Lumea satului 750x100

update 23 Oct 2020

Cine mai are grijă de copiii şi bătrânii satelor?

Interviu cu părintele profesor doctor Mihai MILEA, preşedintele Fundaţiei Umanitare Sfântul Sava din Buzău

Cine străbate azi multe dintre satele ţării nu poate să nu afle cu durere şi amărăciune de existenţa multor bătrâni, dar şi copii de vârstă şcolară care, în absenţa unui sprijin firesc din partea familiei, a statului sau al obştii, dar şi al celor care au datoria să le poarte direct de grijă, duc o viaţă precară, ca să nu spunem „lăsaţi în grija nimănui“. Prea puţini dintre noi încearcă să le vină cumva în ajutor, cu adevărat. O fac, ici-colo, unele fundaţii umanitare, cu mai mult sau mai puţin succes. Una dintre acestea este Fundaţia Sfântul Sava de la Buzău, care mai bine de două decenii a iniţiat diferite forme de sprijin, între care şi organizarea unor cămine de bătrâni şi copii.

Date fiind reuşitele de până acum în această privinţă, ne-am adresat părintelui profesor doctor Mihai MILEA, preşedintele fundaţiei amintite.

– Sfinţia Voastră, ştim că pentru început aţi organizat în satul natal, în comuna Câmpeni-Buzău, un astfel de aşezământ, iar de anul trecut aţi iniţiat un altul în comuna Baba Ana – Prahova...

– Da. Şi doresc să vă spun cu bucurie că sunt mulţumit cu ceea ce am făcut.

Cămin de bătrâni şi de copii în mijlocul câmpului

Aşezământul social de la Baba Ana, care poartă numele de „Savaliada“, este încă în curs de amenajare, fiind vorba de o lucrare amplă şi costisitoare, deoarece clădirile dezafectate ale unei foste unităţi militare au fost în părăsire 12 ani, până ce Fundaţia Sf. Sava le-a preluat pentru a crea un centru social multifuncţional.

Acest aşezământ funcţionează pe principiul de „autogospodărire“ şi „autofinan­ţare“. El este administrat direct de Fundaţia noastră, care are o experienţă în acest domeniu de peste 20 ani de lucru în multe proiecte sociale amplasate în mai multe judeţe ale ţării. În acest moment la centrul social „Savaliada“ de la Baba Ana, întins pe 10 ha în zona Banciu, s-au amenajat: un centru administrativ, o mică brutărie ţărănească, o microfermă de vaci, o bucătărie, un foişor, o ciupercărie, un solariu legumicol.

Anul acesta avem în proiect, pentru a fi finalizate: un cămin pentru bătrâni în vârstă şi un cămin pentru femei vârstnice, de asemenea şi un palat al copiilor, unde vor fi găzduite mame singure cu copiii lor. Se lucrează şi la un centru medical în fosta infirmerie a fostei unităţi militare, unde vor fi asigurate îngrijiri medicale primare, precum şi de întreţinere a celor bolnavi. Pe parcursul finalizării tuturor clădirilor din acest centru social vom pune la dispoziţie şi dotările corespunzătoare potrivit normelor în vigoare.

– De fapt, cu cine faceţi toate aceste lucrări oricum costisitoare, fiindcă fundaţia dumneavoastră nu are venituri proprii?

– Cu localnici din satele din jur, voluntari, cu materiale provenite din sponsorizări. În ceea ce ne priveşte, ne străduim să iasă o lucrare bună şi de calitate. În toate aceste lucrări de reparaţii şi de reamenajare, am implicat profesionişti, în calitate de voluntari, şi mulţi oameni de bine, care au fost mereu alături de noi în toate proiectele pe care le derulăm. Iată, la solariul legumicol, unde toată vara producem roşii, castraveţi pentru toate celelalte centre sociale ale Fundaţiei, sunt implicaţi şi ţăranii din zonă, din satele din jur, care au experienţă în acest domeniu agricol. În clipa de faţă, la Baba Ana sunt doar muncitorii şi persoanele pe bază de „contract de voluntariat“, care lucrează aici zilnic. Nădăjduim în mila lui Dumnezeu, care este mare şi bun, ca în anul acesta să aducem şi primii beneficiari pentru acest centru social.

Ca şi la celelalte cămine de bătrâni de la Câmpeni, Ulmeni şi Năeni, toate din judeţul Buzău, nu percepem taxe fixe pentru acei oameni în vârstă şi nici pentru copii. Vreau să precizez că avem ca prioritate cazurile sociale, fiindcă la noi vin, de regulă, numai aceia care nu au posibilităţi materiale ori au pensii mici sau nu au deloc. Cei care au o pensie cât de mică o donează la aşezământ, păstrând foarte puţin şi pentru ei, pentru cheltuielile personale. Selecţia acestor persoane defavorizate este simplă: prin biserică, în cele mai multe cazuri, deoarece „Biserica Sf. Sava“ Buzău este deschisă zilnic, toată ziua şi aici descoperim tot felul de situaţii dramatice. De asemenea, unele primării ne aduc la cunoştinţă astfel de cazuri sociale. Cât îi priveşte pe elevii de la centrul social „Savaliada“ din Baba Ana, aceştia vor învăţa la cea mai apropiată şcoală. În cazul nostru de aici, şcoala este la circa 3 km de Baba Ana, iar lecţiile vor fi pregătite într-un club care va fi amenajat corespunzător, la noi, potrivit normelor didactice în vigoare. Sperăm ca în maximum trei luni să terminăm, tot aici, la Baba Ana şi Capela Sf. Ştefan cel Mare şi Sfânt, care va fi ca o inimă a acestui centru de asistenţă socială al fundaţiei noastre.

– Am înţeles că la aşezământul de la Baba Ana veţi avea şi o mică stupină, cu care veţi îndulci şi sufletele bătrânilor asistaţi.

– Da. Biserica este în sine şi o mare forţă spirituală. Ea este ca o mamă bună iubitoare, cum o definea şi marele poet naţional Mihai Eminescu. Or, o mamă bună oferă aici şi lucruri frumoase. Avem aici şi o mică stupină în care lucrează un mic fermier tânăr. Îl cheamă Ionuţ Vuţă, un tânăr dornic de afirmare şi plin de generozitate, în toate activităţile centrului social Savaliada. În proiectele noastre sociale ne străduim să punem mult suflet, credinţă în Dumnezeu, iubire şi toate le facem cu bucurie. Eu am deprins toate acestea din familia mea numeroasă; doisprezece fraţi, care am trăit aproape de Baba Ana, în satul Câmpeni, judeţul Buzău. Din familie am deprins „munca în echipă“ şi „bucuria de a trăi pentru cel de lângă tine“.

Pe dealuri răsar centrele de asistaţi ai bisericii…

– Ce ne puteţi spune despre celelalte centre ale Fundaţiei dumneavoastră?

– În ceea ce priveşte celelalte cămine de bătrâni, de la Năeni şi Câmpeni (pentru femei), Ulmeni (pentru bărbaţi) vă spunem cu mare bucurie că acestea sunt acum funcţionale, în condiţii bune. An de an le îmbunătăţim cu ajutorul lui Dumnezeu şi dorim ca toate acestea să fie „oaze de linişte sufletească“. Şi la Câmpeni, şi la Ulmeni avem în proiect să le extindem prin noi construcţii. În această toamnă am lucrat si la modernizarea „Taberei de copii Sf. Sava“ din Bisoca-Buzău, iar la Tabăra de tineri din Delta Dunării, la Maliuc, am făcut rost de un nou acoperiş. Suntem, cum s-ar spune, într-un „mare şantier naţional“, în care sunt implicaţi mai mulţi voluntari şi oameni de bine. Oricând aşteptăm sprijin material, financiar şi idei, precum şi propuneri constructive de la oricine doreşte...

– Vă dorim mult succes în grija dvs. faţă de bătrânii şi copiii defavorizaţi de soartă!

– Vă mulţumim foarte mult şi vă aşteptăm pe la noi. Fie la câmpie, la deal şi munte, fie în Delta Dunării!

Abonează-te la acest feed RSS