reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Sep 2019

Curăță aerul din locuință cu ajutorul plantelor

În ziua de astăzi avem nenumărate posibilități și variante de odorizante pentru a împrospăta plăcut locuința, biroul sau mașina. Însă v-ați gândit măcar o clipă cât de periculoase sunt aceste produse pentru starea noastră de sănătate? De cele mai multe ori conținutul odorizantelor este toxic și nu face altceva decât să ne îmbolnăvească încet și sigur.

Fără odorizante

Vestea bună este că plantele pot înlocui cu succes rolul odorizantelor; în plus, ele au puterea de a purifica aerul din casă. Trebuie doar să învățăm să trăim într-un mediu sănătos, cu un aer curat și plin de arome diverse emanate de plantele pe care natura ni le-a oferit. Aceste minunăţii spectaculoase se comportă ca un plămân vegetal care aspiră noxele din locuinţă. Știați că în anul 1989 cercetătorii de la NASA au realizat un studiu pentru a depista care sunt cele mai harnice plante în curățarea mediului din cămin? Oamenii de știință au analizat compoziția aerului și au găsit numeroase substanțe nocive. Printre acestea se numără tricloretilena, care provine din adezivi, vopsea, mochete, parchet sau mobilă recent achiziționată. De asemenea, benzenul, xilenul și amoniacul sunt alte substanțe toxice care se găsesc în aproape orice locuință. În urma analizei efectuate, cercetătorii au fost uimiți să afle cât de eficiente pot fi  banalele flori de apartament deoarece acestea pot elimina până la 87% din cantitatea de toxine din aer. Printre florile studiate se numără fiscusul, aloe vera, clorophytum sau cactusul. Bineînțeles, lista micilor inamici ai substanțelor toxice poate continua.

Busuiocul, pe lista preferințelor

De asemenea, busuiocul este unul dintre cele mai îndrăgite plante aromatice și este nelipsit din bucătăria gospodinelor. Răspândește rapid un parfum plăcut, ține insectele la distanță și poate fi cultivat cu ușurință în ghivece sau în jardiniere. „Cred că busuiocul este cap de listă în privința purificării aerului. Un alt exemplu de plantă ce curăță aerul este valul miresei sau clorophytum. Planta absoarbe fumul de țigară și substanțele cancerigene pe care acesta îl conține. De asemenea, cactusul poate capta undele electromagnetice care împânzesc spațiul nostru și pe care nu le vedem, însă pot avea efecte nefaste. Această plantă este recomandată să fie așezată lângă televizor. Mai sunt și alte plante ca ficusul, Dracaena, iedera care absorb benzenul, formal­dehida, compuși toxici ce se ascund în mobilier, parchet, diferiți solvenți care sunt folosiți în industria mobilei. Totodată, pe lângă rolul de purificator, crizantema poate fi folosită ca plantă repelentă contra țânțarilor. Organele vegetative ale plantei emană substanțe ce alungă insectele și în special țânțarii“, spune dr. ing. Costel Vînătoru, cercetător la SCDL Buzău.  Este important să menţinem un contact cât mai strâns cu natura și nu să ne îndepărtăm de ea! Decorarea casei cu plante este un pas bun în acest sens şi o decizie inspirată nu numai din punct de vedere estetic, ci şi în ceea ce privește menţinerea unui grad bun de sănătate. De asemenea, pentru a ne bucura şi mai mult timp de florile din locuinţa noastră trebuie să le acordăm şi un pic de atenţie. Una dintre cele mai comune greşeli în privinţa plantelor de apartament este udatul excesiv. Vara florile se udă mai des, chiar zilnic, iar în sezonul rece acestea se udă mai rar pentru a face o corelaţie între temperatura din încăpere şi frecvenţa udărilor.

Ruxandra HĂBEANU

  • Publicat în Magazin

Cinci plante care resping țânțarii

Gălbenelele

Aceste flori minunate au, pe lângă aspect, culoare, proprietăți medicinale, și o calitate deosebită – țin țânțarii la distanță. Prezența lor în grădină vă va feri familia și animalele de țânțari. Ceea ce este interesant este faptul că ele pot fi plantate atât primăvara, cât și toamna. Tot ce trebuie să faceți este să le asigurați o zonă însorită și un sol fertil. Pentru a vă păzi cât mai eficient plantați-le cât mai aproape de zona de luat masa sau unde stați mai mult în grădină. În acest sens, puteți folosi spațiul din grădină sau, și mai bine, le plantați într-un recipient, ghiveci, coș pe care să-l puteți muta apoi când și unde doriți.

planta galbenele

Roinița

Melisa sau „floarea stupului“, așa cum mai este numită această plantă, are o serie întreagă de proprietăți, nu doar curative, ci și repelente pentru fluturi și păsări, dacă doriți ca acestea să nu vă viziteze grădina. Plantați câteva tufe de roiniță pentru că vă poate oferi extrem de multe beneficii. Sub formă de ceai, tinctură băi sau chiar ca umplu­tură în realizarea unei pernițe aromatice, ea poate face minuni. Grație uleiurilor volatile, frunzele au efect ușor sedativ, oferind un somn liniștitor, o acțiune antivirală și antibiotică, dar este considerată și cea mai bună plantă împotriva bolilor de inimă. Nu are nevoie de prea multă îngrijire, în schimb mirosul ei va debusola țânțarii atunci când vor încerca să găsească gazdele lor obișnuite în grădină.

planta roinita

Busuiocul

Considerat la indieni planta lui Krishna și a lui Vishnu, iar la romani planta dragostei și a fertilității, busuiocul a avut întotdeauna o aură sacră. Dincolo de această dimensiune spirituală, busuiocul are incredibile proprietăți vindecătoare. El poate fi recoltat din iunie până toamna târziu și folosit proaspăt, sub formă de tinctură, ceai, băi sau ulei volatil. Pentru efectul repelent împotriva țânțarilor acesta se plantează în ghivece individuale pentru a fi mutate în spațiile unde doriți să aveți protecție împotriva insectelor înțepătoare.

planta busuioc

Lavanda

Dacă vreți să renunțați la spray-urile din comerț pline de chimicale, aflați că lavanda poate fi o soluție naturală, plăcut mirositoare și eficientă în a ține țânțarii departe de familie. De altfel, acest ulei este de multe ori folosit ca ingredient în substanțele repelente de pe piață, doar că în compoziția acestora mai apare și DEET (dietil toluamida), o substanță chimică despre care cercetările spun că până la 15% este absorbită prin piele direct în fluxul sanguin, afectând celulele nervoase și determinând schimbări comportamentale. De aceea, mult mai sănătos ar fi să apelăm la uleiul de lavandă pe care să îl diluăm într-un alt ulei cum ar fi cel din migdale dulci, nucă de cocos sau uleiul organic de soia care și el, aplicat pe piele, va avea același efect împotriva țânțarilor. Lavanda vă poate apăra înveselind totodată grădina sau poate fi o bună santinelă plantată într-un ghiveci și ținută în preajma membrilor familiei.

planta lavanda

Usturoiul

Dacă stați mai mult prin grădină și aveți zone umbroase sau mai umede în care știți că sălășluiesc țânțarii, vă puteți feri de ei cu ajutorul usturoiului. Pregătiți într-un blender un amestec din 4 căței de usturoi și câteva linguri de apă, treceți mujdeiul obținut printr-o strecurătoare, pentru că veți avea nevoie doar de uleiul din usturoi, nu și de pulpă, apoi amestecați totul cu 3,5 litri de apă. Turnați lichidul într-un recipient cu pulverizator și stropiți zonele în care își fac veacul țânțarii. În felul acesta veți scăpa nu doar de țânțari, ci prin efectul antibacterian al usturoiului veți feri și plantele de multe boli. Din păcate, metoda poate fi aplicată doar în grădină, pentru că în casă mirosul v-ar ține și pe dumneavoastră la distanță. În schimb, puteți folosi atât în casă cât și pe piele ulei de mentă. Va avea același efect împotriva țânțarilor.

usturoi capatana

Patricia Alexandra POP

Noi soiuri de legume de la Buzău

Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură vine în întâmpinarea legumicultorilor cu două soiuri noi. În continuare vom prezenta caracteristicile acestora.

Soiul de ridichi de lună ANTIŢA

Acesta este un soi timpuriu, destinat cultivării în seră, solar, câmp, cu o toleranţă bună faţă de agenţii patogeni, cu potenţial de producţie. Este un soi rezistent la crăpare, cu gust plăcut, destinat consumului în stare proaspătă. Greutatea medie a fructului este de 40.8 g şi are un diametru de 4,2 cm. Are forma rotundă, culoare exterioară roşu deschis, iar culoarea interioară este albă, fără influenţe de roşu în pulpă. Soiul de ridichi de lună ANTIŢA a fost omologat în anul 2014 şi îl are drept autor pe dr. ing. Costel Vânătoru din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Soiul de busuioc VIOLET DE BUZĂU (Ocimum basilicum var. violaceum)

Este un soi de busuioc roşu ce urmează să fie omologat în şedinţa ISTIS din luna noiembrie 2015. Acesta poate fi cultivat cu succes atât în spaţii protejate, cât şi în câmp deschis (30 cm între plante pe rând şi 70 cm între rânduri), dar şi în ghivece.

Principalele caracteristici: • este un soi semi­timpuriu, ce înfloreşte vara-toamna; • este o plantă anuală, varietate de busuioc roşu-violet; • talia plantei este de 60-70 cm; • diametrul tufei are 40-45 cm; • forma plantei este erectă. Tufa este ramificată, uşor răsfirată, cu un foliaj mediu-bogat, cu frunze uşor zimţate; • forma limbului frunzei este eliptică; • culoarea frunzelor este neobişnuită, violet-purpurie, datorită conţinutului mare de antocianine; • floarea are corola de culoare roz-violet; • seminţele eliptice de 2/1 mm au culoarea negru uşor maroniu şi sunt mate; • masa a 1.000 de seminţe este 1,3 g, iar la un gram sunt 750 de seminţe; • polenizarea este liberă. Potenţialul de producţie. Este un soi rezistent la bolile şi dăunătorii specifici, cultura neînregistrând pierderi. Producţia de iarbă proaspătă este de 10-12 t/ha. Busuiocul VIOLET DE BUZĂU are o capacitate de păstrare a seminţelor medie (3-4 ani), fără a se diminua prea mult capacitatea de germinare. Domeniul de aplicabilitate. Este o plantă condimentară, ornamental – decorativă, ce se cultivă prin semănat direct şi prin răsaduri şi care suportă o mare flexibilitate în funcţie de scopul culturii. Se utilizează în scop culinar, ornamental şi medicinal, existând posibilitatea utilizării şi în industria parfumului datorită aromei puternice mentolate, foarte plăcute. Beneficiari potenţiali pot fi societăţile agricole de profil, cultivatorii privaţi sau asociaţi, industria alimentară, cosmetică şi medicina complementară.

Autorii soiului sunt dr. biol. Floarea Burnichi şi CS III Bebea Petruţa din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Abonează-te la acest feed RSS