Lumea satului 750x100

Speranțe pentru 2019 - apă la robinet pentru toţi locuitorii satelor prahovene!

Dialog cu dr. ing. Sorin Niculae, director general al SC Exploatare Sistem Zonal Prahova SA

Judeţ cu o importantă pondere economică şi socială, al treilea pe ţară ca număr de locuitori după Capitală şi judeţul Iaşi, PRAHOVA se află pe primul loc la asigurarea cu apă potabilă a locuitorilor aşezărilor din mediul rural. Este un fapt notabil: avantajele județului sunt evidente. Acesta dispune de un important potenţial hidrografic de invidiat – două mari acumulări – Bazinele râurilor Doftana (baraj Paltinu) și Teleajen (baraj Mâneciu), de trei stații de tratare și de înmagazinare, dar şi de o largă reţea de aducţiune a apei potabile, realizată în ultimii ani cu fonduri proprii şi cu bani europeni.

– Care este situaţia la zi a atingerii acestui ambiţios obiectiv? Ce anume, practic, aveţi în vedere să faceți ca apa de băut să ajungă la robinet, atât la sătenii din zona de şes, cât şi la cei din zona colinară şi de munte, cu deosebire la cei de pe Valea superioară a Prahovei?

– Prin parteneriate locale, în toate cele 90 de localități rurale sistemul de alimentare cu apă, elaborat de către Consiliul județean, la care suntem parte, alături de SC Hidro Prahova SA, s-a stabilit ca extinderea de reţea să se facă fie prin aducțiuni de la Paltinu și Măneciu, fie prin săparea de noi puţuri, pentru a se asigura debite corespunzătoare tuturor. Desigur, în funcție și de cerințele de consum, toţi sătenii să aibă întregul necesar de apă potabilă la robinet. Asta pentru că, prin eforturile CJ Prahova, s-a reuşit să se finalizeze sistemul de alimentare cu apă potabilă la mai multe localităţi din zona de şes, precum Gherghiţa, Balta Doamnei. Acum există posibilitatea să se asigure apă şi în comuna Rîfov. Pentru 2019 mai rămâne de rezolvat alimentarea cu apă în alte câteva comune cu probleme, precum Tătaru, Lapoş, Salcia, precum şi în alte câteva localităţi din zona colinară. La Salcia, bunăoară, este posibil ca sătenii să poată beneficia din anul acesta ori în anul viitor.

– Se spune că Prahova are cea mai bună reţea de aducţiune şi de distribuţie a apei potabile la sate. Așa este ?

– Da, avem un sistem solid, realizat în timp, împreună cu Administrația Națională „Apele Române“, cu noi, Exploatarea Sistem Zonal SA și cu Hidro Prahova, dar și cu autoritățile locale. Să ştiţi că dis­punem de un sistem de aducţiune şi de distribuţie destul de bun, astfel că, aşa cum arătam mai înainte, avem şansa să putem asigura în următorii ani apă de băut în aproape toate satele judeţului nostru.

– Aveți în vedere și toate acele localităţi din zona de munte care au încă probleme cu asigurarea necesarului de consum, de exemplu Secăria, Talea, Proviţa de Sus şi Proviţa de Jos?

– Da, acestea reprezintă și acel grup de comune din zona colinară, cu unele dificultăți tehnice. Noi insistăm mult acolo unde există atât o serie de aglomerări rurale, cât și o dispersare a mai multor localități, dar nu putem să nu ținem seama și de acele localități sau zone unde sunt doar cel mult câte 100 de gospodării sau mai puține.

Trebuie să se știe că alimentarea cu apă potabilă la sate rămâne totuși o situație destul de complexă. Prin eforturi comune ale CJ Prahova, dar și prin Hidro Prahova, precum și ale consiliilor locale, avem acum apă potabilă, de munte, și în micro­zona Cerașu, la Posești, Bătrâni și la Drajna. De asemenea, o importantă reușită avem și în zona sudică a județului – la Fulga, Boldești, Grădiștea, Sălciile, Baba Ana, dar și în zona colinară de la Mizil, și anume la Fântânele, Vadu Săpat, Jugureni, Călugăreni, dar și la câmpie, anume la Tomșani. Toate acestea ca urmare a asocierilor prin Parteneriatul pentru managementul apei Prahova.

– Ce investiții directe mai pot fi făcute și în acest an?

– Cum noi nu avem prevederi bugetare în acest sens, noile investiții pot fi realizate doar prin Consiliul Județean Prahova. De aceea speranțele noastre sunt strâns legate în principal de contribuția directă a acestui organism. Evident, și a fondurilor alocate de primăriile comunelor interesate în acest domeniu.

– Vă dorim mult succes în împlinirea obiectivului dvs., și anume acela ca în curând să avem apă potabilă la robinet în casele sătenilor din județul Prahova.

Cristea BOCIOACĂ

  • Publicat în Sate

Apa necesară gospodăriilor săteşti

Manifestările climatice din ultima perioadă de timp, cu unele faze severe şi în trecut, creează tot mai multe dificultăţi gospodăriilor din mediul rural. Una dintre acestea o reprezintă lipsa apei în sezonul secetos pentru întreţinerea unei grădini de legume sau sere, nelipsită la fiecare casă.

Secarea apei în fântânile care folosesc sursele de apă subterană de mică adâncime este primul impediment care face aproape imposibilă aplicarea unei udări minime la grădinile de legume. Situaţia devine şi mai dificilă când resursele de apă de suprafaţă din zonă nu se află în apropiere sau au debit redus, utilizarea acestora fiind costisitoare sau imposibilă. Atunci singura sursă aflată la dispoziţie şi care poate asigura, într-o măsură satisfăcătoare, cerinţele de udare a plantelor o constituie apele pluviale. Cu aceasta nu spunem o noutate, numai că modul de captare şi stocare corespunzătoare a acestor ape lipseşte aproape cu desăvârşire.

Gospodăriile săteşti nu dispun de capacităţi mai mari de acumulare şi stocare a apelor pluviale şi nici de mici instalaţii de irigare portabile sau fixe.

În străinătate, de exemplu în Australia, în unele localităţi furnizarea apei din reţelele publice este limitată, locuitorii fiind obligaţi ca pentru operaţii de curăţire a incintelor şi întreţinere a spaţiilor verzi să folosească apa pluvială, captată prin instalaţii proprii. Se ştie că procedeul este aplicat, la scară mai mare, şi în alte ţări care se confruntă cu lipsa de precipitaţii în anumite perioade ale anului.

La noi, la nivel de gospodărie sătească, problema nu a fost abordată, firmele care se ocupă de domeniul apelor fiind preocupate mai ales de execuţia unor foraje de diverse adâncimi, de montarea unor bazine de stocare a apelor uzate menajere şi a unor microstaţii de epurare a apelor uzate.

Le sugerăm ideea de a-şi extinde preocupările şi afacerile şi în domeniul captării, stocării şi folosirii apelor pluviale, atât la nivelul de gospodărie individuală, cât şi la nivelul unor firme.

În mare, un microproiect pentru o asemenea lucrare înseamnă captarea apei de pe anumite suprafeţe impermeabile, dirijarea apei, bazine de stocare din material plastic etc. de diverse capacităţi, dispozitive fixe şi mobile de udare. Se înţelege că soluţia se adaptează la situaţia de pe teren şi la disponibilităţile solicitantului.

Avantajele procedeului sunt cunoscute, şi anume preluarea apei fără costuri, apa pluvială are o încărcare scăzută în săruri şi poate fi stocată fără modificări esenţiale ale compoziţiei. Singurul aspect ştiut este reacţia slab acidă a apei, dar care poate fi uşor corectată, aruncând în bazinul de stocare un bulgăre de var. Astfel de instalaţii sunt utile şi pentru firmele care dispun de sere, care se ocupă cu creşterea animalelor, puncte turistice pentru spălarea incin­telor, întreţinerea spaţiilor verzi, spălarea autoturismelor, etc.

Revista poate asigura popularizarea şi publicitatea pentru instalaţiile prevăzute şi altele legate de acestea. În faţa unor vremuri care ne aşteaptă, cu aspect climatic tot mai vitreg, trebuie să ne pregătim din timp, la nivelul resurselor de care dispunem fiecare.

Constantin Gajban

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 43

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS