Liviu Chirica și Vlad Butescu, absolvenți ai Facultății de Horticultură USV Iași, în prezent masteranzi în cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ Iași, sunt oenologi la crama de la Huși a companiei Beciul Domnesc, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din România. Compania exploatează  astăzi peste 1.400 de hectare cultivate cu viță-de-vie nobilă, amplasate în renumitele podgorii: Cotești, Odobești, Panciu și Huși. Mândria companiei este Monumentul Beciul Domnesc, care datează din vremea lui Ștefan cel Mare şi găzduiește peste 100.000 sticle de vin. Datorită importanței sale istorice, Monumentul Beciul Domnesc a fost inclus în patrimoniul cultural al României.

Strategia de training a companiei...

Cei doi tineri sunt exemple prin care compania vrea să arate că susține și valorifică potențialul fiecărui angajat prin implementarea unor metode diverse de învățare. Strategia de training a companiei se bazează foarte mult pe identificarea nevoilor individuale de dezvoltare. Așadar, vă prezentăm cum au început ei să lucreze la Beciul Domnesc și cum au evoluat.

Liviu Chirica este unul dintre tinerii specializați prin intermediul companiei, în prezent fiind șef de cramă la Huși.

„În urmă cu 9 ani, am început activitatea aici ca zilier pentru a-mi câștiga traiul zilnic. Am fost remarcat și întrebat dacă vreau să rămân în companie ca angajat permanent. Am acceptat provocarea și am beneficiat de suport în începerea studiilor superioare. Apoi, treptat, după absolvire, am ajuns inginer de producție, iar în prezent sunt Șef de Cramă la Huși. Partea care îmi place cel mai mult este perioada de campanie. Având diferite soiuri, am făcut vinificație atât pentru soiurile aromate, cât și pentru cele albe și rose. Crama de la Huși este modernă și ne ajută să obținem vinuri foarte bune“, punctează Liviu Chirica, masterand în cadrul Facultății de Horticultură USV Iași.

Vlad Butescu este un alt absolvent al Facultății de Horticultură USV Iași, în prezent masterand în Protecția plantelor, care a fost și el la rândul lui ajutat de companie.

„La Beciul Domnesc am început în anul 2014 ca tehnician fermă, timp de șase ani de zile, imediat după absolvirea facultății, am fost avansat ca inginer viticol, apoi, după doi ani de zile, m-am mutat la cramă, unde și în ziua de astăzi încerc să învăț cât mai multe, să mă specializez“, adaugă Vlad Butescu.

Vizită în Vrancea la Beciul Domnesc

Când te apropii de Focșani, nu poți să nu observi zonele întinse cu viță-de-vie. Iar, dacă cotești spre Odobești și satele din împrejurimi, dealurile sunt îmbrăcate practic în viță-de-vie.

Viță-de-vie cât vezi cu ochii. Pe dealul Dălhăuți dai de podgoriile Beciului Domnesc. De fapt, aici există o mică parte din podgoriile deținute de compania din Vrancea. Întinderi cât vezi cu ochii cu Sauvignon Blanc, Merlot și Fetească Neagră. Dar la Beciul Domnesc avem și Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Traminer, Busuioacă de Bohotin, Chardonnay, Muscat Ottonel, Tămâioasă Româneasca, Fetească Albă, Fetească Regală şi Galbenă de Odobești.

Portofoliul Beciul Domnesc cuprinde produse din categoriile vin, vinars, băuturi spirtoase și oţet. Da, oțet alimentar și oțet artizanal sunt produse aici pentru a face salatele mai bune. Pentru că nimic nu se irosește din ciorchinele de struguri. Compania deține 6 centre de vinificație în județul Vrancea și una la Huși, județul Vaslui. În Focșani și Odobești, Beciul Domnesc deține patru centre de condiționare și îmbuteliere pentru vin, băuturi spirtoase și oțet.

Printre brandurile de vin din portofoliul companiei se numără Mirabilis Machina, Sempre Rose, Vinoteca, Comoara Pivniţei, Egregio, Rosé Vérité, Beciul Domnesc, Beciul Domnesc Grand Reserve, Sigillum Moldaviae și altele, iar portofoliul de vinarsuri este format din brandurile Mioriţa și Jad.

O ușă veche, sculptată, se deschide și cobori într-o hrubă rece, unde stau rânduite pe rafturi metalice mii de sticle de vin. Este colecția și arhiva celor de la Beciul Domnesc cu vinuri vechi chiar și de la 1949. Vinurile de aici sunt comercializate în gama de vinotecă, dar o parte sunt păstrate pur și simplu pentru generațiile viitoare. Alături de clădirea Beciului Domnesc există o structură modernă care a fost construită pe o veche clădire unde pe vremuri erau prelucrați struguri. Există aici un mic muzeu, iar în viitorul apropiat acest centru va fi deschis și publicului pentru degustări.

Beatrice Alexandra MODIGA

România a fost raiul celor care asta au căutat. Mulți ani forța de muncă din România a lucrat pe bani puțini pentru profituri infinite. Dar, încetul cu încetul, oamenii au învățat că se poate și altfel și au migrat spre alte economii! Iar afacerile care căutau doar forță de muncă calificată la preț mic s-au închis și au plecat spre alte zări. Piața muncii e din ce în ce mai dinamică! Și agricultorii au început să vadă efectul acestei sintagme. Cam târziu, ce-i drept! Multă vreme forța de muncă de la noi a fost excedentară, iar respectul pentru pălmași mai deloc. Deși nimeni nu poate face un business fără forță de muncă. De aceea investiția în aceasta e foarte importantă!!! Uneori chiar mai importantă decât orice altă investiție. Oricâte inputuri minunate veți cumpăra, întotdeauna inputul principal va fi omul!

Acum vreo trei săptămâni vorbeam cu un fermier mare și m-am bucurat să-l aud că pleacă cu oamenii săi într-un team building. Mă rog, nu

i-a spus chiar așa. Dar a-i scoate la distracție pentru câteva zile, în condițiile acestea aspre, pe oamenii cu care își netezește drumul spre profit e un aspect important în consolidarea relațiilor de muncă. Cum important este orice detaliu în construirea unei echipe. Ceea ce majoritatea administratorilor de afaceri din România nu prea înțeleg și își tratează angajații ca pe niște slugi nemernice, gata să-i fure sau să le facă pagube. Fără să se întrebe de ce au această percepție! Fără să dea mai deloc vina și pe lipsa de implicare în creșterea valorică a angajaților spre împlinirea mecanismului afacerii. Asta se vede în lipsa de performanță, care ar crește productivitatea, aspect care ne tot scoate din piață.

Iată că am ajuns să aducem forță de muncă din Bangladesh, Vietnam sau de aiurea deoarece nu am plătit efortul celor care puteau aduce valoarea adăugată la un nivel care să-i convingă să nu mai plece spre alte oferte. Folosind tot felul de scuze idioate!!! Așa se face că piața muncii a cernut, uneori cu multă durere! Iar antreprenorii noștri, mai ales cei care nu au înțeles deloc că fără pălmași afacerea lor e doar o idee, au început să plătească incompetența la preț de lux. În loc să fi fidelizat angajații prin sporuri salariale și bonusuri, limitând pentru o vreme profitul imediat pentru creșterea profitului viitor!

Cine și-a fidelizat personalul are acum succes!

Să nu uitați niciodată că fiecare chestiune din această lume are un preț într-o societate consumeristă. Iar dacă ați înțeles că orice acaret scump este așa deoarece poartă în el muncă bine plătită e deja un pas spre binele economiei românești.

Nu se poate să faci brânză bună din lapte prost! Cum e aiurea să tot sperați că va veni cineva care să schimbe această ordine firească pe care mulți dintre voi o neagă.

Învățați să prețuiți efortul celor care vă pot împlini dorința de profit, altfel vă veți trezi, destul de curând, în cea mai gravă criză.

Avem nevoie să consolidăm învățământul profesional dar, mai ales, preluarea tinerilor absolvenți cu oferte atractive, altfel vor pleca spre alte economii dispuse să plătească acest preț.

Tudor CALOTESCU

Unul dintre cei mai mari fermieri din vestul țării, care a demonstrat că poți face bani serioși din agricultură cu ferme integrate, Dimitrie Muscă, s-a făcut cunoscut în ultimii ani prin salariile oferite tractoriștilor săi, care ajung la sume de 12.000 de lei pe lună, cam cât câștigă unii directori de multinațională. Chiar dacă este pe deplin convins că principalul capital este resursa umană și face o selecție draconică a personalului, Muscă încearcă să-și responsabilizeze angajații și printr-o metodă mai puțin ortodoxă – monitorizarea video în timp real de la fermă până în magazine.

Monitorizarea face bine la conștiință

Așadar, oricât de bun și de conștiincios ar fi un angajat, o cameră video face minuni la ferma omului. Iar conștiința angajaților poate fi stimulată puțin.

„Poate, câteodată, unul a mai obosit și poți să-l stimulezi într-un fel sau în altul. Sau poți să-i spui să meargă să bea o cafea ori chiar să-i trimiți tu o cafea. Ați văzut, de exemplu, în magazinele noastre cum se poartă o vânzătoare cu clienții și, dacă este cazul, poți să intervii și să corectezi anumite lucruri. Știu că avem camera și că urmărim fiecare mișcare a lor. Nu urmăresc neapărat comportamentul lor. Urmăresc pe monitor gradul de aprovizionare cu marfă, dacă cumva îi lipsește ceva din marfa pe care o are în magazin, dacă se întâmplă vreun incident“, a arătat Muscă.

Fermierul este convins că monitorizarea video permanentă este soluția la multe probleme care ar putea apărea.

„Am avut cazuri în care un om a spus: «Ţi-am dat 100 de lei. Dă-mi restul.» Și am mers și i-am zis: «Hai să vezi pe cameră câți bani mi-ai dat». Se mai întâmplă și lucruri neplăcute. Când am avut spargere la unul dintre magazine i-am adus poliției înregistrarea. Ne ajută în multe situații. Ne ajută că știe lumea că totul este păzit, totul este sub control. Chiar și dorința de a sus­trage este înfrântă pentru că o cameră creează panică, creează frică. Astfel, încercăm să eliminăm tot ce poate să fie rău“, a adăugat Muscă.

Tractoriști cu 12.000 lei pe lună

Convins fiind că investiția în capitalul uman poate aduce profituri pe măsură, Muscă a șocat opinia publică și „a stricat“ piața anunțând ce salarii le oferă tractoriștilor săi.

„Cel mai fenomenal capital nu este pământul sau utilajele. Este capitalul uman. Eu am fost criticat că am spus pe posturile de radio și de televiziune ce salarii au oamenii mei. Că le dau 12-13.000 de lei, iar șeful mecanizării ia 15.000 de lei în lunile în care se află în campanie. Totul este pe stat de plată, la vedere. Eu nu pot să fac tot – am nevoie de o echipă. Dar acești oameni au fost selectați, au fost trecuți prin ciur și sită, iar cei care au rezistat sunt aici. Nu-i este rușine să zică că e tractorist pentru că la 13-15.000 de lei pe lună poate să-și întrețină familia, să-și țină copiii în școli“, a mai spus Muscă.

Deși costurile cu resursa umană sunt atipic de ridicate pentru România, Muscă este convins că în acest fel și-a fidelizat cei mai buni specialiști din zonă.

„S-au disciplinat. Nu trebuie să stai toată ziua după ei, să vezi că

n-au lăsat ceva sau au greșit ceva. Disciplină multă, producție multă, bani mulți. Ei muncesc pentru banii ăștia. Nu le dăm de pomană. Vin la 5 dimineața și până la zece seara sunt în brazdă. Sigur, se face o selecție. Nu oricine poate lucra pe această combină, nu oricine poate recolta 50 de hectare într-o zi. Trebuie să ai un om pregătit. Dacă îți face o prostie la această combină te costă enorm piesele de schimb. Când începe recoltatul, cei doi ingineri mecanici sunt lângă ei. Pentru că recoltează și ei când stau oamenii la masă“, a continuat fermierul arădean.

O mare problemă, criza de mecanizatori

În ciuda salariilor ridicate, fermierul admite că îi este din ce în ce mai dificil să găsească personal specializat care să știe să opereze eficient și în condiții de siguranță utilajele noi și foarte scumpe. Este din ce în ce mai clar că, odată cu desființarea multor școli profesionale, agricultura românească se confruntă cu o criză de operatori de utilaje.

„Și-ar dori mulți să lucreze pe astfel de utilaje superperformante, cu aer condiționat, cu aparat de radio, dar dacă te ajută și intelectul. La ora actuală avem o mare problemă. Nu mai avem școală de tractoriști. Dacă nu mai este școală, nu avem de unde alege. Pe un Universal 650 merge oricine. O combină performantă sau un tractor nou costă o sumă mare de bani. Nu le poți da pe mâna oricui, ci doar cuiva care este deosebit de priceput“, a conchis Muscă.

Marius ȘERBAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti