reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Aug 2019

MADR vrea să redreseze sectorul de creștere a bovinelor, dar nu prea reușește

Înspre și dinspre unul dintre izlazurile comunale ale localității mele de baștină deunăzi vreme treceau 20-25 de capete de vaci cu lapte. Astăzi, o singură familie mai crește 2-3 exemplare. Decimarea efectivelor de bovine din gospodăriile populației ține de mai multe motive: lipsa de organizare a colectării laptelui; prețul neconvenabil al acestuia; lipsa forței de muncă la recoltarea nutrețului (fân); o oarecare comoditate care a pus stăpânire și pe populația rurală; migrația. Același aspect l-am întâlnit în sutele de comune pe care le-am vizitat în calitate de reporter. Practic, n-am auzit despre o localitate în care procesul să fie invers, în sensul creșterii numărului de bovine în gospodăriile populației. În schimb, în unele locuri au apărut ferme după ce au fost depopulate și desființate marile crescătorii de altădată de vaci cu lapte, dar mai ales de îngrășare. Această realitate stârnește curiozitatea de a vedea care a fost evoluția efectivelor de bovine în ultimii 30 de ani.

Și începem cu 1990. Atunci, în România existau 5.381 mii capete bovine (inclusiv bivolițe). În 2007, anul aderării României la UE, numărul a scăzut la 2.819 mii capete, ceea ce reprezintă o diminuare de 47,62%. Anul trecut, efectivul de bovine ajunsese la 2.002 mii capete, mai puțin cu 62,8% față de 1990 și cu 28,99% față de 2007. După aderare, cele mai scăzute efective s-au înregistrat în 2010, când numărul de bovine a scăzut pentru prima dată sub 2 milioane (1.990 mii capete). Datele recensămintelor generale agricole din 2002 și 2010 arată că, așa cum anticipam, cea mai accentuată scădere a efectivelor de bovine s-a înregistrat în fermele mici, numărul gospodăriilor ce dețin 1-2 vaci reducându-se cu 54%, iar cele cu efective de 3-9 vaci, cu 28%. Revenind la anul 2018, regiunea Nord-Est, aspect neschimbat aproape din 1990 încoace, deține cel mai mare număr de bovine, iar cel mai mic – Vest, asta fără să socotim, se înțelege, regiunea Ilfov-București. În tabelul următor găsiți numărul de capete pe fiecare regiune, iar în grafic, procentele.

cresterea bovinelor grafic

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale amintește de ani buni (din 2013, mai exact) că scopul principal ar fi relansarea sectorului de creștere a bovinelor. Cum a făcut-o sau o va face nu știm. Specialiștii ne spun doar că România dispune de niște „puncte tari“: suprafață mare de pășuni; o cantitate mare de produse secundare de la producția vegetală; piață de desfacere pentru produsele obținute; capacități de creștere și exploatare a taurinelor pentru îngrășare; efectiv matcă suficient de mare pentru structurarea producțiilor la taurine în cele două direcții – lapte și carne; disponibil de resurse umane în mediul rural; disponibil mare de specialiști în domeniu; stare bună de sănătate a efectivelor de bovine manifestată prin absența unor boli majore. Și atunci, ce ne determină să nu fructificăm aceste avantaje? Tot MADR ne spune care sunt hibele: slaba organizare a crescătorilor în vederea valorificării producției obținute; structura dimensională scăzută a exploatațiilor de bovine; funcționarea defectuoasă a sistemului de reproducție¸ slaba productivitate în sectorul producerii furajelor; lipsa unui sistem organizat de aprovizionare a abatoarelor cu animale; costul ridicat al procesării cărnii. Pe fondul subvențiilor europene și naționale substanțiale în sector, conexate cu alte ajutoare (pășuni, fânețe, zone naturale defavorizate), ar veni întrebarea: când se va întâmpla miracolul redresării? Nu știm! În orice caz sunt slabe speranțe să se mai petreacă acest lucru în micile gospodării ale populației! De altfel, nici nu trebuie să ne mai așteptăm ca zootehnia să mai fie ca odinioară fiindcă economia de piață se reglează de una singură, fără prea multe intervenții ale statului.

Maria BOGDAN

Claudiu Frânc: „Din grajdul din care a ieșit vaca, înapoi nu mai intră!“

Claudiu Frânc este președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România și una dintre cele mai importante voci ale sectorului zootehnic. Nu s-a ferit să recunoască neajunsurile acestui sector, să tragă semnale de alarmă atunci când a fost cazul sau să propună soluții pentru reglementarea anumitor probleme cu care se confruntă crescătorii de animale. Din acest motiv am intrat în dialog cu dumnealui pentru a afla care este situația actuală în sectorul creșterii animalelor.

– Un subiect de actualitate în acest moment este Legea Zootehniei. Cum este văzută ea de reprezentanții sectorului bovin?

– Eu am spus încă din 2016, atunci când a apărut Regulamentul 1.012, că este nevoie de o lege a zootehniei prin care să transpunem și Regulamentul 1.012, dar să introducem toate omisiunile din celelalte legi și mă refer la Legea fondului funciar, la distrugerile de culturi fie prin pășunat, prin transhumanță, fie prin circulația cu tractoare necontrolate. Nicăieri nu sunt reglementate sancțiuni pentru astfel de practici, reglementări care existau în fosta lege din 1987. În actuala lege noi nu regăsim definițiile din articolul 1, care spune că prezenta lege reglementează activitatea de creștere, exploatare, întreținere și reproducție a animalelor de interes zootehnic. Or noi am găsit doar probleme de reproducție și nu știu cât este de bine că am transpus regulamentul într-o lege sau era suficient un Ordin de ministru care se poate modifica mult mai ușor decât o lege.

– În aceste condiții, ce ar trebui făcut?

– Dacă într-un Ordin de ministru era ceva greșit, se putea corecta de la o săptămână la alta. Acestea pot spune că sunt marile noastre nemulțumiri, pentru că legea nu cuprinde toate necesitățile și ar fi trebuit adăugăm omisiunile din celelalte legi. Noi nu avem legea apărării exploatațiilor agricole, animalele cu probleme circulă printre animale sănătoase, cine nu-și cultivă terenurile nu este sancționat, nici distrugerile de suprafețe cultivate prin pășunat nu sunt sancționate. Eu cred că această lege trebuia să reglementeze tocmai aceste lucruri! Sunt multe lacune, dar totuși orice lege este preschimbabilă și sperăm să ajungem să o modificăm în sensul a fi cât mai operațională și să funcționeze în interesul crescătorilor de animale și a cetățenilor, pentru că eu cred că orice lege privește pe toată lumea.

– Care este situația actuală a pieței laptelui în România? Producem suficient lapte pentru a acoperi necesarul intern?

– La ora actuală pot spune că nu sunt probleme în piața laptelui. Suntem observatori foarte atenți ai evoluției prețului per kilogram la nivel european atât în ceea ce privește laptele contractat cât și laptele spot. Un lucru bun pentru fermieri este că după criza laptelui din 2016-2017 trecem printr-o perioadă de stabilitate a prețului. Mai mult decât atât, de 4-5 ani statistica ne arată că asigurăm din producție internă peste 90% din producția de lapte necesară pentru procesare. România procesează în jur de 110.000 tone lapte/an, iar din această valoare, 100.000 tone de lapte se recoltează de la fermierii români și doar 10% rezultă din comerțul intracomunitar. De aici reiese și stabilitate prețului.

– Dar totuși sunt zone în care procesatorii nu oferă un preț foarte bun…

– Sigur că există și procesatori care vor să profite de acele tendințe vechi – preț de vară, preț de iarnă și rezultă astfel de situații. Însă eu cred că, dacă vom învăța să ne unim, să oferim o cantitate mai mare de lapte, vom avea un contract care să ne protejeze. Nu trebuie să meargă fiecare producător să încheie un contract pentru 100 litri de lapte, ci să existe un contract așa cum are de exemplu cooperativa din Șăulia de Mureș, care colectează lapte de la peste 800 de fermieri și livrează în jur de 20 tone de lapte/zi și a obținut un preț satisfăcător pentru toți. Dacă vom învăța din aceste aspecte, nu am mai pierde 30-40 bani pe litrul de lapte și piața laptelui nu va avea de suferit.

– Dar și în acest condiții, în unele localități de deal și de munte efectivele de animale la nivel gos­podăresc a scăzut. Cum am putea să stimulăm creșterea animalelor în gospodării?

– Aici este vorba despre un aspect asupra căruia am tras semnale de alarmă de foarte mult timp. La nivel național, înainte de Revoluție existau 7 milioane de bovine la nivel național, în ferme și în gospodăriile populației și am ajuns să avem imediat după Revoluție sub 2 milioane de exemplare. Prin tradiție, zona de munte înseamnă creșterea oilor, însă dispărând vaca din câmpie, oaia din munte a fost adusă în zona de deal și de câmpie și astfel a ocupat locul vacii. Eu aș vrea să-l văd pe acel politician care va reuși să ducă înapoi ciobanul în munte, când el acum știe cât e de bine în câmpie, și să-l întoarcă înapoi la ploile și condițiile de pe munte pentru a-i reda locul vacii. Eu cred că este un lucru imposibil de realizat. Mai există o chestiune interesantă: în zona montană, dimensiunea exploatațiilor este limitată de suprafața pe care o poți aloca bazei furajere. Astfel poți crește un anumit număr de vaci, iar acest lucru trebuie stimulat și eu cred că Legea Muntelui poate rezolva multe dintre aceste aspecte. Trebuie văzut ce se întâmplă cu centrele de colectare a laptelui, cu fabricile de brânzeturi și trebuie susținută creșterea animalelor de rasă care pot oferi producții foarte bune. Eu am spus de multe ori: din grajdul din care a ieșit vaca, înapoi nu mai intră! De aceea, un alt aspect foarte important pe care trebuie să îl avem în vedere este readucerea tinerilor în satul românesc, pentru că în general bătrânii mai țin animale. Grija copiilor atunci când mor părinții sau bătrânii de care au grijă nu este înmormântarea, ci se gândesc mai întâi să scape de vacă pentru că trebuie să meargă de 3 ori pe zi la ea.

Este o realitate dură. Pe lângă aceasta, se întâmplă un fenomen foarte trist pentru satul românesc care are ca subiect legislațiile de mediu. Multe persoane de la oraș, care au o sumă limitată de bani și nu pot să-și cumpere o casă în oraș, urmăresc o casă la țară cu un preț mai accesibil. Cumpără casa scoasă la vânzare de cele mai multe ori de copiii plecați peste hotare. Au astfel vecini care au crescut din generație în generație animale. Ei, atunci doamnei sau domnului de la oraș îi pute! Nu mai țin cont de nimic și fac reclamație la Garda de Mediu și vor ca vecinii să își vândă sau să taie animalele. Dacă nici în satul românesc nu mai putem crește animale sau nu mai putem face agricultură, atunci unde Dumnezeu putem? De ce nu-și asumă aceste persoane faptul că nu au avut suficienți bani pentru confortul de oraș și vor să interzică activități care au existat acolo de când s-a făcut vatra satului? Dacă nu vom reglementa toate aceste lucruri, vom contribui într-adevăr la desființarea satului românesc!

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Boli produse de furajarea necorespunzătoare la bovine

În țara noastră, creșterea bovinelor pentru carne are o tendință ascendentă și de aceea este necesar să știm că acestea au o receptivitate crescută la agenții patogeni care produc bolile specifice. Receptivitatea raselor de bovine de carne față de agenții patogeni este similară cu cea a raselor de bovine de lapte, însă sensibilitatea este mai mică la acestea datorită timpului îndelungat petrecut în aer liber, pe pășune, precum și producției mai mici de lapte.

Afecțiunile oftalmologice la bovinele de carne sunt destul de frecvente, în special la tineret, cu simptome de cheratită și conjunctivită; în unele cazuri este afectat văzul, producându-se pagube mari din cauza sacrificărilor de necesitate. Cauzele sunt infectocontagioase și parazitare. Factorii favorizanți sunt aerul din grajd plin de amoniac și praf, condițiile de igienă necorespunzătoare, precum și insectele care transmit boala și lipsa vitaminei A. Ca tratament, se recurge la administrarea de unguente sau picături oftalmice (UNGUENT OFTALMIC, OCULOFORTE) și la dezinfecția periodică a grajdului cu Dezinfectant cationic sau Decontaminol. Ca măsură de prevenție se administrează Vitamina AD3E buvabilă în apa de băut, timp de 5-7 zile.

Indigestia ruminală se produce cel mai frecvent prin schimbări bruște de furaje, prin nutreț cu stare fizică necorespunzătoare sau furajare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ.

Alcaloza ruminală este rezultatul greșelilor de furajare, prin administrarea bruscă (fără perioadă de „obișnuire“) de furaje bogate în proteine sau azot și, respectiv, de furaje sărace în glucide. Consecința poate fi afectarea activității prestomacelor.

Indigestia ruminală putridă este consecința administrării de apă sau furaje contaminate cu bacterii, adică foarte murdare, depozitate în condiții improprii sau a pășunatului pe terenuri necorespunzătoare.

Acidoza ruminală este, de asemenea, consecința furajării defectuoase prin administrarea bruscă de nutrețuri bogate în glucide care fermentează ușor, distrug flora bacteriană ruminală benefică, formând în perioade scurte de timp cantități mari de acid lactic.

Meteorismul ruminal acut („balonare“) este rezultatul acumulării masive de gaze de fermentație în rumen și rețea, conținutul putând fi reprezentat de o spumozitate fină de fermentație – indigestie spumoasă sau gaze fără spumozitate – indigestie gazoasă.

Meteorismul ruminal acut este întotdeauna caz de urgență. Eliminarea gazelor din stomac se poate asigura prin consumul de furaje grosiere înainte de consumul nutrețurilor verzi, fragede, umede și reci, mai cu seamă al leguminoaselor. În cazul apariției bolii la un animal pe pășune, sunt obligatorii întreruperea pășunatului și scoaterea animalelor din parcela respectivă, pentru a preveni consumul de furaje și pentru a limita numărul de animale afectate.

Tratamentul este în funcție de tipul indigestiei și urmărește corectarea rației alimentare, administrarea orală de ruminative ca RUMIGEN, cu efect excitant asupra mucoasei ruminale prin stimularea indirectă a rumegării și îmbunătățirea digestiei; antibiotice: oxitetraciclină, 1-3 administrări. De asemenea, se administrează ulei de parafină și sulfat de magneziu.

De asemenea, se administrează un tratament de susținere cu HEPATO­PROTECT, VITAMINA B1-B6, PERFUZOL, GLUCOZĂ ȘI MULTIVITAROM.

În cazuri grave, se recurge la sondaj bucoesofagian sau ruminocenteză și la însămânțarea rumenului cu alt conținut rumenal de la un animal sănătos.

Dr. Gabriela Băncilă, Romvac Company S.A.

Vitamina B1 B6 Romvac

Proiect de cercetare la IBNA Balotești, dedicat rumegătoarelor de fermă (PC 4)

– prezentare generală –

În cadrul unui nou proiect al institutului IBNA Balotești, de cercetare complexă, în cadrul componentei 4, în parteneriat cu Facultatea de Biologie din București, Institutul de Biochimie al Academiei Române și catedra de Chimie din Universitatea Babes-Bolyai, se va avea în studiu influența unor substanțe extrase din plante asupra rumenului, dar și asupra producției de lapte la vaci.

Se cunoaște faptul că nutriția animalelor reprezintă ponderea cea mai mare în cheltuielile de creștere a animalelor de fermă, dar se reflectă și în calitatea și competitivitatea produselor animale obținute. Modificarea rațiilor vizează îmbunătățiri ale performanțelor productive sau ale calității produselor și nu numai. Astfel, într-o primă etapă de cercetare se va avea în vedere așa-zisa „manipulare a rumenului“, adică o modificare a populațiilor de microorganisme cu ajutorul unor extracte din plante în direcția creșterii acelora care pot degrada mai eficient rația furajeră cu compoziție cunoscută. Acest aspect este o prioritate de cercetare în ultimii ani la nivelul organizațiilor agricole internaționale, dar și la nivelul Ministerului Agriculturii din România. IBNA Balotești desfășoară de mai mult timp cercetări asupra mediului ruminal și nutriției rumegătoarelor, deci, în urma colaborării cu partenerii amintiți, vom putea aduce un grad de noutate în tehnologiile de furajare. Prin tehnici moderne de genomică se vor identifica rapid principalele categorii de microorganisme din rumen. Tot cu tehnici moderne de biochimie se vor identifica la nivel celular acei intermediari ai metabolismului proteinelor și glucidelor care pot fi utili ca biomarkeri pentru eficiența procesului de degradare în rumen. Deși scopul proiectului nu vizează și reducerea poluării cu metan, se vor urmări și efectele extractelor de plante asupra reducerii populațiilor de bacterii metanogene.

Într-o a doua etapă se vor studia efectele extractelor de plante asupra calității laptelui produs. Tehnicile moderne de spectroscopie cu detecție de masă ne vor permite să identificăm proteine/enzime din lapte, cu natură complexă și rol în metabolism sau apărarea imună (studiu de proteomică), care pot funcționa, de asemenea, ca biomarkeri pentru calitatea laptelui.

Ca o valorificare a cercetării se dorește a fi reducerea cantităților de resurse furajere proteice scumpe până la un nivel optim pentru degradarea ruminală, acest fapt având efecte nu doar economice, ci și asupra mediului înconjurător prin reducerea poluării cu amoniac. Un alt efect ar putea fi și includerea și valorificarea în rații, în mod controlat, a unor resurse vegetale cultivate doar în anumite zone sau a unor produse rezultate din diverse industrii ce folosesc legume, fructe sau semințe.

Ana CISMILEANU, Cătălin DRAGOMIR

Noi reglementări privind centralizarea prețurilor la carcasele de animale

Potrivit legislației europene* si naționale** prețurile de piață ale carcaselor de bovine, porcine și ovine precum și ale anumitor categorii de animale vii trebuie centralizate la nivel național și raportate, iar clasele pentru înregistrarea prețurilor de piață ale carcaselor de bovine se vor înregistra în Rapoartele naționale de prețuri.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face publică intenția de a demara procedurile legale pentru desemnarea unei entități, persoană juridică de drept public sau privat, în baza unei proceduri şi a unor condiţii stabilite, cu respectarea principiilor de transparenţă, competitivitate şi nediscriminare, care va fi responsabilă cu:

  • gestionarea bazei naționale de date a clasificării și a sistemului informatic aferent acestei activități;
  • colectarea săptămânală de la agențiile de clasificare a carcaselor și de la clasificatorii carcase independenți, a rapoartelor de clasificare, prelucrarea informațiilor, aplicarea metodologiilor specifice pentru calcularea prețurilor, centralizarea rezultatelor de clasificare a carcaselor, a prețurilor acestora și a anumitor categorii de animale vii, întocmirea rapoartelor naționale de prețuri, raportarea acestora către autoritatea competentă;
  • organizarea cursurilor de formare profesională pentru obținerea certificatelor de calificare sau de absolvire și/sau a certificatelor de competențe profesionale pentru ocupația de clasificator carcase, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind formarea profesională a adulților, cu respectarea standardului ocupațional aprobat;
  • eliberarea atestatelor pentru această calificare;
  • administrarea Registrului de evidență al atestatelor de clasificator pentru persoanele care au absolvit cursurile, respectiv care au obținut atestatul pentru ocupația de clasificator carcase pentru speciile porcine și/sau bovine și/sau ovine.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile participante trebuie să facă dovada implementării standardelor de gestionare a datelor privind clasificările de carcase pentru speciile porcine, bovine și ovine, efectuate la nivelul întregii țări, precum și posibilitatea implementării unui program software și a unor aplicații informatice care realizează rapoarte detaliate privind această activitate.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

* Regulamentul delegat (UE) 2017/1182 al Comisiei de completare a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

* Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1184 al Comisiei, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

** Ordonanța Guvernului nr.4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea preţurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii.

Rezultatele ultimilor ani de cercetare la Stațiunea Dancu - Iași

În cercetarea științifică din România există doi poli. Cel al lipsei totale de investiții și implicit al absenței oricăror rezultate în domeniu și cel al cercetării care a a rezistat presiunilor impuse de lipsa resurselor. Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu Iași face parte din categoria unităților care s-au salvat de la dispariție. Și, mai mult decât atât, completează portofoliul cercetării românești cu rezultate importante în sectorul de creștere a bovinelor. Ce arată retrospectiva activității de cercetare la stațiunea de la Iași aflăm dintr-un material pus la dispoziția noastră de directorul unității, Steofil Creangă.

Reproducţie şi biotehnologii

Prin activitatea de cercetare desfăşurată în cadrul laboratorului de reproducţie şi biotehnologii de reproducţie s-a urmărit optimizarea proceselor de reproducție, creşterea ratei de concepție, scurtarea intervalului fătare-concepție şi a intervalului între fătări, precum şi creşterea vieţii reproductive şi productive a vacilor.

  • creşterea ratei de concepție la vacile cu monte repetate prin utilizarea diferitelor scheme de tratament, cu 10-20%;
  • optimizarea proceselor de reproducţie la vaci prin diferite metode aplicate în perioada de gestaţie avansată şi puerperium: scăderea ponderii infecţiilor genitale cu 5-10%, reducerea intervalelor fătare –concepție cu 20-40 zile, comparativ cu lotul martor;
  • creşterea imunităţii nespecifice la vaci post­partum prin utilizarea unor imunomodulatori în peri­oada puerperală, de tipul Polidin, Imunostimulent „SRL parvum“, cu efecte de reducere a incidenţei afecţiunilor genitale inflamatorii, stimularea funcţiei sexuale şi creşterea ratei de concepţie cu 10-15%;
  • testarea în condiţii de fermă a biotehnologiei transferului de embrioni la vaci de rasa Bălțată cu Negru Românească şi Sura de stepă; stabilirea protocolului de superovulaţie şi sincronizarea estrului la donatoare şi receptoare de embrioni;
  • îmbunătăţirea arsenalului terapeutic de combatere a infecundităţii la vaci prin diferite scheme de tratamente hormonale. La vacile din loturile experimentale diagnosticate cu diverse tulburări ovariene (corp luteal persistent, chişti ovarieni, hipotrofie ovariană) ratele de gestaţie au fost între 50-70%, iar intervalele medii între tratament şi IA fecundă au variat între 53-82 zile;
  • creşterea fecundităţii cu 20-30% la vacile cu estru normal şi indus prin administrarea de gonadoreline, tip Receptal, în perioada de însămânţare.

Nutriţie şi tehnologii de creştere a taurinelor

În cadrul laboratorului de nutriţie şi tehnologii de creştere a taurinelor s-a desfăşurat o activitate de cercetare în direcţia creşterii calităţii furajelor şi optimizării raţiilor de furajare a animalelor pe categorii de vârstă, stări fiziologice, sezon şi nivele productiv, precum şi îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere şi exploatare pentru vacile de lapte înalt productive. Principalele rezultate s-au materializat în următoarele:

  • elaborarea unei tehnologii de creştere a tineretului taurin în vârstă de 0-3 luni în cuşti individuale în afara adăpostului şi a tineretului taurin 3-6 luni în boxe colective cu sistem de ventilaţie îmbunătăţit. Impactul economic a fost reducerea morbidităţii şi mortalităţii la viţeii cu 20-25%, creşterea sporului mediu zilnic la 600-700 g/zi, ceea ce a permis realizarea unei greutăţi corporale medii de 150 kg la 6 luni, iar la tineretul mascul îngrăşat realizarea unui spor mediu de 1.200-1.300 g/zi;
  • îmbunătăţirea indicilor de creştere şi dezvoltare la viţei în perioada de înţărcare prin utilizarea unor arome furajere, cu influenţe pozitive asupra palatabilităţii furajelor, crescând ingestia de furaje, nutrienţi specifici;
  • optimizarea parametrilor de reproducţie şi producţie la primipare printr-o tehnologie de hrănire îmbunătăţită, cu o raţie de bază alcătuită din nutreţuri de volum de bună calitate (fân, nutreţ murat) administrate la discreţie şi cantităţi minime de concentrate (porumb uruit – 80%, orz – 10%, şrot de floarea-soarelui – 10%), câte 1,5-2 kg/cap, care a permis realizarea unor sporuri medii de 750-900 g/zi, o greutate medie la prima montă de 400-440 kg, vârsta medie la prima fătare 26-28 luni; producţia de lapte la 100 zile de peste 1.900 kg/cap; producţia de lapte la lactaţia I-a de peste 5.000 kg/cap, cu o cantitate de grăsime de peste 190 kg/cap, fecunditatea la prima IA între 45-65%, cu un indice de însămânţare de 1,45;
  • creşterea performanţelor de producţie la îngrăşarea tăuraşilor de carne: spor mediu zilnic între 980-1.300 g/cap, cu un consum mediu zilnic de substanţă uscată de 7,7 kg/zi; randament la sacrificare 50-52%; creşterea calităţii carcasei prin utilizarea unor raţii zilnice cu următoarea structură: nutreţ murat de porumb la discreţie, fân de lucernă 2-3 kg/cap, orz măcinat 1,1 kg/cap (75%), şrot de floarea-soarelui (25%) şi substanţă uscată la furajele utilizate între 32-35%;
  • reducerea perioadei de îngrăşare a tineretului taurin cu 35-40 zile/cap, sporuri medii de până la 1.086 g/cap, un consum specific de 7,72 kg SU/kg, randament la sacrificare peste 50%, carcase de calitate superioară prin adausul în raţia furajeră tradiţională de soia boabe netratată termic în cantitate de 0,25-0,5 kg/cap, comparativ cu lotul martor;
  • optimizarea indicilor de creştere şi dezvoltare, reducerea totală a mortalităţii şi scăderea cu 23% a morbidităţii determinate de afecţiuni respiratorii, sporuri de creştere mai mari cu 15% la tineretul taurin de prăsilă prin optimizarea parametrilor de microclimat din adăpost.

Laura ZMARANDA

Președintele APRIL despre proiectul Legii Laptelui: „Ce-are a face coada vacii cu ștampila Primăriei?“

La început de an, o nouă Lege a Laptelui a fost lansată în dezbatere publică. Ca de obicei când vine vorba despre astfel de subiecte, spiritele s-au inflamat și a început să plouă cu tot felul de argumente și contraargumente. Noi am dorit să aflăm părerea celor care vor fi afectați în primul rând de această lege, respectiv a procesatorilor de lapte. De aceea am stat de vorbă cu dl Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui din România (APRIL). Această organizație reunește principalii procesatori din domeniu, la nivel național. 80% din laptele produs în România este prelucrat de membrii APRIL, iar 78% din angajații din sectorul de procesare a laptelui lucrează în societăți afiliate.

O lege care nu este necesară

„APRIL consideră că această lege nu este necesară. Ba mai mult decât atât, nu ar face decât să îngreuneze activitatea în domeniu, să genereze cheltuieli mai mari pentru producători și, pe cale de consecință, să scadă competitivitatea producătorilor autohtoni pe piața internă. În plus, nu ar rezolva nici una dintre problemele despre care se spune că au determinat elaborarea acestui act normativ. Și, pe deasupra, nu ar face decât să se suprapună cu alte legi, deja în vigoare. Asta ca să nu mai spunem că unele prevederi sunt contrare unor reglementări europene!“, consideră Dorin Cojocaru.

„Această lege a fost elaborată ca urmare a unor controale tematice ce au avut loc în primăvara și mai apoi pe parcursul sezonului estival din 2018. Cu această ocazie s-a constatat că în numeroase unități de alimentație publică – mai ales pizzerii – ingredientele folosite la pregătirea produselor erau altele decât cele prezentate în rețete și pe meniuri. Dar vă întreb: dacă la distribuitor produsul este inscripționat corect, iar în unitatea de alimentație publică bucătarul îl folosește în loc de altceva, fără să spună, cine este vinovat?“, a detaliat președintele APRIL.

Registrul Laptelui, o dublură pentru ANSVSA și APIA

Legea laptelui propusă de MADR ar introduce noi organisme de evidență și control a operatorilor economici ce procesează laptele crud sau realizează produse care folosesc ca materie primă derivatele din lapte. Cel mai important dintre aceste organisme ar fi Registrul Laptelui, care ar urma să funcționeze în cadrul Direcției Tehnice a MADR. Conform proiectului de lege „înscrierea în Registrul Laptelui, a produselor, este obligatorie pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul prelucrării/producţiei/distribuției laptelui de consum și a produselor lactate, persoane juridice, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate.

Prevederile prezentei legi nu se aplică producătorilor agricoli, persoane fizice ce obțin produse agricole în propria fermă/gospodărie și care depășesc necesarul de consum propriu și le valorifică pe piață în baza atestatului de producător și car­netului de comercializare, potrivit Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare“. Ca să poată fi înscriși în Registrul Laptelui, agenții economici trebuie să depună printre alte documente și câte o fișă a fiecăruia dintre produsele pe care le va livra, care să prezinte compoziția, conținutul energetic, etc., precum și o scurtă prezentare a produsului, în care să descrie procedeul de fabricație și, mai presus de toate, cantitatea preconizată de vânzare lunară. Adică încă înainte de a-și începe activitatea, agentul economic ar trebui să știe și cât va vinde din fiecare produs pe care îl va fabrica.

Referindu-se la aceste prevederi ale proiectului, Dorin Cojocaru a făcut câteva precizări: „Deja operatorii economici din sectorul laptelui se înscriu și raportează activitatea lunară la ANSVSA, conform Regulamentelor Europene 853, 625, 882, și Ordinului 111/2008, precum și la APIA, conform HG441/2014, fiind înscriși în Registrul de Prim Cumpărător de Lapte. Operatorii economici din Industria Laptelui rapor­tează lunar cantitățile de lapte cumpărate, calitatea și parametrii calitativi, producția lunară pe categorii de produse. Deci aceste date se centralizează deja, astfel încât lege nu ar aduce decât un plus de birocrație!“

Un alt articol al actului normativ prevede ca numărul din Registrul Laptelui atribuit fiecărui producător să fie inscripționat pe eticheta produselor acestuia, „în centrul unui dreptunghi, alb-negru, precedat de sintagma Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale“ (art. 11 alin. 2).

Noi etichete = pierderi uriașe

„Etichetele de pe multe dintre produse au ajuns să fie scrise cu litere microscopice, de nu se mai pot citi. E câte un iaurt dintre cele în ambalaje mici, care este scris pe toată suprafața. Unde să mai adaugi încă ceva? Și de ce tocmai într-un dreptunghi și nu o stea sau un cerc?“. Dincolo de aspectul legat de spațiu, chestiunea modificării etichetelor implică și costuri consistente, căci majoritatea agenților economici își pregătesc etichete pentru perioade de câte șase până la 12 luni. Or, perioada de trecere la noile prevederi legale ar fi de numai 30 de zile.

Continuând analiza proiectului de lege, Dorin Cojocaru a evidențiat și faptul că definițiile din lege sunt adesea confuze și nu cuprind o serie de produse. Apoi, legea cere ca produsele ce conțin amestecuri de lapte și produse din lapte cu grăsimi vegetale să fie elaborate pe linii de producție separate. „O astfel de prevedere contravine chiar și normelor europene și ar fi discriminatorie. De multe ori se folosesc aceleași linii pentru lapte și pentru sucuri de fructe“, a arătat reprezentantul APRIL.

O lege care ar avantaja producătorii străini

Pe lângă aspectele deja criticate, mai există încă unele chiar mai importante. Astfel, legea nu face nicio referire la cei din cauza cărora a fost elaborată: operatorii HORECA. Astfel, odată produsele ajunse la unitățile de alimentație publică, de exemplu, consumatorul nu mai are niciun control. O altă chestiune legată de aplicabilitatea legii este că îi afectează doar pe producătorii români. Producătorii din UE nu sunt obligați să se supună acestor prevederi, iar marfa lor nu poate fi oprită de la comercializare în România, căci s-ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor. În consecință, producătorii interni ar fi puși într-o situație dezavantajoasă din punct de vedere concurențial, față de cei comunitari.

În fine, organele care ar trebui să aplice legea ar fi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Și atunci de ce Registrul Laptelui ar funcționa în subordinea MADR?!

După toate aceste explicații, nedumerirea președintelui APRIL pare cu atât mai firească: „Ce-are a face coada vacii cu ștampila primăriei?“

Alexandru GRIGORIEV

Bălțata cu Negru Românească: estimări de progres genetic în condițiile actuale

Despre rasa Bălțată cu negru românească (BNR) nu se poate vorbi astăzi decât dacă se are în vedere rasa Holstein care deține o mare proporție a vacilor de lapte din țările dezvoltate și nu numai. Aceasta este și consecința înlocuirii vacilor din alte populații cu rasa Holstein-alb cu negru cu o migrație de gene din această rasă în principal din Statele Unite.

Sunt trei factori care au contribuit la această situație astfel:

1) Rasa Holstein a devenit cunoscută ca rasa cu cea mai mare producție de lapte.

2) Obiectivele ameliorării în lume au devenit focalizate pe venituri (beneficii) din vânzarea laptelui.

3) Tehnologiile existente au permis importul rasei Holstein din Statele Unite în alte țări.

În ultimele decade efectivul vacilor de lapte a ajuns la o afacere internațională în creștere mai ales cu material seminal de la rasa HOLSTEIN, care ocupă primul loc pe plan mondial în această piață globalizată.

Pe de altă parte, datorită selecției intense și celor expuse mai sus varianta în interiorul rasei Holstein s-a diminuat, fapt demonstrat științific prin mărimea efectivă a populației care s-a situat între 50-100, iar la Holsteinul din Statele Unite este de 50, fapt ce a dus la o creștere a coeficientului de consangvinizare la 0,2% pe an sau 1% pe generație (Goddard and Smith 1989, 1992), cu efecte asupra unor caractere (de exemplu, cele de reproducție, apariția de anomalii ș.a.).

Obiectivele ameliorării rasei Holstein diferă puțin de la o țară la alta, iar interacțiunea G x M este mică (Goddard 1992). Corelația genetică (rg) între diferite populații de Holstein este sintetizată în tabelul următor:

Tabelul nr. 1

Corelația genetică (rg) între diferite populații de Holstein

baltata romaneasca tabel 1

Totuși, interacțiunea G x M a fost confirmată în condițiile diferențelor mari între sistemele de producție. În aceste condiții este necesară utilizarea de MSC de la taurii produși în aceleași condiții de întreținere sau procurarea de MSC din nucleele cu care nu se constată existența interacțiunii G x M.

Pe de altă parte, este necesară producerea unei biodiversități în cadrul rasei Holstein.

Despre rasă

Conform Wikipedia, Bălțata cu Negru Românească este denumirea rasei Holstein în România, la fel cum se practică și în alte țări ca de exemplu Friza Canadiană, Friza Americană s.a.

Acest fapt este adevărat mai ales prin faptul că la formarea rasei BNR s-au utilizat importurile din rasa Holstein de animale vii și material seminal.

Astăzi se poate spune că rasa Holstein este o suprarasă cu o răspândire mare pe plan mondial, ca și în țara noastră, unde este principala rasă specializată pentru producția de lapte. Dacă luăm în calcul faptul că în ultimii 15-20 de ani în România s-a folosit numai MSC de la tauri din rasa Holstein – Friza din nuclee valoroase (USA, Canada, Germania, Danemarca s.a.), se poate afirma că BNR este de fapt rasa Holstein.

Efectivul din BNR existent în cadrul asociației AGCTR poate fi încadrat după programul de ameliorare astfel:

  1. Efectiv în rasa curate, unde sunt animalele cu două generații cunoscute.
  2. Efectiv în încrucișarea de absorbție (gradingup) pe efectivul apreciat fenotipic sau cu origine incompletă ca aparținând rasei Holstein cu diferite grade de absorbție spre rasa Holstein. Această metodă va permite trecerea descendenței în efectivul de rasă curată (secțiunea principală a Registrului Genealogic al BNR, conform cu Regulamentul UE 2016/1012).

Progresul genetic – denumit și spor genetic, câștig genetic – este definit ca diferența dintre media fenotipică a descendenței părinților selecționați și cea a întregii generații parentale înainte de selecție (Falconer D.S.1960).

Când fiecare animal este măsurat, răspunsul la selecție pe an este:

         S    irgI δg

Δg = – = ––––––

         L        L

unde:

irgl δg = S (diferența de selecție) iar:

i = intensitatea de selecție;

δg = precizia selecției ;

dg = deviația standard genetică.

L = intervalul între generații.

Formula este valabilă când numărul de masculi selectați este egal cu numărul de femele selectate.

În cazul taurinelor masculii produc mai mulți descendenți decât femelele și în special când se folosesc însămânțările artificiale, iar producția de lapte este limitată de sex, dar se poate estima prin diferite metode (surori, fiice, test genomic s.a.). Consecința acestui potențial diferit în selecția masculilor și a femelelor este și participarea la determinarea progresului generic. Astfel formula de calcul devine:

                 SM + SF  

Δg/an = ––––––––

                 LM + LF

Unde: SM și SF = diferența de selecție pe masculi și respectiv pe femele;

LM și LF = intervalul între generații pentru masculi și femele. Completată altfel, formula progresului genetic pe an poate fi scrisă:

                     iM rIHM δa + iF rIHF δa  

Δg/an = –––––––––––––––––––

                              LM + LF

Completând cu datele obținute din observațiile noastre, se poate estima progresul genetic pentru producția de lapte. În exemplul descris s-a luat în calcul că taurii sunt din nuclee internaționale, iar diferența de selecție realizată este de 2 sau 3 deviații standard genetice la cantitatea de lapte întrucât nu avem rețineri proprii decât într-o proporție foarte mică. S-a considerat un procent de rețineri la vaci de 30% pe an. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 2

Estimarea progresului genetic pentru producția de lapte la rasa BNR prin folosirea taurilor Holstein din import

baltata romaneasca tabel 2

δ = 500 kg ∑ = 852,93 10

h2 = 0,25 ∑ 1.122,93 10

D = 852,93/10 = 85,293 kg/an

Dg = 1.122,93/10 = 112,293 kg/an

Se constată că, la o diferență de selecție realizată prin tauri de 2 deviații standard, se poate obține un progres genetic de 85,29 kg de lapte/an. La o diferență de selecție de 3 deviații standard a taurilor utilizați se obțin 112 kg de lapte pe an.

Revenind la aspectul interacțiunii G x M la unitățile cu o tehnologie adecvată se pot obține aceste rezultate, în schimb la o diferență mare în sistemul de întreținere acest posibil progres se va diminua necontrolabil.

De aceea este indicată utilizarea taurilor și a vacilor selecționați în condițiile de mediu existente în țară.

Dr. ing. Nicolae ZENECI,
Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România

Întreținerea tineretului taurin femel

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Întreținerea tineretului taurin femel și mai târziu dirijarea reproducției în fermele de producție a laptelui au implicații economice ulterioare deosebite. În ultimele decenii selecția unidirecționată pentru producția de lapte a avut un impact nedorit asupra stării de sănătate și mai ales asupra desfășurării activității de reproducere a animalelor. De exemplu, declinul constant al fertilității la rasele de vaci de lapte este asociat cu îmbunătățirea valorii genetice pentru producția de lapte. De altfel, în studiile din anii anteriori se atrăgea atenția asupra faptului că performanțele actuale de reproducție ale vacilor au scăzut într-o asemenea măsură încât până în anul 2020 acest sistem de exploatare poate deveni nesustenabil (Gilmore și col., 2011). În acest context, materialul de față prezintă o serie de aspecte practice legate de probleme de infertilitate la vacile de lapte, general valabile, posibile cauze, dar și sugestii prin care acestea pot fi prevenite.

Infecțiile tractului reproducător

Cauze posibile:

  • nutriție necorespunzătoare în perioada de înțărcare;
  • contaminarea în timpul parturiției cu organisme virulente din cauza unor condiții igienico-sanitare improprii existente în zona de fătare;
  • distocii și retenții placentare;
  • examen transrectal și însămânțare neigienice;
  • nivelul scăzut de calciu din rație poate duce la retenții placentare care se pot dezvolta în infecții uterine;
  • deficiențe în seleniu, vitaminele A și E;
  • însămânțarea vacilor care nu se află în călduri;
  • afectarea tractului datorită fătărilor/însămânțărilor dificile;
  • calitatea scăzută a apei de băut sau apa contaminată.

Sugestii:

  • hrănirea corespunzătoare a vacilor în perioada de înțărcare;
  • asigurarea în maternitate a unui mediu curat și sanitar;
  • nu utilizați boxele din maternitate pentru alte acțiuni sanitar-veterinare;
  • tratarea medicamentoasă a vacilor depistate cu infecții;
  • igienizarea echipamentului pentru efectuarea însămânțărilor, toaletarea vulvei înainte de însămânțare și igiena personală;
  • monitorizarea atentă a vacilor după fătare cel puțin 3-4 săptămâni și efectuarea tratamentelor doar dacă este necesar;
  • nu este recomandată însămânțarea vacilor dacă acestea prezintă scurgeri anormale;
  • testați calitatea apei de băut.

Anestru după fătare sau montă: vacile nu prezintă ciclu estral sau acesta nu este observat.

Cauze posibile:

  • deficit de energie, pierderi în greutate din cauza bilanțului energetic negativ ce apare imediat după fătare, producție mare de lapte și/sau subalimentare și consum scăzut de substanță uscată;
  • anemie, adesea ca urmare a deficitului de proteină sau carențelor de fier, seleniu și vitamina E;
  • exces/deficit de fosfor (în special la vițelele pentru montă);
  • piometru și infecții uterine severe (vacile pot/nu pot prezenta scurgeri și în general nu ovulează);
  • instalarea gestației;
  • prezența chiștilor ovarieni (70% din vacile cu anestru au chiști ovarieni);
  • la vacile care au ciclu normal și sunt sănătoase, nedepistarea căldurilor se poate datora: înregistrării incorecte a datelor în registrul de monte și fătări, necunoașterii simptomelor asociate comportamentului vacilor în timpul perioadei estrale, efectivelor mari de animale (vacile deja diagnosticate gestante sau cele aflate la jumătatea ciclului sexual nu încalecă vacile aflate în călduri sau în apropierea acestora), afecțiunilor podale (de exemplu laminita, dermatita interdigitală/digitală, cangrena călcâielor), călduri șterse (ovulație normală, fără semne ale estrului).

Sugestii:

  • examinarea de către medicul veterinar a vacilor suspecte pentru a stabili dacă acestea prezintă sau nu anestru;
  • înregistrarea corectă a datelor în registrul de montă și fătări, utilizarea diagramelor de călduri, determinarea nivelului de progesteron din lapte;
  • o atentă monitorizare a vacilor după fătare (cel puțin 20 de minute de fiecare dată), mai ales seara și dimineața devreme;
  • utilizarea echipamentelor care să vă ajute în depistarea vacilor în călduri (de exemplu detector electronic de estru);
  • determinarea profilului hematologic și biochimic sanguin (inclusiv la vacile înțărcate);
  • efectuarea analizelor standard la materiile prime utilizate în hrana animalelor, verificarea echilibrului energoproteic al rației, conținutului acesteia în minerale și vitamine;
  • prevenirea retențiilor placentare, infecțiilor tractului reproducător și apariției afecțiunilor specifice perioadei peripartale (de exemplu cetoza).

Însămânțări repetate: incidență crescută a vacilor ce necesită 3 sau mai multe însămânțări/montă fecundă.

Cauze posibile:

  • însămânțări efectuate necorespunzător – prea devreme sau prea târziu față de momentul ovulației;
  • însămânțări frecvente bazate pe semnele secundare ale estrului;
  • tehnică improprie de însămânțare sau utilizarea de material seminal deteriorat în timpul depozitării/utilizării;
  • mortalitate embrionară sau fetală datorată: pierderii excesive în greutate, condiției corporale scăzute, tehnicii necorespunzătoare de palpare în timpul controlului de depistare a gestației, deficitului de proteină brută din rații sau consumului în exces de proteină degradabilă la nivel ruminal, condițiilor de mediu (de exemplu vremea caniculară);
  • stările de boală (de exemplu incidență crescută a infecțiilor uterine, mai ales a celor subclinice);
  • toxicitatea (de exemplu corpi cetonici, micotoxine, nivel crescut de azot ureic în sânge – BUN, endotoxine);
  • dezechilibru al balanței Ca:P, vitaminelor A, D, E și caroten;
  • dezechilibru hormonal (de ex. consumul de furaje cu conținut ridicat de estrogen);
  • utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor sau a produselor hormonale care influențează funcția de reproducere;
  • utilizarea de material seminal provenit de la tauri cu valoare de ameliorare scăzută.

Sugestii:

  • ținerea unei evidențe corecte a vacilor ce urmează să intre în călduri și depistarea momentului optim de însămânțare;
  • determinarea nivelului de progesteron din lapte pentru a detecta cu acura­tețe apariția căldurilor;
  • analiza parametrilor biochimici din sânge și/sau examinarea bacteriologică a secrețiilor genitale;
  • examinarea de către medicul veterinar a vacilor cu însămânțări repetate și efectuarea de tratament medicamentos dacă sunt depistate infecții;
  • verificarea condițiilor de stocare a materialului seminal și a tehnicilor de însămânțare (cursuri de perfecționare a operatorilor însămânțători);
  • analiza azotului ureic din lapte (MUN);
  • analiza materiilor prime ce alcătuiesc rația de hrană (de exemplu, schema Weende, conținutul în minerale sau, dacă există suspiciuni, determinări de micotoxine);
  • evitați administrarea la animale a furajelor mucegăite sau a celor cu conținut ridicat de estrogen;
  • evitați hrănirea cu cereale în cantități mari (așa-numita supraîncărcare cu cereale);
  • verificarea echilibrului nutrienților din rații, mai ales atunci când se schimbă una sau mai multe materii prime și/sau furnizorii acestora;
  • achiziția de material seminal provenit de la tauri cu valoare de ameliorare mare;
  • respectarea practicilor și protocoalelor de vaccinare și biosecuritate.

Avorturi

Cauze posibile, avorturi timpurii (6-7 luni sau mai devreme):

  • infecții sau alte boli care cauzează febră mare;
  • consumul de plante toxice, intoxicație cu nitrați sau cu acid prusic;
  • infecții micotice;
  • deficiență de seleniu și vitamina E.

Cauze posibile, avorturi târzii (7-8 luni):

  • bruceloză și salmoneloză;
  • carențe de vitamină A, E, seleniu și iod;
  • consumul de plante toxice, intoxicație cu nitrați sau cu acid prusic, infecții micotice;
  • leziuni, răni, accidente;
  • agenți infecțioși răspândiți de animalele de companie (în special de câini, de exemplu Neospora caninum).

Sugestii:

  • analize de sânge;
  • prelevarea de secreții genitale la nivel vaginal în vederea testării pentru diferite infecții;
  • analiza materiilor prime pentru conținutul în nitrați, micotoxine;
  • analize la apa de băut;
  • evaluarea rațiilor pentru conținutul în seleniu, iod, vitaminele A și E;
  • carantina animalelor nou intrate în efectiv.

Retențiile placentare

Cauze posibile:

  • fătări anormale (de exemplu distocii, fătări premature, făt excesiv dezvoltat, fătarea unui produs mort, avort);
  • hipocalcemie (febra laptelui), deficiență de seleniu, vitamina A, E sau caroten;
  • administrarea de fân în cantități ridicate sau a unor furaje de slabă calitate;
  • infecții specifice, contagioase;
  • infecții nespecifice, necontagioase (salmonella, fungi și Actinomyces pyogenes);
  • vaci excesiv dezvoltate, excesul de porumb însilozat administrat în perioada de înțărcare (peste 50% din consumul de substanță uscată), supraalimentația;
  • deficiențe de calciu și fosfor, excesul de vitamină D.

Sugestii:

  • minimizarea condițiilor stresante în perioada de înțărcare și în apro­pierea momentului parturiției;
  • prevenirea hipocalcemiei, evaluarea rațiilor specifice perioadei de înțăr­care;
  • suplimentarea rațiilor în perioada de înțărcare cu seleniu și vitamină E;
  • asigurați 300-350 mg caroten/animal/zi sau echivalentul acestuia în vitamină A (1 mg caroten = 400 unități vitamină A);
  • analize de sânge pentru depistarea infecțiilor specifice și nespecifice;
  • preveniți îngrășarea animalelor în ultima parte a gestației.

Probleme de reproducere la vițele

  • întârzierea maturității sexuale ca urmare a unei hrăniri necorespunzătoare (deficit de energie sau proteină);
  • călduri șterse;
  • ineficiență în depistarea la timp a vițelelor în călduri;
  • anemie (din cauza unor carențe de seleniu, vitamină E sau fier din rații);
  • deficit de vitamină A, caroten sau fosfor;
  • anomalii genitale (de exemplu sindromul freemartin – femele cu comportament masculinizat și ovare nefuncționale, cervix închis, trompe uterine blocate, tract reproductiv infantil/ subdezvoltat).

Dr. ing. Andreea VASILACHI

Finalizarea controlului la fața locului pentru acordarea subvențiilor în sectorul zootehnic

Agenția Națională de Zootehnie (ANZ) a finalizat controlul la fața locului în vederea verificării respectării condițiilor de eligibilitate privind acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru solicitanții ajutoarelor naționale tranzitorii la speciile ovine și caprine și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin acordate crescătorilor de animale. Controlul la fața locului a fost realizat de către specialiștii ANZ, în baza procedurii de control.

Ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, înscriși în evidența APIA, care dețin cod unic de identificare, în funcție de criteriile de eligibilitate, pentru urmatoarele scheme: specia bovine, (lapte și carne), speciile ovine/caprine.

Sectorul zootehnic beneficiază, de asemenea, de sprijin cuplat (SCZ). Acesta se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, în funcție de efectivul de animale solicitat de beneficiar, din următoarele categorii: bivolițe de lapte, ovine și caprine, taurine din rase de carne și de lapte, precum și metișii acestora.

Eșantionul cu beneficiarii care au fost supuși controlului la fața locului a fost selectat în conformitate cu procedura de eșantionare APIA. Astfel, pentru anul 2018, au fost eșantionați la nivel național pentru verificarea la fața locului 4669 beneficiari, solicitanți ANT/SCZ, cu variații cuprinse între 24 – 250 beneficiari/județ.

În urma finalizării controlului la fața locului, specialiștii ANZ introduc in prezent în aplicație rezultatele rapoartelor de control la fața locului aferente campaniei 2018, în vederea acordării plăților finale către fermieri.

Sursa: madr.ro

„Runc Mold“ din Moldoviţa vrea să rezolve problemele crescătorilor de animale

Cooperativa Agricolă „Runc Mold“ din Moldoviţa, judeţul Suceava, înfiinţată în 2016, a adresat recent rugămintea organismelor de decizie politică şi administrativă de la nivel naţional, inclusiv Ministerului Agriculturii, să studieze mai multe propuneri pentru emiterea unor acte normative, Hotărâri de Guvern şi Ordine de Ministru pentru materializarea prevederilor Legii Muntelui în beneficiul gospodăriilor ţărăneşti din zona montană.

Crescătorii de animale din zona montană duc o viaţă de subzistenţă

Preşedintele interimar al cooperativei, Alexandru Crăiuţ, un cunoscut crescător de animale din zonă, susţine că marea majoritate a crescătorilor de animale din zona montană duc o viaţă de subzistenţă. Domnia sa consideră că este necesar un program destinat gospodăriilor izolate, situate la altitudini înalte, unde locuitorii acestor zone duc o viaţă grea din cauza accesului dificil la acestea, constrângerilor naturale, iernilor lungi şi geroase, lipsei energiei electrice. Motivaţia unui astfel de program a plecat de la datele statistice ale INS care arată că în 1990 efectivul de taurine era de 5.321.000 capete, în 2005 de 2.935.533 capete, iar în 2017 de  2.012.284 capete, de la faptul că 40% din gospodăriile populaţiei deţin 1-2 capete vaci cu lapte, marea majoritate a acestora regăsindu-se în zonele montane, şi de la concluziile întrunirii miniştrilor Agriculturii din UE de la Luxemburg, în care s-a acreditat ideea reducerii bugetului pentru agricultură pentru următorul exerciţiu bugetar 2021-2027.

Piaţa, asocierea şi subvenţiile pot dezvolta zootehnia în zona montană

„Având în vedere prevederile Legii Muntelui nr. 197/2018 şi normele acesteia de implementare şi preluarea din ianuarie 2019 a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de România, printre priorităţile principale va fi şi negocierea bugetului agriculturii pentru Exerciţiul bugetar 2021-2027; trebuie să se insiste pentru a nu se reduce subvenţiile, în special plăţile directe, sprijinul complementar şi înverzirea şi să se acorde prioritate gospodăriilor îndepărtate din zona de munte.

Deosebit de importante pentru dezvoltarea agriculturii din zonele montane care sunt vitregite de natură şi de alţi factori perturbători sunt: Piaţa – crearea unei pieţe de desfacere a produselor ce se obţin în gospodăriile ţărăneşti, sprijinită de autorităţile admi­nistrative teritoriale şi de structurile agricole de la nivel judeţean; Asocierea – specialişti din structurile agricole judeţene să fie repartizaţi pe localităţile montane mai îndepărtate de reşedinţa de judeţ pentru a explica avantajele asocierii, mai ales în cooperativele agricole sau grupurile de producători, asociaţiile având doar carac­ter de reprezentare. Numai în aceste condiţii micii fermieri vor putea valorifica la preţuri mai avantajoase carnea şi laptele, evitându-se intermediarii care păcălesc fermierii oferindu-le preţuri derizorii, care nu acoperă cheltuielile de producţie; Finanţarea – Acordarea de subvenţii pe cap de animal: bovină, ovină, caprină, diferenţiată în funcţie de zona izolată, la înălţimi de peste 600 m altitudine, unde condiţiile de muncă sunt mai grele, calitatea solului este mai săracă şi, evident, producţiile pe pajişti (fâneţe + păşuni) sunt mai scăzute“, a precizat Alexandru Crăiuţ.

Ajutoare de minimis pentru achiziţionarea de viţele din rase superioare

Pentru încurajarea creşterii vacilor de lapte, care în ultimii ani înregistrează un regres, fermierii din Moldoviţa consideră că trebuie acordat un ajutor de minimis pentru achiziţionarea de viţele din rasele ce se pretează zonei montane, cum ar fi: Pinzgau de Transilvania, Brună de Maramureş sau Bălţată românească. O alternativă la vaca de lapte din zona montană ar fi Angus, rasă care valorifică superior păşunea, nu este pretenţioasă, înregistrează repede spor în greutate, rezistă la temperaturi mai scăzute, iar oasele reprezintă doar 20-25% din greutatea animalului. Există desfacere la această categorie de bovină, dar preţul de achiziţionare a tineretului este foarte ridicat, fiind necesară acordarea unor ajutoare sub formă de subvenţii sau ajutor de minimis, din moment ce preţul de achiziţie pentru abatorizare este la fel pentru toate taurinele.

Micile fabrici de prelucrare a laptelui, o necesitate în zonele montane

„Pentru închiderea cercului şi pentru crearea de noi locuri de muncă în comunele din zonele montane este necesară, în localităţile cu număr mare de animale, acordarea de stimulente financiare de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii pentru construirea de mici fabrici de prelucrare a laptelui la care să fie ataşat şi un punct de sacrificare de bovine, cu livrarea cărnii în carcasă. Pentru realizarea unei astfel de fabrici pe Submăsura 4.2 fondurile de la UE sunt de 50-70% din valoarea totală a proiectului, cofinanţarea de 30% neputând fi suportată de cei 30-50 de membri cooperatori, care nu dispun de surse financiare pentru realizarea unor astfel de obiective. Propunem asigurarea sumei ce reprezintă cofinanţarea din bugetul de stat sau printr-un credit garantat de guvern pe termen lung şi cu dobândă mică“, ne-a declarat Alexandru Crăiuţ.

Cursuri gratuite pentru cei care depun proiecte

Micii fermieri înscrişi în Cooperativa Agricolă „Runc Mold“ solicită ca AFIR să organizeze dezbateri la nivel judeţean privind procedurile şi condiţionalităţile din ghidu­ri la Submăsurile 6.1 – Instalarea tinerilor la sate şi 6.3 – Sprijin pentru micii fermieri. Pentru formarea profesională a celor ce depun proiecte la Submăsurile 6.1 şi 6.3 se doreşte ca prin Ordin de Ministru să fie organizate cursuri de scurtă durată, pe centre de comună, avându-se în vedere distanţele mari dintre comunele îndepărtate şi reşedinţele de judeţ. „Dorim să se elimine prevederea ca la depunerea proiectelor tinerii să aibă exploataţii pe numele lor doi ani, transferul exploataţiei să se facă la un notar public, reducându-se timpul de aşteptare, iar pentru demonstrarea folosirii unui grajd să se ia în considerare adeverinţele eliberate de primării“, a mai spus Alexandru Crăiuţ.

Valoarea zootehnică a bovinelor este dată de însămânţările artificiale

Şi în ceea ce priveşte rasele animalelor sunt mari probleme în zona montană din Suceava în urma desfiinţării centrelor de însămânţări artificiale.

crescatori animale Alexandru Craiut„Avem în unele localităţi un mozaic de rase, animale cu producţie scăzută. Până la modificarea Legii educaţiei şi existenţa unei programe şcolare specifice zonelor montane, pe lângă Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Liceul Tehnologic «Ion Nistor» din Vicovu de Sus şi Grupul Şcolar «Vasile Cocea» Moldoviţa ar trebui să se organizeze cursuri de 1 an pentru formarea tehnicienilor, respectiv a operatorilor pentru însămânţări artificiale pentru absolvenţii de liceu. Materialul seminal de mare valoare zootehnică  ar trebui să fie subvenţionat timp de 1 până la 3 ani, iar sprijinul financiar pe cap de vacă (Programul 5-10 capete) să se acorde numai în condiţiile în care se face dovada scrisă că monta vacii s-a realizat prin operator autorizat.

Nu ne interesează doar numărul de vaci, ci în primul rând calitatea acestora, respectiv rasa de la care să se poată obţine produşi, viţei, precum şi cantităţi mai mari de lapte de bună calitate“, consideră Alexandru Crăiuţ.

Silviu BUCULEI

16 vaci de carne și un cadou surpriză au devenit o afacere de perspectivă

Familia Sevan a investit în construcții, iar cu banii obținuți în acest sector și-a diversificat activitatea îndreptându-și atenția și spre zootehnie, sperând ca mai târziu afacerea cu vaci din rase de carne să le aducă satisfacție, nu doar griji și muncă, așa cum se întâmplă acum. Le-am făcut o vizită în satul Luna, aproape de Câmpia Turzii, tocmai pentru a afla cam ce gânduri îi animă acum la început de drum și cum speră să răzbească pe piața cărnii de vită premium.

Pentru că soțul își vedea de treaba la câmp, am avut ocazia să stau de vorbă cu soția, doamna Ana Sevan, profesoară de română, responsabilă cu documentele firmei și azi purtătoarea de cuvânt a companiei care administrează ferma. „Ne numărăm printre oamenii din Turda care îndrăznesc să facă lucruri bune. Ceea ce vedeți aici este un vis al soțului meu, care, având alte activități profesionale principale decât creșterea vacilor, s-a gândit să înceapă și altceva. De fapt, a fost o glumă. Având un teren generos, cu grădină, o cabană de vacanță și multă iarbă, soțul meu s-a gândit ca atunci când venim aici nu doar să ne relaxăm, ci să venim cu un scop. Așa că a venit într-o zi acasă și mi-a spus: «Am luat ceva». Mă puteam gândi la orice, numai la vaci nu. Dar luase 16 vaci, iar la întrebarea mea ce-o să facem cu ele, răspunsul m-a mișcat: «O să facem ceea ce au făcut și părinții noștri»“. 

vaci carne Ana Sevan

În felul acesta, plecând de la un nucleu de 16 exemplare, ferma s-a mărit, ajungând azi să numere 120 de vaci (tineret + vaci mature). Deși fără prea multă experiență în creșterea animalelor, soțul doamnei Sevan a știut ce vrea încă de la început, a ales rase de carne Limousine și Charolaise, pentru ca implicarea să fie mai mică. „Ce fac eu în acest moment este să suplinesc lipsa soțului plecat la făcut baloți în câmp, pentru că animalele trebuie să mănânce și la iarnă“, își justifică prezența la fermă doamna Ana Sevan. „În această activitate eu mă ocup de ceea ce înseamnă partea de documente, mi-am dat seama că în activitatea aceasta nu este suficient să știi cum o cheamă pe fiecare vacă, așa că am început să mă ocup de relația cu APIA, Registrul Genealogic și acum o bună parte din animale sunt înscrise în Registrul Genealogic, ceea ce ne-a facilitat accesul la sprijinul cuplat acordat de APIA. Suntem la început, nu am putea da idei, soluții altor crescători de animale, dar continuăm cu ceea ce știm să facem. Vacile – o parte din ele au mers și merg spre vânzare – și tineretul bovin care ajunge la o anumită greutate reprezintă o sursă de venit. Până acum ferma a fost susținută în principal din surse proprii, pentru că în cei 3 ani de activitate nu am beneficiat de fonduri europene. Totuși, în acest răstimp ne-am dat seama că tehnologia de furajare trebuie îmbunătățită pentru ca animalele să dea randamentul așteptat.“ În acest sens familia Sevan a depus un proiect pentru obținerea de fonduri europene, prin intermediul Grupului de Acțiune Locală Poarta Apusenilor, bani cu care își propun achiziționarea de utilaje și echipamente care să îmbunătățească fluxul tehnologic de furajare a anima­lelor. De asemenea, tot la capitolul obiective realizate prin fonduri europene se vizează implementarea unui proiect în valoare de 200.000 euro pentru realizarea unui miniabator și a unei linii de procesare.

„Muncim cu drag lângă animalele noastre și ne bucurăm văzându-le crescând, pentru că, nu-i așa, ochiul stăpânului îngrașă vita.

Inițial aici nu era decât un câmp și animalele. E adevărat că am avut niște animale rezistente, care au stat aici și iarna. Dar iată că acum au grajduri, au un spațiu favorabil unde le este asigurat un mediu bun de creștere. Ne dorim ca tot ce am început – hambare, fânare – să finalizăm și, desigur, în timp să mărim numărul de animale.“

„Mă bucur că sunt într-un context agricol, chiar sunt mândră de asta, pentru că îmi amintesc o vizită făcută în Austria, într-un sat unde am vizitat câteva ferme. Doar le-am văzut din exterior, dar am remarcat un text scris chiar la intrare care spunea așa: «Noi suntem țărani austrieci și asta o spunem cu plăcere.» În opinia mea este cel mai frumos slogan pe care l-am auzit și l-am reți­nut. Nu știu dacă sunt țărancă, pentru că este un titlu nobil să te numești țăran și cinste țăranilor români!“

Patricia-Alexandra POP

Un popas în Poiana Sărată, la ferma Albișteanu

În Poiana Sărată din județul Bacău o familie minunată, cu oameni de toată isprava, duce tradiția mai departe, construind un colț de rai din ferma strămoșească. Aici avem o fermă de bovine, o pensiune și o cabană…, toate acestea devenind tot mai vizitate de turiști. În această zonă activitatea de creștere a animalelor este dusă mai departe datorită fermei familiei Albișteanu deoarece produsele fermei sunt căutate atât în piața din Onești, cât și de turiștii care poposesc în sat.

Fermă de animale și de agrement

ferma Albisteanu c

Albișteanu Ciprian Ionuț este cel care a decis să ducă mai departe ferma familiei și, cu toate că a început cu zece bovine, prin muncă, în momentul de față ferma acestuia este numeroasă: „Ferma reprezintă o tradiție a familiei, care s-a transmis de la tatăl meu, și sper să fie preluată de copiii mei la momentul potrivit. Inițial, tatăl meu a început cu fonduri proprii, însă trecerea timpului, plus nevoia de a ne moderniza m-au determinat să accesez fonduri europene, prin programul „Instalarea Tinerilor Fermieri“, în anul 2012, cu o valoare de 36.000 euro, bani cu care am mărit efectivul de animale. Am început cu câteva ani­male, însă dragostea pentru acestea ne-a determinat să avem din ce în mai multe și chiar să ne mărim orizontul. De asemenea, am adăpostit și cai în fermă deoarece aceste animale superbe sunt folosite pentru agrement în cadrul pensiunii și cabanei cu același nume, pe care le deținem în cadrul fermei, întâmpinând ori de câte ori este nevoie turiștii cu produse tradiționale din ferma noastră. În momentul de față deținem 100 de bovine, 200 de oi, patru cai, doi ponei, porci și diverse păsări.“

ferma Albisteanu d

Legat de cele 100 de bovine, în ferma acestora producția de lapte pe cap de vacă este de 20-25 litri/zi, iar din laptele produs se fac următoarele produse: caș, telemea, urdă, cașcaval, brânză de burduf, smântână și iaurt. O parte din produsele acestora merg în piața Onești pentru a fi vândute, în timp ce altele sunt direcționate turiștilor, care le calcă pragul pensiunii.

La Poiana Sărată se încearcă dezvoltarea agroturismului

ferma Albisteanu b

Datorită faptului că se află într-o zonă de munte, aceștia se limitează la efectivul de animale și încearcă să dezvolte agroturismul.

Referitor la capitolul furaje grosiere aceștia o duc bine, „lucerna, fânul și otava sunt crescute natural pe pajiștile din zona noastră, scăldate în razele dulci ale soarelui de munte, în timp ce cerealele le achiziționăm de la alți fermieri, fiind naturale și de înaltă calitate.

Datorită faptului că hrana animalelor noastre este de calitate, laptele și derivatele din lapte sunt foarte bune, iar acest lucru nu îl spunem noi, ci clienții noștri din piața agroalimentară din Onești, unde deținem și o tarabă în sectorul lactate și vindem o parte din produsele noastre.

ferma Albisteanu e

De altfel, fiind o zonă de munte, ne limităm la efectivul de animale pe care îl avem, dar încercăm să dezvoltăm agroturismul deoarece zona noastră este una foarte frumoasă, încărcată de istorie, ce merită din plin să fie pusă în valoare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

APIA va efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna iulie 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 01.10.2018, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna iulie 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 1.225.111 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 27 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Cea mai productivă fermă din Ungaria vinde laptele unui procesator din România

Ultima oprire din circuitul Holstein Ro Progresiv Tour ne-a dus în curtea unei ferme de elită din Ungaria. Printr-un management riguros și investiții masive, ferma Lakto KFT a ajuns să producă o cantitate de lapte impresionantă, iar administratorul ei, Kövágó Ignác, primește de 3 ani consecutivi titlul de Crescătorul anului din partea Asociației crescătorilor de vaci Holstein din Ungaria.

Ferma Lakto KFT se află azi în topul celor mai productive ferme de lapte din Ungaria. Preluată în urmă cu 20 de ani de familia Ignác, pe când producția de lapte era de 1.200 de litri de la 600 de vaci, ferma s-a dezvoltat în urma investițiilor masive făcute în timp. Proprietarul fermei, domnul Kövágó Ignác, spune că au avut multe proiecte, au investit constant, dar au fost sprijiniți și guvernamental. În felul acesta au accesat multe fonduri cu care au achiziționat utilaje, o sală de muls rotativă cu 40 de locuri, echipamente și s-au făcut două reabilitări ale fermei. Chiar și acum există în derulare un proiect în valoare de 4 mil. euro, pentru că și-au propus continuu să modernizeze ferma.

În prezent, unitatea deține 900 de vaci la muls, plus tineretul aferent și 1.200 ha de teren agricol care asigură mare parte din furajarea animalelor. Managementul fermei este asigurat de 4 tehnicieni, 2 asistenți și 3 agronomi, printre ei aflându-se și fiul proprietarului.

Cu o echipă restrânsă, dar cu mari investiții, ferma a reușit performanța de a ajunge pe primul loc la nivel național cu cea mai mare producție de lapte pe cap de vacă – adică 13.860 litri pe lanctație standard. În plus, aceasta este singura fermă în care vacile se mulg de 4 ori pe zi, la interval de 6 ore. Și mai este o regulă de la care nu se face rabat: cine ridică vocea sau atinge animalul automat este concediat. Normal, atât timp cât proprietarul are un respect deosebit pentru „fetele sale“ care produc banii, așa cum le numește pe cele 900 de văcuțe care dau lapte.

Bunăstarea animalelor este pe primul loc, iar performanța acestora i-a adus domnului Ignác în trei ani consecutivi titlul de Crescătorul anului, iar ca recunoștință pentru efortul depus asociația Holstein din Ungaria i-a oferit anul trecut un inel de aur. De altfel, succesul fermei are la bază o relație strânsă cu asociația crescătorilor de Holstein. Spre exemplu, cu ajutorul datelor oferite de asociație reușesc să ducă la bun sfârșit potrivirea perechilor. Informațiile trimise în timp util îi ajută să facă ameliorarea animalelor, managementul și dezvoltarea fermei. Tot cu ajutorul asociației au reușit să încheie colaborări externe, dar și să trimită animale la concursuri internaționale cu care au reprezentat Ungaria.

Perioada de exploatație a unei vaci poate fi și de 9 ani, însă conducerea fermei nu ține foarte mult la acest aspect pentru că, în funcție de piață poate vinde animalele bătrâne sau poate întineri efectivul, spunea domnul Ignác. Se lucrează mult cu material genetic sexat, ceea ce înseamnă că managementul reproducției este foarte bine organizat. Acest lucru îi permite ca anual să scoată la vânzare circa 120 de juninci, iar prețul unei juninci este de peste 2.000 de euro.

Și ar mai fi ceva interesant de spus: întreaga cantitate de lapte, adică 30.000 de litri pe zi, ajunge la un procesator din România. Și legătura cu România nu este doar la nivelul valorificării laptelui, ci și al colaborării cu fermierii români axați pe creșterea rasei Holstein. Spre exemplu, Nicușor Șerban, unul dintre fermierii care au vizitat această unitate, a cumpărat în urmă cu 4 ani peste 300 de juninci gestante, ceea ce înseamnă că o mare parte din efectivul fermierului român provine din această fermă.

Secretul acestor campioane depinde mult și de furajare. Vizitând zonele de depozitare a furajelor am aflat de la domnul Ignatz că silozul de porumb este alfa și omega producției de lapte. Din punct de vedere calitativ ceea ce am văzut este un furaj de primă clasă, iar acest lucru se datorează faptului că este bine conservat, prin tasare și lactobacili.

Întrebat care este rețeta de furajare, proprietarul fermei spune că procedează în felul următor: cu două săptămâni înainte de fătare este pregătit rumenul, iar după fătare, timp de 30 de zile, vacile primesc o furajare ușoară, mai slabă în aport energetic și proteic, dar și un premix pentru tampon gastric. Treptat se introduce un amestec special de furaje care să pregătească animalele pentru producția mare de lapte. Acest amestec de furaj are la bază 60% furaj fibros și 10% concentrat, ceea ce înseamnă 30% substanță uscată.

Patricia Alexandra POP

Mesajul vacilor „propagandiste“ din Nereju - Vrancea

Agenția de Dezvoltare și Cooperare din Elveția a finanțat cu 1,5 milioane CHF și a demarat proiectul „Modele de agricultură durabilă în zona montană a României“, un proiect coordonat și executat de FAMD Vatra Dornei și AGROM – RO Mureș, în perioada 2014 – 2016, când au fost construite 6 stâne moderne în tot atâtea județe din Carpații Orientali.

Una dintre aceste stâne model s-a construit pe Pășunea „Lapoș“, situată între 1.150 m și 1.350 m altitudine în etajul molidului din Munții Vrancei, care deservește comunele Nereju, Paltin și Năruja ce aparțin județului Vrancea.

În acest proiect au fost prevăzute fonduri pentru supraînsămânțarea târlelor din jur cu un amestec de ierburi perene valoroase (timoftică, golomăț, păiuș de livezi, raigras peren, păiuș roșu, firuță, ghizdei și trifoi alb) pentru a preîntâmpina infestarea lor cu urzici, știrigoaie, ștevia stânelor și alte specii de buruieni nitrofile.

Prin supraînsămânțarea cu două zile înainte de mutarea târlei, semințele de ierburi prin călcare sunt introduse în sol, unde întâlnesc condiții optime de încolțire, creștere și dezvoltare pe suportul dejecțiilor animalelor, rezultând un covor ierbos calitativ furajer și mult mai productiv decât pajiștile netârlite din jur, invadate de țăpoșică.

Deși despre importanța supraînsămânțării târlelor am vorbit la întruniri cu gospodarii și fermierii, am prezentat problema la emisiunile Radio-TV, am scris numeroase articole de propagandă în revistele de specialitate, totuși această metodă ușor de aplicat nu a avut ecoul și efectul scontat.

Spre marea mea bucurie mi-au venit în ajutor vacile gospodarilor din Sahastru, sat component al comunei Nereju. Aici gospodarii primăvara devreme, înainte de constituirea turmelor pentru vărat, dau drumul vacilor din ogradă, care la o distanță de 2-4 km se duc singure să pască pe pășunea „Lapoș“, după care se întorc de bunăvoie spre seară la casele lor.

În primăvara anului 2016, după supraînsămânțarea unor târle de oi în anul 2015, vacile noastre bine dresate de-a lungul anilor nu s-au mai întors acasă ca de obicei, punând pe jar sătenii, care s-au întrebat ce sa întâmplat cu ele.

Drept urmare s-au dus în întâmpinarea lor și le-au găsit culcate rumegând pe târlele supraînsămânțate anul anterior, refuzând să se întoarcă acasă după ce au dat de bine.

După această întâmplare hazlie mi-a fost ușor să constat că vacile, principalele beneficiare ale unei ierbi de calitate, sunt cele mai fine degustătoare de furaje și în același timp „propagandiste“ pentru efortul nostru de îmbunătățire a covorului ierbos al pajiștilor degradate. Pentru gospodari atitudinea vacilor vrâncene față de un covor ierbos de calitate a fost mai convingătoare decât cele auzite la diverse întruniri și mijloace de propagandă mass-media cunoscute până acum.

Drept urmare, primăria și Obștea Năruja, GAL „Țara Vrancei“ și alții, înduioșați de comportamentul vacilor din Nereju, au hotărât să intensifice lucrările de îmbunătățire a covorului ierbos degradat, garanția sigură a unor produse animaliere de calitate și în cantități corespunzătoare, acțiune care trebuie făcută în paralel cu modernizarea stânelor.

În concluzie, după această întâmplare este bine să ascultăm și de preferințele necuvântătoarelor noastre prin mesajul lor privind îmbunătățirea pajiștilor, dacă le dorim cu adevărat bunăstarea, conform legilor europene.

Teodor MARUȘCA

Fabrica de lapte, visul unei microferme din Iași

În comuna Șipote, din județul Iași, a luat viață în anul 2010 o microfermă de vaci de lapte, iar viitorul sună promițător, ne spune Șerpoi Dorel, cel care a pus sudoarea frunții întâi de toate pentru dragostea de animale, cu toate că multă vreme a fost condiționat de partea financiară. A pornit la drum cu două capete, iar în prezent a ajuns la un efectiv de 40 capete bovine adulte pentru lapte și vițeii aferenți acestora.

Șerpoi Dorel a revenit la o pasiune mai veche de a sa, cu toate că multă vreme altele au fost prioritățile. De altfel, încă din copilărie a existat o dragoste specială pentru animale, pentru fermă și pentru viața la țară, dar peregrinările în lung și în lat, în căutarea unui trai mai bun, l-a adus în județul Iași: „Sub denumirea de SC Crido Rar SRL administrez împreună cu familia o microfermă de vaci de lapte în localitatea Șipote, județul Iași. De loc, sunt din ținutul Neamțului, mai exact din Târgu Neamț, unde am și absolvit Liceul Tehnologic Agricol „Ion Creangă“, după care am continuat studiile la Iași, în Copou, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, absolvind Facultatea de Zootehnie. Pasiunea pentru animale o am înrădăcinată de mic, crescând mai mult pe la bunici, la țară și la muncile câmpului. Am făcut totul din dragoste pentru animale și acum o fac la fel, doar că acum mă mai condiționează și partea financiară, întreținerea familiei și altele, de care nu eram interesat la acea vârstă fragedă.“

ferma IMG 1987

Fermier încrezător

Până a ajunge la propria fermă multe drumuri au fost străbătute, dar experiența își spune cuvântul și de-abia după o lungă perioadă ajungi să îți culegi laurii: „Când am început să lucrez în acest domeniu? Păăi... dacă pot spune așa, am călcat în acest domeniu oficial ca practicant pe la diverse activități la liceu și facultate, apoi am avut un schimb de experiență în ferma Smithfield – Timișoara, fostul Comtim, iar după absolvirea facultății, în anul 2008, am lucrat în ferme de vaci de lapte, dar nu pentru mult timp deoarece nu îmi erau chiar la îndemână instrumentul financiar, distanța, plus multe altele care, adunate, m-au făcut să mă îndepărtez puțin de acest domeniu. De asemenea, după o mică pauză am fost solicitat de un fost coleg de facultate să lucrez la fabrica acestuia din comuna Șipote, respectiv la SC Trans Gigel SRL, la firma tatălui său, domnul Munteanu Gheorghe. Aici am întâlnit-o pe actuala mea soție cu care m-am căsătorit după ceva timp și cu care am trei copii.“

În această zonă tot timpul primii pași sunt timizi, dar încrederea în propriile forțe, experiența și cunoștințele bine înfiripate își spun cuvântul: „În schimb, cu văcuțele am început prin vara anului 2010, cu doar două capete, iar pe parcurs, văzând că am sprijin și de la socrii mei, am achiziționat mult mai multe și am zis «să punem de o microfermă»… și microfermă se făcu’. Așa am ajuns în prezent la un efectiv de 40 capete bovine adulte pentru lapte și vițeii aferenți acestora. Cu adăpostul a fost mai dificil la început, dar ușor, ușor am început să ne planificăm un nou adăpost, iar acest lucru s-a materializat în toamna anului 2017. Furajarea se face exclusiv cu plante de câmp anuale și perene (fân, semifân, lucernă, borceaguri și paie de ovăz sau grâu într-o mai mică proporție pentru a asigura cantitatea de balast necesară în rumen), fără concentrate specifice producției de lapte. Furajele sunt toate tocate la o moară cu bandă, acționată de priză, la tractor. Introducem în rația zilnică și nutreț murat, respectiv siloz de porumb făcut de noi în fermă, conservat doar cu sare, fără inoculați sintetici pentru menținere, în amestec cu făină de porumb, (făcută la moara proprie) și tărâțe de grâu. Creșterea vițeilor se face în țarcuri separate, aceștia primind lapte la biberon câte 10 litri pe zi, fiecare, până la vârsta de 3 luni, când sunt înțărcați și redirecționați pe sectorul de îngrășare sau vânzare. Pe lângă viței și vaci, mai avem și un cal metis de Semigreu Lipițan, sur, de peste 1.000 kg; mai avem și câteva oi din rasa Karakul, vreo 30 de porci, câțiva stupi de albine și câteva sute de rațe, gâște și păsări.“

„Lipitori“ de azi pe mâine

În această zonă, în schimb, forța de muncă nu există. Pe de altă parte, cerințele pentru accesarea fondurilor europene dau probleme de cap fermei: „Am vrut să accesez și ceva fonduri europene, dar nu am reușit deoarece sunt multe cerințe, puține informații utile și puțini specialiști cu adevărat. Deci, am făcut ce am putut cu bani cash, obținuți prin multă muncă și multe sacrificii. Însă mai departe apar realele probleme, adică cele legate de forța de muncă, care lipsește cu desăvârșire în satele din România. Nu poți să îi angajezi pentru că nu ai bază în ei că stau la muncă, iar ei pun această condiție imediat, dar ca pretext pentru a renunța sau refuza un loc de muncă. Consider că este vina statului român pentru că le dă ajutor social și i-a învățat să stea ca «lipitorile» de azi pe mâine...“

ferma IMG 1983

Cu siguranță când vorbim de perspective de viitor este mult până mâine, ne spune fermierul: „De ce zic asta? Pentru că sunt trecut prin așa ceva. Azi aveam un om la treabă și mâine am pățit că nu mai venea niciunul, dar sperăm să fie bine și să ne putem ocupa de ce avem. Mai ales că vreau să perfecționez rasa, prin însămânțări dirijate, și doar cu tauri de rasă pură deoarece de anul acesta am intrat și în COP (controlul oficial al performanțelor pentru a obține o rasa curată). Menționez că lucrez și la o fabrică de lapte, cum spuneam mai sus, unde livrăm și laptele obținut în fermă. Mulsul se face mecanizat, cu aparate de muls, după care se pune într-un tanc de răcire, cu capacitatea de 1.000 l, acesta este răcit la 2,5-3°C, iar apoi este livrat către procesator, respectiv la SC Trans Gigel SRL. Producția medie la ora actuală este de aproximativ 18-20 litri pe cap de animal cu o grăsime de cca 3.9-4% și 3,4-3,45 % proteină.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Primul transfer de embrioni la bovine realizat cu succes în România

Pentru prima dată în România, specialiștii de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu din județul Iași, au realizat primul transfer de embrioni ”in vitro” la bovine (rata de reușită fiind de 33%), în cadrul laboratorului de la stațiune, care deține echipamente de ultimă generație și o biotehnologie reproductivă la nivel mondial.

În România au mai fost încercări de introducere a acestei metode de reproducție în anul 2001, când, o echipă de cercetători din SUA a aplicat această tehnică într-o fermă din județul Prahova unde au fost implantați 21 de embrioni pe 21 de vițele, rata de reușită fiind doar de 5%.

Creșterea procentului de reușită se datorează în mare măsură investițiilor realizate în ultima perioadă în cadrul stațiunii care au permis o mai bună înțelegere a fenomenului de cercetare, echipei de specialiști condusă de conf. dr. ing. Șteofil Creangă, dar și politicilor implementate în domeniul zootehniei.

Ținând cont de faptul că transferul de embrioni la bovine reprezintă metoda cea mai rapidă de transmitere a progresului genetic și de scurtare a intervalului între generații, tipul acesta de cercetare se mai aplică în acest moment și la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad.

Măsuri pentru prevenirea Antraxului la animale

Antraxul (cărbunele sau dalac) este o boală infecţioasă comună omului şi animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine) produsă de  un bacil, (Bacillus anthracis)  care în mediul ambiant se transformă în spori, o formă de supravieţuire a acestui microb, care îi conferă o rezistenţă înaltă la acţiunea factorilor mediului extern (razele solare, substanţele dezinfectante) şi care favorizează menţinerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioadă îndelungată de zeci de ani şi îmbolnăviri la animale mai frecvente primăvara şi în anii cu precipitaţii abundente.

Animalele se pot îmbolnăvii prin intermediul furajelor şi a apei infectate, un risc major îl reprezintă organele şi ţesuturile animalului bolnav sau care a murit de această boală, inclusiv carnea, pielea, lâna, oasele, coarnele, copitele.

Omul se poate contamina în timpul îngrijirii animalelor bolnave, la sacrificarea şi tranşarea lor, la prelucrarea pielii şi lânii, sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.

Semnele clinice se manifestă prin hipertermie, precedată de tulburări generale, hiperemia mucoaselor, cordul pocnitor metalic, pulsul filiform, respiraţia accelerată, dispneică, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul cade în decubit, are contracţii musculare, cu final letal. Cadavrele animalelor cu antrax se balonează imediat, iar la nivelul cavităţilor nazale, bucală şi anală apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Rapiditatea evoluţiei simptomelor este în funcţie de forma bolii, respectiv supraacută, acută sau subacută, finalizată cu moartea animalului în câteva ore sau la 3 – 6 zile de la debutul înfecţiei.

În cazul de suspiciune sau îmbolnăvire  ale unui animal, proprietarul are obligaţia:

  • să solicite consultarea aimalului (animalelor, după caz) de către medicul veterinar;
  • să nu sacrifice a animalele bolnave fără permisiunea autorizată a medicului veterinar;
  • este interzis a fi întrebuinţată în alimentaţie, în scopuri tehnice, sau pentru comercializare, carnea şi produsele (pielea, lâna, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;
  • utilizarea în activitatea lucrativă a hainelor de protecţie (salopetă, şorţ, mănuşi, cizme etc);
  • gestionarea corectă prin colectarea, înlăturarea şi inactivarea deşeurilor animaliere;
  • persoanele care au fost în contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta, trebuie să se prezine la medicul de familie pentru a solicita asistenţa medicală de specialitate;

Antraxul este o boală care se poate prevenii prin măsuri profilactice care includ acţiuni şi responsabilităţi din partea proprietarilorr de animale, a autorităţiilor locale,  în colaborare cu serviciile sanitare veterinare, respectiv:

  • Proprietarii de animale să comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectivul din exploatație, prin fătări, cumpărări, vânzări,donații, sau mortalităţi.
  • Să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalităţi la speciile pe care le au în exploataţie.
  • Să implementeze normele de biosecuritate, normele de protecţie şi bunăstare a animalelor din exploataţiile comerciale şi exploataţiile din gospodăriile populaţiei,
  • Să se respecte legislaţia privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, naţional şi în activitatea de import- export.
  • Să se efectuieze curăţirea mecanică, dezinfecţia adăposturilor şi acţiunile de deratizare, cu unităţi şi personal de specialitate.
  • Implementarea legislaţiei cu privire la ecarisarea teritoriului şi protecţia mediului, prin utilizarea spaţilor de colectare a cadavrelor şi a deşeurilor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, in scopul distrugerii la unitatea Protan.
  • Interzicerea tăierii animalelor în scopul comercializării cărnii sau produselor rezultate pentru consum public, în alte locuri sau spaţii decât cele autorizate sanitar veterinar, solicitând medicului veterinar examenul de specialitate.
  • Să asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea operaţiunilor de vaccinare anticărbunoasă, pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele, după împlinirea vârstei de o lună, în campanile organizată o dată pe an, înainte ca animalele să fie scoase la păşunat, urmată de vaccinări de complectare pentru animalele sub vârstă sau care nu au fost vaccinate în campania organizată.
  • Educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:
  • informarea, ori de câte ori este cazul, cu teme din domeniile specifice privind sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, având ca surse mass-media sau consultări cu personal de specialitate;
  • achiziţionarea alimentelor, în special carne, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”.
  • evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar.

Sursa: COLEGIUL  MEDICILOR  VETERINARI  FILIALA SIBIU

Principalul eveniment Angus al anului - Licitația de Bovine Aberdeen Angus în România!

Cum s-a adaptat rasa Aberdeen Angus în România, cum arată la momentul actual piața, ce oportunități pot fi accesate și care sunt principalii pioni ai acestui domeniu? Află la licitație!!!

În 21 aprilie, pentru al doilea an la rând, Asociația Aberdeen Angus România organizează în cadrul târgului AGRARIA, Licitația de Bovine Angus în România. Numărul celor interesați de vânzarea animalelor în cadrul evenimentului a crescut considerabil față de ediția precedentă, factor ce asigură participanților oportunitatea de a întâlni crescători de bovine Angus din toate mediile și zonele țării. Atât fermele cele mai cunoscute din domeniu cât și cele cu efective restrânse vor fi prezente la acest eveniment, singurul de acest gen, din țară. Astfel fermierii de bovine Angus au acces direct la informații, într-un spațiu deschis întâlnirii, unde vor putea vedea unele din cele mai bune exemplare  de pe teritoriul României. E un prilej de cercetare a oportunităților pieței și de dezbatere a unor teme de interes, pe cazuri aplicate, alături de cei mai importanți dezvoltatori ai domeniului.

Oricine poate participa la licitație. Fie că deja dețin o fermă pe care doresc să o extindă sau că abia acum inițiază un proiect de acest gen, toate persoanele interesate sunt așteptate la licitație. Fermierii crescători de bovine Aberdeen Angus se pot înscrie prin completarea unei fișei de înscriere (de pe site-ul www.aberdeenangus.ro). Pe parcursul zilei animalele selectate pe baza certificatelor de origine și a performanțelor vor fi aduse în ring pe categorii – vițele, juninci gestante și tauri. Acesta  nu va fi însa primul contact al publicului cu animalele. Cu o zi înainte de achiziție, în ring va fi organizată o prezentare a bovinelor Angus.

Rasa Aberdeen Angus în România având o evoluție semnificativă cât și cererea de carne de calitate superioară din România pe piața europeană fiind într-o continuă creștere, face ca tot mai mulți fermieri să aleagă drumul acestei rase.

Asociația Aberdeen Angus Romania este prima asociație din țară acreditată pentru Controlul Oficial al Producției la bovinele de carne și în același timp singura asociație din țară acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic la rasa Aberdeen Angus. Asociația are în prezent peste 580 de membri din toate regiunile țării care dețin peste 30.000 de bovine Aberdeen Angus, adică un total de peste 85% din capetele existente la momentul acesta în țară.

Abonează-te la acest feed RSS