Lumea satului 750x100

update 23 Oct 2020

„Uite, barza“, proiectul care a prins din zbor 9.000 de voluntari

În 2017 Societatea Ornitologică Română împreună cu Enel lansa „Uite, barza“, un proiect dedicat berzelor albe, păsări protejate prin lege. Astăzi aplicaţia smartphone concepută special în cadrul acestui proiect are 9.000 de utilizatori şi a ajuns pe locul şase în topul aplicaţiilor de călătorie. Sonia Florian, responsabil relaţii cu publicul din cadrul companiei Enel, ne-a vorbit despre proiect şi despre impactul extraordinar pe care l-a avut în rândul oamenilor.

Un cuib poate cântări până la o tonă

‒ „Uite, barza“ este primul proiect citizien science din România, iar compania Enel a avut un rol important în derularea lui. Când a debutat acest proiect și care au fost obiectivele lui?

‒ Am început să discutăm despre acest proiect cu partenerii noștri de la Societatea Ornitologică în anul 2016, iar proiectul a debutat în 2017. Toți am văzut mergând prin țară cuiburi de berze. De cele mai multe ori, ele sunt construite pe stâlpii de electricitate. Interesant este că în fiecare an aceste păsări care migrează vin primăvara în țară și stau aici până la sfârșit de vară, întorcându-se de fiecare dată la același cuib pe care îl măresc și îl îmbunătățesc. De la an la an acest cuib crește în anvergură, adâncime și greutate. Un cuib de barză poate să depășească câteva sute de kilograme și am auzit chiar și de cuiburi cu o greutate de o tonă. Pe măsură ce cuiburile devin mai grele apasă pe conductoarele electrice aeriene. Astfel, în timpul creșterii puii se aventurează spre marginile cuibului, pot să atingă conductoare neizolate și să se electrocuteze. Barza este o pasăre cu o anvergură mare a aripilor și atunci când are aripile deschise poate să atingă conductoare neizolate și să se ajungă la un scurtcircuit. Există așadar riscuri pentru barza albă, care este protejată prin lege, dar și pentru rețeaua de electricitate. Noi suntem prezenți cu rețeaua de distribuție în trei din cele opt regiuni de distribuție din România, iar în zonele pe care le gestionăm noi apar câteva zeci de cazuri anual. De multă vreme încercăm să găsim soluții pentru a preveni aceste situații, iar colaborarea cu Societatea Ornitologică Română a făcut cumva ca eforturile noastre să devină mai structurate și să aibă o bază științifică.

Aplicaţia este foarte simplă şi te conduce de la un pas la altul

‒ Ce atribuții i-au revenit companiei Enel în cadrul acestui proiect?

‒ În primul rând, am făcut un schimb foarte eficient de informații cu cei de la SOR și aceasta a fost probabil cea mai importantă componentă a proiectului. Vorbind cu specialiștii de la SOR, am înțeles mai bine care sunt pericolele, cauzele şi ce se poate face. Am aflat de la ei că este foarte important să recenzăm câte perechi de berze vin în țara noastră şi unde cuibăresc. Acestea își petrec aici multe luni și este vorba chiar despre o perioadă importantă din viața lor pentru că în timpul petrecut aici depun ouă. Pentru ca pașii privind protecția berzelor și a rețelei electrice să se facă cât mai organic era necesară o bază de date vastă legată de existența și poziționarea acestor cuiburi. Practic, ne-am dat seama că aceste informații ne ajută și pe noi, nu doar pe cei de la SOR. Realizarea aplicației pentru telefonul mobil „Uite, barza“ a fost ceva cu care am rezonat atât noi, cât și cei de la Societatea Ornitologică. Este o metodă modernă, digitală și care, pe bază de voluntariat, implică fiecare cetățean. Practic, oricine este preocupat de natură are un telefon mobil și își descarcă aplicația „Uite, barza“ poate să ofere informații prețioase despre acel cuib. Aplicația este foarte simplă și te conduce de la un pas la altul. Trebuie să introduci locația exactă, poți să încarci chiar și o fotografie, sunt și câteva întrebări la care poți răspunde legate de cuib. Introduci niște informații simple, colectate la nivel empiric, nu trebuie să fii specialist, dar care vor fi colectate într-o bază de date gestionată apoi de oameni de știință care sunt preocupați de soarta berzelor albe. De aici și denumirea citizien science, adică de la cetățean la știință. Iar pe noi ne ajută să identificăm mai ușor zonele în care se pot produce accidente la rețeaua electrică. Practic, suprapunem informațiile din aplicație peste harta rețelei și aflăm astfel unde este necesar să intervenim. De cele mai multe ori se impune montarea unui suport metalic care înalță cuibul original. Astfel acesta nu mai apasă pe firele rețelei electrice și se creează distanța de care au nevoie păsările pentru a nu atinge accidental conductorii. Nu se intervine însă asupra structurii sau conformației cuibului.

S-au instalat câteva sute de suporți

‒ Spuneați că aplicația vă ajută să identificați mai ușor zonele unde sunt probleme. Care sunt concluziile până acum în ceea ce privește incidența situațiilor de risc pentru păsări și rețeaua electrică?

‒ Păsările își construiesc cuiburile pe o rază de câțiva kilometri în proximitatea surselor de hrană. Sigur, în apropiere trebuie să fie un lac, o apă curgătoare sau o zonă mlăștinoasă. La intersecția zonelor preferate de berze pentru cuibărit și prezența rețelei electrice pot să apară riscurile despre care vorbeam. S-au instalat deja câteva sute de suporți. Încercăm să instalăm și teci termoizolante tot cu rolul de a crea o barieră între elementele care constituie rețeaua electrică și păsări. Am încercat să acționăm relativ uniform pe toate cele trei zone de distribuție pe care le avem – Muntenia, Banat şi Dobrogea și este un proces continuu. Urmărim situația şi primim informații de la an la an.

‒ Există o anumită perioadă în care se fac aceste lucrări astfel încât să nu fie deranjată viața păsărilor?

‒ Cei de la SOR ne-au explicat că este bine ca aceste lucrări să se realizeze atunci când păsările se află în migrație. Colaborăm foarte mult cu ei, aproape de la caz la caz. Îi ținem la curent cu toate intervențiile pe care le facem, tocmai pentru a ne asigura că le facem în cel mai bun mod posibil. Atunci când apar situații mai speciale, când berzele s-au întors deja, dar există cuiburi care le pot pune viața în pericol, specialiștii de la SOR examinează situația și ne spun dacă este in regulă să intervenim. Dacă păsările au depus ouă atunci trebuie să așteptăm ca acestea să plece în migrație.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

  • Publicat în Mediu

Cum salvezi o barză

Valul de frig a adus sute de apeluri și sesizări de berze albe aflate în pericol. Dar NU toate au nevoie să fie salvate.

Cel mai clar semn că barza are nevoie de ajutor este atunci când pasărea se apropie de oameni. Dacă o barză coboară din cuib, pe stradă, este clar că are nevoie de hrană. Dacă nu mai fuge de om, are nevoie de ajutor. Cum le puteți ajuta?

  1. Oferiți hrană păsărilor care au coborât din cuib (pește, carne crudă tăiată cuburi). Hrana le dă energie, pot rezista mai bine la frig.
  2. Dacă este înghețată, nu se poate mișca – atunci luați pasărea și adăpostiți-o în grajd, într-o anexă a gospodăriei etc.
  3. Limitați contactul cu barza, este pasăre sălbatică și lovitura de cioc este foarte puternică, vă poate răni. Lăsați pasărea singură, să se calmeze.
  4. Oferiți apă păsării, continuați hrănirea.
  5. Din momentul în care își revine, eliberați pasărea. Nu eliberați pasărea seara, doar dimineața sau la ora prânzului.
  6. Dacă pasărea este lovită, are aripa rupta sau sânge, luați legătura cu un medic veterinar.

 „Din păcate, drumul spre iad este pavat cu bune intenții. S-a ajuns la situații când oamenii le fugăresc pe câmp pentru a le prinde și a le duce în casă. Ce nu știu ei – că acele berze au nevoie doar de odihnă în timpul migrației, iar asaltul omului asupra stolului nu face decât să le epuizeze și să le pună în pericol”, a declarat Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare la SOR.

barza la cuib

Dacă ați văzut berze pe câmp, departe de oameni, acelea sunt berze care se odihnesc. De aceea evită oamenii. Sunt păsări care așteaptă îmbunătățirea vremii pentru a continua migrația spre locurile de cuibărit.

Barza albă este o pasăre de talie mare și are nevoie de curenții de aer cald pentru a continua migrația. Fără acești curenți ar avea un consum imens de energie în migrație, nu ar putea ajunge să parcurgă distanțe de peste 200 de kilometri zilnic.

Frigul din ultima săptămână a făcut cele mai multe victime în rândul păsărilor de talie mică. Cel puțin în București și în zona de sud a țării au existat sute de cazuri de păsări găsite în zăpadă. Și la ele, măsurile de prim ajutor sunt simple.

„Ca să nu ajungeți să culegeți păsări înghețate din zăpadă, cel mai bine este să preveniți acest lucru. Oferiți-le mâncare la o hrănitoare din grădină sau din curtea blocului – poate fi chiar și pervazul ferestrei. Hrăniți păsările cu nuci, semințe crude de floarea soarelui, fructe. Nu cu PÂINE! Pâinea e un aliment procesat, nu le conferă și nutrienți, pe lângă energie, să reziste frigului”, a mai spus Ovidiu Bufnilă.

Dacă totuși ați găsit o pasăre înghețată, atunci urmați aceste instrucțiuni:

  1. Puneți pasărea într-o cutie de carton, cu șervețele de hârtie sub ea, la temperatura camerei.
  2. Aflați ce specie este – întrebați un biolog. Societatea Ornitologică Română răspunde la toate mesajele de pe pagina de Facebook - https://www.facebook.com/SOR.BirdLifeRomania/
  3. În funcție de specie, puteți procura hrana ideală pentru ea. (Viermușii pentru pescuit sunt ideali pentru insectivore, merele pentru sturzi, carnea crudă pentru răpitoare).
  4. Puneți-i apă alături.
  5. Când pasărea se revigorează, TREBUIE eliberată. Dar nu pe seară, ci dimineața sau în jurul prânzului.
  6. Dacă a fost lovită (are sânge pe cioc, aripă ruptă) - apelați la un medic veterinar. recomandările noastre sunt pentru Fundaţia Visul LuaneiVets4Wild RomaniaAsociatia Peregrinus.

De 3 ani, Societatea Ornitologică Română a instalat hrănitori în 14 orașe din România, pentru a ajuta păsările să treacă de iarnă.

Din 2017, SOR a dezvoltat alături de Enel prima aplicație menită să ajute berzele albe din România – Uite Barza, aplicație cu ajutorul căreia se realizează recensământul berzelor albe.

***

Societatea Ornitologică Română (SOR) este cea mai importantă organizație independentă de conservare a păsărilor din România. Un ONG premiat, SOR, lucrează pentru a proteja păsările sălbatice și habitatele lor în România de peste 25 de ani. Misiunea noastră este să ne asigurăm că populațiile noastre unice de păsări sunt protejate, iar locurile naturale minunate ale României nu sunt exploatate și distruse de evoluțiile dăunătoare. Dorim să îi inspirăm pe oameni să contribuie la protejarea păsărilor și a habitatelor din România și, cu ajutorul lor, să ne asigurăm că şi generațiile noastre viitoare se vor bucura de acestea.

Cetatea berzelor din Cristian

În România barza albă este ocrotită prin lege

Mă uit uneori spre oamenii care privesc pierduți în telefoanele lor. S-au rupt de realitate pentru a pătrunde într-un univers în care totul este o hologramă. În această lume virtuală au mii de prieteni, probabil o compensație a singurătății din viața lor reală, vorbesc prin rețele de socializare, dar nu schimbă o vorbă cu cei de lângă ei. Au înlocuit sentimentele și emoțiile cu like-uri, zâmbetele cu emoticoane. Tot mai mulți aleg să privească viața printr-un ecran. Dar nu toți.

Am încercat de-a lungul timpului să găsesc oameni care își „potrivesc“ pulsul cu cel al naturii. Am scris despre oameni care vor să salveze felina Carpaților de la dispa­riție, care rescriu povestea lupilor sau care reintegrează în natură puii de urs orfani. Acum vreau să vă prezint o doamnă care se dedică salvării berzelor rănite în tot felul de accidente.

În 2007 Miruna Gritu a pus bazele unei asociații în localitatea Cristian, județul Sibiu, prin care scopul său să fie atins. Prietenii Berzelor este un ONG prin care a reușit să atragă fonduri europene folosite apoi în proiecte menite să ofere mai multe informații despre viața acestor păsări. Miruna spune despre sine că a îndrăgit dintotdeauna berzele, de aceea nu a putut rămâne impasibilă la drama lor pentru că de multe ori pasărea care se alătură norilor în migrația ei spre Africa fără a păți nimic își găsește sfârșitul în România, de cele mai multe ori electrocutată. Ca să schimbe ceva din acest destin tragic Miruna, alături de alți prieteni, a început în 2004 să construiască suporturi metalice instalate pe stâlpii de electricitate.

„Uneori cuiburile aflate în contact direct cu conductorii rețelei electrice iau foc și astfel, pe lângă distrugerea cuibului, sunt sparte și ouăle. Dacă puii sunt mici și nu pot zbura sunt pur și simplu arși. Construirea suporturilor și montarea tecilor de protecție pentru conductorii rețelei electrice reduc considerabil numărul acestor evenimente în localitățile în care barza cuibărește. Din păcate, există și oameni care distrug cuiburile construite pe case sau uneori (cum au fost situații în Cristian ) chiar a celor construite pe stâlpi. Plus că zonele unde berzele se hrănesc sunt tot mai restrânse.“

Pentru Miruna nu a fost suficient să cons­truiască aceste suporturi. Berzele mutilate sau cărora le-au fost tăiate aripile aveau nevoie de o șansă la viață. Așa că și-a transformat curtea într-un adăpost de reabilitare și reintegrare în natură a păsărilor rănite. Un fel de cetate a berzelor.

Adăpostul, cu o suprafață mult mai mică decât ar fi nevoie pentru numărul de berze pe care le are în grijă, funcționează cu banii obținuți din redirecționarea a 2% din impozitul pe venit și cu fonduri proprii. Au fost și perioade când Miruna a fost nevoită să se împrumute de la prieteni pentru a le putea asigura păsărilor hrana (exclusiv carne) și medicamentele necesare. Plus că acestor costuri li se adaugă și deplasările după berze. A fost nevoită să meargă după păsări în aproape toate colțurile țării, Ialomița, Iași, Hunedoara, Dolj, Brașov, Tulcea, Brăila, chiar și în București. Astăzi are în grijă 48 de berze, dar în această primăvară multe dintre ele se vor reîntoarce la viața în sălbăticie.

„Dacă sunt aduse vara sau toamna rămân în adăpost peste iarnă. Cele care sunt capabile să zboare sunt inelate și eliberate în primăvara următoare. Cele care au pierdut o aripă și astfel nu ar avea nicio șansă în sălbăticie sunt îngrijite și hrănite în continuare. Cum o barză poate trăi 32 de ani în captivitate, vă dați seama că vom îmbătrâni împreună.“

„Heidy este o barză care a stat cu noi cel puţin trei ani. Ori de câte ori am încercat să o eliberăm fugea după maşină în loc să zboare. Mereu ne-am întors împreună acasă.“

Berzele noastre migrează în Africa, având zonele de iernare de la izvorul Nilului până în sudul Africii. În medie o barză poate parcurge pe zi o distanță de 220 km, folosind în timpul migrației zborul planat. De aceea berzele migrează ziua folosind curenții de aer cald formați deasupra uscatului și evită suprafețele mari de apă.

Pentru Miruna Gritu este primor­dial să ofere o șansă la viață berzelor care, din cauza accidentelor pe care le-au suferit, nu mai pot reveni în sălbăticie. De aceea în adăpostul de la Cristian păsările care nu mai pot fi eliberate sunt îngrijite în continuare. „Din păcate, de la an la an crește numărul berzelor ce nu pot fi eliberate, dar sper să le putem asigura hrana și să nu fim nevoiți să le eutanasiem. Este o decizie costisitoare, dar nu intenționez să mă joc de-a Dumnezeu cu viața unei biete berze. Mi se pare mult prea crud să nu le ajuți doar pentru că sunt prea costisitoare.“ Sunt și cazuri fericite când, după recuperarea completă, berzele sunt inelate și eliberate în natură.

Unul dintre cele mai mari pericole pentru berze sunt firele rețelei electrice. Astfel, pentru a elimina contactul direct dintre cuiburile lor și firele rețelei electrice în anul 2004 Miruna Gritu și ceilalți membri ai asociației au construit cu bani proprii primele cinci suporturi montate pe stâlpii de curent electric din localitatea Cristian, județul Sibiu. Prin proiectul SOS Barza Albă, finanțat de Fundația pentru Parteneriat și Apemin Tușnad, acest demers a continuat în 2008 prin construirea altor 17 suporturi.

Păsările din vestul Europei migrează prin Strâmtoarea Gibraltar, iar berzele noastre împreună cu cele din Europa Centrală și de Est, prin Bosfor.

berze in localitatea Cristian Sibiu

Prin proiectul Cetatea Berzelor, derulat prin fonduri europene și finalizat anul trecut, cei care vor să afle mai multe despre viața de familie a acestor păsări au posibilitatea de a urmări live pe pagina de web a asociației activitatea dintr-un cuib. De asemenea, în turnul Bisericii Evanghelice a fost amenajat un punct de observație pen­tru turiști. Aceștia au la dispoziție o lunetă și două binocluri cu care pot urmări berzele. În cadrul aceluiași proiect, cu o valoare de aproximativ 7.000 de euro, au fost cumpărate 1.000 de inele de plastic și aluminiu cu care sunt marcați puii din Cristian și cei eliberați din adăpostul dnei Gritu. Astfel se vor obţine mai multe date despre migraţia berzelor.

(www.prieteniiberzelor.ro)

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS