare, pentru că rezultă neimplicarea în realizarea scopului principal pentru care a fost creată Agenția – cadastrul.

Trebuie evidențiat că, odată cu preluarea activităților de la Ministerul Agriculturii, lucrările de cadastru nu cuprind, conform Legii, și funcția economică a cadastrului pentru stabilirea valorii bunurilor imobile (nu a fost abordată) nici măcar pentru lucrările realizate, iar Organizarea teritoriului nu a fost considerată în atribuțiile sale, fiind lichidată, ceea ce a făcut pierderea momentului în a fi realizat concomitent cu introducerea cadastrului și comasarea terenurilor.

Este de notorietate că dintotdeauna cadastrul s-a numit „funciar“ pentru că toate terenurile constituie fondul funciar. Noua  denumire de cadastru „sistematic“ a fost adoptată pentru a exclude acea legătură de bază cu pământul, cu agricultura cadastrului. Or, terenurile cu destinație agricolă dețin ponderea în cele cinci categorii de destinație (agricolă, forestieră, aflate permanent sub ape, intravilane și terenuri cu destinații speciale) și faptul că principalele transformări privind deținerea și utilizarea ca principal mijloc de producție – prin caracteristicile sale principale – fertilitatea, limitat ca întindere și nu poate fi înlocuit cu alt mijloc de producție – cadastrul funciar a fost într-o permanentă relație cu Organizarea teritoriului agricol prin atributul comun – cunoașterea și valorificarea rațională, durabilă a resurselor financiare, condiții de bază pentru dezvoltarea agriculturii.

De aceea, cadastrul a fost întotdeauna la agricultură pentru că fondul funciar agricol i-a aparținut ca mijloc de producție și obiect al muncii și pentru că principalele schimbări de folosință, de proprietate, de exploatare, de ocupare pentru localități urbane și rurale, rețele de drumuri și alte echipări tehnice se realizau cu acordul Ministerului Agriculturii.

Astfel, afirmate ca un întreg unitar și sintetic, Organizarea teritoriului și Cadastrul apar ca un sistem integral și în același timp deschis prin relațiile cu mediul economic, ecologic și social, pentru realizarea echilibrului între cerințele de valorificare, conservare și protejare în contextul modernizării vieții rurale  și dezvoltării economice, ceea ce impune ca o cerință revenirea cadastrului la agricultură, care este direct interesată să urmărească realizarea Programului și apoi întreținerea și actualizarea lucrărilor, în cadrul unei Direcții Generale de Fond Funciar (Cadastru, Organizarea teritoriului, gospodărirea fondului funciar), așa cum a existat de mai bine de 100 de ani.

Prof. univ. dr. ing. Ion BOLD,

Membru ASAS și AOȘR

Suntem aproape de sfârșitul anului 2016. Mai sunt doar trei ani până în 2020, atunci când s-a impus termenul limită pentru cadastrarea suprafețelor agricole. Până în momentul de față doar 20% din terenuri au fost cadastrate, așa că presiunea de a recupera decalajul în doar trei ani este uriașă. De realizarea ei depind toți fermierii, pentru că începând cu 2020 se vor acorda subvenții doar pentru terenurile agricole care au cadastru și care sunt lucrate acolo unde figurează în acte. Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR și manager al societății Elesit este indulgent și spune că în ritmul de acum cadastrarea se va face în...30 de ani. Are totuși o propunere care ar reduce perioada la maxim 5 ani. Îl ascultă totuși cineva din conducere?

Legea 18 a făcut mai mult rău decât bine

– Dle Sitaru, care este situația cadastrării agricole acum?

– În primul rând trebuie să spun că legea 18/1991 a făcut mai mult rău agriculturii decât bine, prin faptul că a fărâmițat foarte mult proprietatea funciară. Există acum ocazia de a îndrepta această greșeală. Pentru a se întâmpla asta, cadastrarea agricolă trebuie să se facă la pachet cu o lege a comasării terenurilor agricole. Practic, să se facă o reformă a proprietății.

Au trecut deja 25 de ani de când Legea 18 a intrat în vigoare, iar proprietatea și-a schimbat foarte mult structura. Așa că este absolut necesară această reformă a proprietății. Care ar fi avantajele ei? În primul rând i-ar ajuta și pe agricultorii mici, dar și pe cei mari prin faptul că această comasare ar însemna un plus extraordinar pentru fermele lor. Le-ar crea astfel șansa să investească în terenuri, care să figureze ca fiind ale lor și pe titlu de proprietate. Cât despre fermierii mici, pe unii dintre ei i-ar aduce înapoi acasă din străinătate, pentru că prin comasarea tuturor terenurile ar putea să facă o investiție pe o suprafață mai mică și să o cultive cu ce culturi vor. Dar neavând comasat pământul, efectiv nu pot să facă acest lucru, pentru că ar trebui să cumpere sau să cedeze niște terenuri. Din punctul meu de vedere, dacă odată cu cadastrarea agricolă s-ar face și această reformă a proprietății, lucrurile s-ar petrece mult mai simplu, mai repede și cu costuri de multe ori mai mici decât se va face acum în baza legii 18.

20% din suprafața agricolă are cadastru

– Ce avantaje are această variantă propusă de dvs?

– Cadastrarea agricolă ar trebui să fie gata în 2020. Însă dacă se va face după Legea 18 părerea mea este că va fi un proces sortit eșecului. Nu se va putea realiza tocmai din cauza divizării terenurilor. Dacă într-un interval, stabilit de legiuitor, să zicem de un an, toată lumea ar duce la unitatea administrativ teritorială titlurile actuale de proprietate și o comisie, stabilită tot prin lege, ar pune cap la cap toate documentele, ar putea ca proprietarii să aibă aceste terenuri comasate. Sau dacă proprietarul vrea să aibă terenurile divizate, atunci să plătească o diferență. Mai mult decât atât, pentru anumite suprafețe de teren care depășesc anumite dimensiuni nu ar mai trebui să plătească statul. Deci ar fi un avantaj și pentru stat, pentru că ar plăti mult mai puțin pentru cadastru. Un alt câștig pentru stat ar fi că prin comasarea terenurilor ar crește mult rentabilitatea producției agricole. Ulterior impozitele redirecționate către bugetul de stat, ar fi mult mai mari. În plus și agricultorii ar fi mai eficienți, ar câștiga mult mai bine și le-ar crește bunăstarea. Toată lumea ar avea de câștigat. În momentul de față cadastrarea agricolă este făcută doar pentru cei care au cumpărat terenurile în ultimii 20 de ani sau de când s-a permis vânzarea terenurilor agricole. Aceștia sunt singurii care au cadastrat suprafețe agricole. Probabil că în ansamblu doar 20% din suprafața țării este cadastrată în momentul de față, însă acest proces s-a făcut cu costuri foarte mari. Practic aceste cadastre ar trebui anulate și făcută o cadastrare de la zero. Și repet! Să se facă ținând neapărat cont de o reformă a proprietății prin comasarea terenurilor agricole. Acolo unde sunt deja comasate terenurile nu trebuie să se umble, dar trebuie să se ia măsuri acolo unde acestea sunt foarte fărâmițate. Este drept, unele suprafețe sunt comasate de noi pentru a le putea lucra eficient, dar această comasare este făcută fără lege și fără acordul proprietarilor. Și nu este în regulă.

Cum e mai bine, 30 sau 5 ani?

– În ritmul actual în cât timp se va face cadastrarea?

– De fiecare dată când am avut o tribună la care să mă exprim am vorbit despre cum ar trebui să se facă această cadastrare și o să continui să fac acest lucru. La auzul acestei propuneri au fost foarte mulți politicieni care mi-au spus dintr-o dată că nu se poate face așa. Nu se poate, pentru că nu vor ei să se poată. Eu cred că este posibil acest lucru. În Franța cadastrarea agricolă s-a făcut după acest model, deci se poate. Dacă s-ar face o astfel de comasare a terenurilor, agricultura ar primi un restart și ar beneficia toată țara de o productivitate mult mai bună. Cred că ceea ce am spus eu a ajuns la urechile cui trebuie, dar cred că simplitatea propunerii mele îi sperie pe unii. E atât de simplu și ar putea fi atât de eficient, încât oamenii aproape că nu iau în considerare acest model de cadastrare. Dacă în baza Legii 18 cadastrarea agricolă se va face în 30 de ani este bine. Având în vedere că oamenii sunt plecați în toată lumea asta și că aducerea documentelor ar dura, cred că este nevoie, și în cazul variantei propuse de mine, de niște termene generoase. Dar în orice caz nu vorbim despre zeci de ani, ci cred că s-ar putea face în 3-5 ani.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 22-23

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti