reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Invitație la produse gustoase și sănătoase: Ferma Geonatura

Familia Simion din comuna Ardeoani, județul Bacău, a avut curaj să producă produse naturale, fără chimicale, gustoase și sănătoase. Cu toate că nu beneficiază de fonduri europene, se descurcă fără niciun ajutor exterior. Grădina roditoare cu de toate a acestora se află la 50 km de orașul Bacău și în fiecare an pune pe mesele băcăuanilor zacuscă de vinete cu legume, zacuscă de ciuperci cu legume, pastă de ardei, bulion din roșii, dar și diferite dulcețuri și siropuri.

Agricultura ecologică, biodinamică și permacultura – într-o singură grădină!

Ferma s-a născut în anul 2012 din dorința de a produce hrană ecologică pentru sănătatea familiei și, totodată, de a evita îmbolnăvirea acesteia și a mediului înconjurător. De la bun început, ferma și-a constituit o importantă rezervă de semințe din soiuri vechi și tradiționale cu ajutorul Băncii de Gene de la Suceava. Începând cu anul 2016, Paula Dragomir, inginer consultant în agricultura ecologică și agroecologie în Franța și Olanda, s-a alăturat echipei: „Deocamdată nu suntem certificați ecologic, dar toate tehnicile noastre de cultură sunt inspirate din agricultura alternativă: agricultura ecologică, agricultura biodinamică și permacultura. Astfel, pe o suprafață cultivată de trei hectare producem aproximativ tot ce este nevoie pentru familia noastră: de la cereale (porumb, grâu, orz, ovăz, floarea-soarelui), pomi fructiferi (meri, peri, gutui, cireși, vișini, piersici, caiși, pruni, kiwi, goji, dar și aronia, coacăze, afine, căpșuni, mure, zmeură) până la legume (roșii din mai multe soiuri, ardei kapia, ardei gras, gogoșari, vinete, salată, varză, morcovi, țelină, ridichi roșii și negre, cartofi, castraveți, ceapă, usturoi, pătrunjel etc.). Prin urmare, activitatea noastră constă atât în producția de legume-fructe, cât și de conserve produse cu legumele și fructele noastre.“

ferma geonatura 3

Până la roadele bogate din grădină, aceștia au întâmpinat și probleme, dar cu toate acestea gândul lor este să producă în continuare acea hrană atât de sănătoasă: „Au fost probleme cu vânzarea până am început să ne facem cunoscuți. În cele din urmă am găsit diverse modalități de vânzare, mai ales prin intermediul grupurilor de socializare. Pe de altă parte, am căutat ajutoare... și de aceea am încercat să lucrăm și cu alți oameni, dar am remarcat că aceștia nu prea vor să muncească și nici nu se pricep prea bine, așa că mai bine încercăm să ne descurcăm singuri. În principiu ne dorim să continuăm să producem hrană sănătoasă pentru familia noastră, să fim cât mai independenți și să vindem surplusul clienților care înțeleg ce înseamnă legumele și fructele netratate... și bune pentru sănătatea lor.“

Beatrice Alexandra MODIGA

TEHNOLOGIILE BIO -un nou viitor pentru toți în agricultura ecologică și convențională

Vineri, 30 martie, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, Iași a avut loc seminarul „Tehnologiile bio- un nou viitor pentru toți în agricultura bio și convențională“, cu scopul de a aduce în discuție un proiect inovator de integrare și colaborare în cercetarea agricolă românească,  prin intermediul a două companii private, Sirio Organic și Ms Biotech.

Companiile private și instituțiile universitare... un pas înainte spre inovație

Companiile private pot fi astăzi o mare sursă de inspirație pentru cercetători, fiind ferestrele deschise către lumea reală și problemele care trebuie abordate, în domeniul inovațiilor, în agricultură: „Astăzi, mai mult decât oricând, lumea agriculturii are nevoie tot mai mult de inovații, de idei noi pentru a atinge obiectivele fundamentale ale acesteia: creșterea producției agricole și protejarea în același timp a solului - cea mai importantă rezervă și resursă vitală la nivel planetar. Integrarea corectă a acestui aspect între diverse instituții universitare și companii private este, în opinia mea un punct crucial. Aici la Iași, datorită colaborării fructuoase cu conf. univ. dr. Vasile Stoleru, de la catedra de legumicultură, planificăm de ani de zile un sistem de facilitare a acestui tip de colaborare și astfel am creat împreună o rețea internațională densă, de companii care activează în domeniul inovațiilor în agricultură și institute naționale și internaționale de cercetare și dezvoltare, cu scopul de a forma o rețea închegată și vastă, capabilă să transfere informații și cunoștințe din mediul universitar în realitatea aplicată a lucrărilor agricole. Adevărul este că, astăzi mai mult ca niciodată, lumea cercetării este izolată în sistemul ei de operare și este din ce în ce mai departe de nevoile reale ale fermierilor. În acest sens, Iașul este primul nod al acestei mari rețele, unde am creat un laborator de predare, în care studenții pe tot parcursul anului vor avea ocazia să se întâlnească și să asculte experți, atât din lumea muncii, cât și a cercetării. Eu… vin din lumea cercetării! Am lucrat la laboratoarele Universității din Cordoba - Spania, în Statele Unite la Universitatea Purdue și la Universitatea din Molise – Italia, iar din experiența acumulată am înțeles că, dacă vrem să creăm o formă reală de colaborare între mediul universitar și lumea privată, trebuie să existe mai întâi inspirație și idei, în caz contrar nu poate exista o colaborare profitabilă. Partea financiară vine mai târziu…mai întâi ideile…

Utilizarea microorganismelor în agricultură

„În timpul seminarului am discutat despre utilizarea microorganismelor în agricultură. O temă deosebit de inovatoare în contextul agriculturii moderne. Probabil vorbim despre cea mai mare revoluție din domeniul științei agricole, după revoluția în mecanizarea agriculturii. Practic, în acest moment este posibil să se utilizeze biopreparate bazate pe spori vii de microorganisme, care să fie aplicate direct culturilor, pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor. De fapt, una dintre cele mai importante probleme la nivel mondial a fost utilizarea nediscriminatorie și criminală în același timp a inputurilor în agricultură. Acest lucru a redus drastic biodiversitatea, distrugând viața în sol și determinând ceea ce este astăzi una dintre cele mai importante tematici în ceea ce privește curățarea solului. Tot la acest seminar am prezentat o noua definiție a solului - privit ca și organism viu, o definiție care înțelege și menționează capacitatea intrinsecă și completă pe care solul o are, respectiv de a se transforma în hrană pentru plante. Definirea unui sol viu înseamnă perceperea vieții în cadrul acestuia și potențialul său imens de a se transforma în hrana ideală pentru planta pe care o găzduiește. Numai dacă înțelegem solul ca organism viu, la fel ca și planta, ne putem gândi la tehnologii capabile să îl protejeze și să îl păstreze. Astăzi, suntem la fito biom sau înțelegem solul ca un organism vital și comunicant, în care microorganismele creează rețele reale capabile să promoveze dezvoltarea plantei. Luați în considerare întregul habitat, pornind de la studiul schimbului de elemente vii, atât în interiorul plantei, dar înainte de toate în sol. Aceasta, zic eu că va fi abordarea, care va caracteriza agricultura viitorului. În laboratoarele noastre din Italia, în MsBiotech S.p.A. situat în Larino, Italia, selectăm și înmulțim microorganismele utile, atât pentru combaterea multor boli ale plantelor, cât și pentru a controla multe insecte nocive și pentru a îmbunătăți totodată starea de sănătate a plantelor. Avem posibilitatea de a produce spori de Micorrizza, Trichoderma, Pochonia Clamiodispora, Bacillus Subtilis, Bauveria Baussiana... și multe altele. De la microorganism la produs, de la cercetare la aplicarea pe sol, aceasta este caracteristica companiei noastre.

Am speranța că mentalitatea agricultorilor se va schimba în timp, că vor începe să respecte în mod concret solul, și acest lucru se poate face începând cu aplicarea acestei tehnologii. Utilizarea microorganismelor benefice reduce utilizarea pesticidelor și îmbunătățește sănătatea solului. Sunt sigur că această inițiativă cu USAMV Iași, în a crea un laborator didactic ne va permite, începând cu tinerii agronomi, să aducem această nouă mentalitate la diferitele fermele agricole din România. „Teaching lab“, care reprezintă astăzi embrionul unui proiect mai mare, respectiv realizarea unui „Centru de Cercetare pentru Agricultura Sustenabilă“  reprezintă o rețea mondială de laboratoare de învățământ, care împreună creează un spațiu virtual, în care contribuția cercetării devine esențială: găsirea de soluții care vizează cercetarea tehnologică și etică, merg mână în mână spre același scop, pentru a produce inovații“, a precizat Vincenzo Michele Sellitto, Ph.D., Marketing Manager, MsBiotech S.p.A. Roma (Italia).

Aplicații practice ale produselor pe bază de microorganisme

Ovidiu Secu, de la Sirio Organic este cel care definește și promovează soluțiile practice pentru încurajarea și dezvoltarea agriculturii ecologice în România: „Astăzi am vorbit de tehnologiile bio în viitor. Din ce cauză? Pentru că tehnologiile bio răspund la probleme pe care agricultura convențională nu le mai poate rezolva, respectiv tratamentele chimice nu mai fac față. De altfel, acestea sunt mult mai eficiente și sunt non-toxice. Produsele noastre sunt începând de la hrănire, protecție și biostimulare, acestea fiind mult mai eficiente, decât orice produs chimic la ora actuală.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Promotorul unor legume-medicament și secretele agriculturii bio

La doar 26 km de București, în comuna Joița, județul Giurgiu, Marin Dumbravă cultivă de peste 7 ani legume bio certificate. Aflați ce înseamnă menținerea unui astfel de business pe piață, care sunt provocările, dar mai ales care este filozofia pe care musai a trebuit să o accepte și să o respecte.

– Domnule Dumbravă, de 7 ani lucrați într-un segment extrem de restrictiv al agriculturii. Nu cumva v-ați înhămat la o povară greu de dus, pentru că în agricultura bio pierderile sunt destul de mari, tratamentele sunt scumpe, iar valorificarea se face pe o nișă îngustă? Cum vă descurcați?

– Sincer, dacă știam ce mă așteaptă mă gândeam de 10 ori și nu știu dacă aș mai fi luat această decizie.

– Ce este cel mai greu în activitatea dumneavoastră?

– Totul este complicat. De la obținerea unor semințe certificate, până la valorificare. În plus, într-o cultură ecologică toți sunt cu ochii pe producător, pentru că nu trebuie să se abată de la anumite reguli. Pentru a respecta aceste reguli este o muncă de Sisif, aproape de sclav.

– Pe dumneavoastră cine v-a certificat?

– Austria Bio Garanții, un organism destul de restrictiv.

– Și vin? Vă controlează?

– Sigur, categoric. Verifică orice intră pe poarta fermei, de la sămânță până la distribuția finală. Dacă există suspiciuni fac și analize, dar nu a fost cazul nostru. După cum se vede însă, stăm printre plante și buruieni, deși aici pământul a fost afânat, mărunțit cu motosapa și s-a dat cu sapa de 3 ori. Dar asta este dovada că nu s-a folosit ierbicid. În ferma noastră este un zumzet permanent pentru că aici trăiesc enorm de multe vietăți, iar asta înseamnă că există un mediu curat și o polenizare naturală.

– Aveți doar 1 ha la dispoziție, însă știu că aveți de completat hârtii pentru multe plante pe care le aveți în cultură; ce puteți oferi mai exact clienților pe care îi aveți?

– Întotdeauna le spun clienților că de la noi pot achiziționa doar legume de sezon. Într-o cultură ecologică dezvoltarea este mai greoaie, ciclul este lung. Neintervenind cu îngrășăminte sau alte substanțe care să le stimuleze, plantele se dezvoltă, dar depind de capriciile vremii. Însă o legumă crescută în aer liber, în soare este foarte sănătoasă, pentru că fotosinteza se desfășoară încet, iar în final mâncăm o legumă care chiar ne hrănește. Dar, revenind la întrebare, avem legume cu frunze: Kale, mangold, rucola, măcriș, salată, spanac, redmuștar, mithuna, plante aromatice (pătrunjel, mărar, cimbru, busuioc, leuștean, salvie), apoi sfeclă roșie, brocoli, gulii, ceapă, usturoi, praz, cicoare, andive, roșii, castraveți, vinete, ardei, dar în funcție de sezon. Dacă am omis ceva, orice client poate găsi lista completă pe site-ul nostru și poate comanda.

– Totuși, prețul acestor produse este mai mare față de al altor produse de pe piață. Oamenii compară și uneori strâmbă din nas. Cum îi faceți să-și schimbe opțiunile de cumpărare?

– Evident că prețul este mai mare, pentru că și cheltuielile sunt mai mari, atacul bolilor și al dăunătorilor este mult mai agresiv, dar asta este și filozofia într-o cultură ecologică: 20-30% din producție o dai naturii, toată lumea trebuie să trăiască, atât plante, cât și dăunători. Un alt element defavorizant este faptul că noi suntem defazați cu o lună, o lună și jumătate față de ceilalți producători. Când ei au ieșit cu roșii pe piață, noi mai avem de așteptat. În schimb, ceea ce primesc de la noi este hrană vie, legume proaspete, care nu zac prin magazine și care au un conținut mare de elemente nutritive.

– Cât din suprafața totală este protejată?

– Avem aproape 2.000 mp unde ținem culturile mai sensibile la factorii atmosferici, cum sunt roșiile, castraveții.

– Ați menționat niște legume cu care nu am fost obișnuiți și pe care nu le găsim prin piețele tradiționale sau supermarketuri, vorbesc de Kale, mandold, măcriș. Ce ne puteți spune despre aceste plante?

– Este adevărat că multe dintre aceste plante eu le-am introdus pentru prima dată într-o cultură bio. Sunt folosite de mii de ani, nu inventăm noi roata. Mangoldul, spre exemplu, a fost preluat de romani de acum 3.000 de ani și a fost cea mai folosită legumă a Imperiului Roman. Este legumă tradițională în Italia și foarte folosită în Occident. Ea poate fi folosită aproape la orice, pentru că are calități apropiate de ale spanacului. Este ideal să se prepare în stare proaspătă, la 1-2 ore de la recoltare, pentru a beneficia de toți nutrienții. De aceea este indicat să achiziționezi legume de la un producător din apropiere, pentru că altfel aruncăm banii pe altceva. Mangoldul este recomandat femeilor însărcinate, pentru că stimulează lactația și conține acid folic, dar și celor care au diabet.

– Spuneți-ne ceva și despre Kale!

– Este o legumă fantastică și sunt promotorul acestei plante pentru că are un mare conținut de antioxidanți, minerale, luteină și sulforafan care împiedică divizarea celulelor canceroase. Am observat că este apreciată mult de vegani. Deci este o legumă foarte complexă, pe care aș situa-o după ardeiul roșu cea mai bună legumă. Ea poate fi consumată în salate, sucuri, smothee-uri, în mâncare, deși își pierde din calități.

– Care este leguma care vă aduce cea mai mare satisfacție?

– Aș fi nedrept să amintesc o singură legumă pentru că eu nu cultiv nimic întâmplător, mai ales pentru că le cunosc proprietățile. De aceea la mine este o mare diversitate, 50-60 tipuri de produse. Asta pentru că organismul uman își ia necesarul de nutrienți, de vitamine din fiecare legumă care are un anumit specific. Spre exemplu, noi călcăm pe iarba grasă, o plantă considerată buruiană, dar care pe timpul Imperiului Roman era recomandată de botaniști ca amuletă datorită calităților fantastice. Este singura plantă care, alături de spanacul sălbatic, conține Omega 3, un antioxidant puternic pe care noi îl luăm din pastile, când ar putea fi asimilat mai bine dintr-o plantă. Dar ca să vă răspund la între­bare, aș pune pe primul loc Kalele, apoi mangoldul și ar putea urma măcrișul, salata romană, andivele, brocolli, cicoarea.

Marin Dumbrava judetul Giurgiu legume bio

– Cu cât se vând aceste frunze?

– Fiind legume tip frunză, vorbim de legătură. În cazul frunzelor de mangold, kale legătura este 5 lei, însă ea diferă ca dimensiune. Vara, când am producție mare și legătura este generoasă, poate ajunge la 500-600 g. Eu am aplicat legea compensației cu clienții mei. Când am producție mare, când timpul mă ajută, produsele vin în cantități mai mari.

– Întotdeauna aveți un sfat bun pentru clienții dumneavoastră și nu numai, ce ați spune oamenilor în final?

– Aș încheia cu ceea ce spunea Hipocrat: să le fie hrana medicament și medicamentul hrană! Sau să nu uităm, așa cum spune un proverb chinezesc: primele medicamente au fost legumele.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 20-22

Anul 2015, în cifre

Despre anul 2015 nu mai este nevoie să amintim cum a fost din punct de vedere climatic. Sigur este că agricultura a fost pusă la încercare, peste dificultăți reușind să treacă doar fermierii care au investit în irigații și tehnologie de vârf. Să vedem însă cum a arătat 2015 cu totul, incluzând aici și deciziile cu impact major pentru agricultură.

Reducerea TVA la alimente la 9%

O măsură guvernamentală din 2015, venită în completarea ori prelungirea uneia intrate în vigoare în 2014, vizează în mod direct agricultura: reducerea TVA la 9% pentru tot ceea ce înseamnă produs alimentar și micșorarea taxei pe valoare adăugată de la 24% la 20% (din 2017, la 19%) pentru restul mărfurilor și serviciilor din România. Nu există încă o analiză a impactului direct asupra economiei, în general, și agriculturii, în special, a scăderii TVA, sub aspectul reducerii evaziunii fiscale și a presiunii fiscale asupra segmentului antreprenorial, dar în plan social consumatorul final a simțit sensibil beneficiile acestei măsuri. Ideea ar fi ca avantajele să fie păstrate pe termen lung și să nu se piardă prin alte dezechilibre survenite în piață (prețuri speculative, reducerea veniturilor în sectorul privat, creșterea tarifului la combustibil, gaz și energie, iar în agricultură, a celorlaltor inputuri etc.).

Structuri noi la MADR

După ce, în 2014, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) s-a reorganizat în Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), cu o suplimentare de 347 de angajați, în 2015 MADR a operat următoarele modificări: Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu“ s-a transformat în Agenția Națională pentru Zootehnie; activitatea fitosanitară s-a rupt de direcțiile agricole județene (DAJ) și a trecut în subordinea Agenției Fitosanitare; inspecțiile din cadrul DAJ-urilor se subordonează direct MADR. Ca instituții noi a reapărut Agenția Zonelor Montane și, în cadrul MADR, s-a înființat  Direcția de Industrie Alimentară.

Procentul de absorbție a fondurilor europene

Sfârșitul anului 2015 înseamnă și încheierea exercițiului european bugetar 2007-2013 în România. S-ar părea că agricultura înregistrează cel mai bun procent de absorbție a fondurilor europene, cel puțin așa ne spun oficialii de la MADR: peste 90%, respectiv 7,31 de miliarde de euro, derulate prin AFIR; 98%, adică 7,6 miliarde de euro, prin APIA; 58% (150 milioane de euro) prin Programul Operațional de Pescuit (POP).

Un procent mult prea mic din sumele derulate prin AFIR a mers într-unul dintre cele mai sensibile segmente din agricultură, irigațiile, proiectele aprobate și finanțate însemnând doar 128 de milioane de euro, sumă insignifiantă în comparație cu nevoile reale din agricultură. În schimb, reconversia și restructurarea plantațiilor de viță-de-vie sunt programele care au cheltuit 100% fondurile alocate.

Noul exercițiu bugetar cu întârziere

Din motive care ne scapă, România a ratat un start corect pentru bugetul european 2014-2020. Practic, se pot socoti pierduți doi ani, de vreme ce abia în 2015 s-au deschis sesiunile de depuneri de proiecte, iar ele se aplică efectiv, inclusiv cu finanțare asigurată, de la anul. Potrivit datelor furnizate de MADR, în cadrul noului PNDR, aprobat de Comisia Europeană abia în luna mai 2015, au fost organizare 13 sesiuni și depuse 6.425 de proiecte, cu o valoare totală de 924,70 milioane de euro. Până acum au fost selectate 559 de dosare.

Producție de cereale, mai scăzută cu 5,7 milioane de tone

Despre recolta de cereale a României se vorbește încă estimativ la nivel național și european. Cifre sigure vom avea la anul, probabil în martie, după ce datele preluate de la fermieri vor fi prelucrate de Institutul Național de Statistică. Experții de la Bruxelles vorbeau, la finalul lunii octombrie, de o prăbușire a producției de cereale în România cu 25,8%, scădere survenită la culturile de porumb și floarea-soarelui din cauza secetei severe de peste vară și a lipsei sistemului de irigații care să suplinească deficitul de precipitații.

Comisia Europeană a prognozat că recolta de porumb va fi de 7,5 milioane de tone, în scădere cu 4 milioane de tone față de 2014. La nivel european se pare că avem cea mai mare diminuare de producție la prășitoare, după Ungaria (16%), Polonia (12%) și Italia (11,3%). În schimb, producția de grâu a fost salvată. Fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, aprecia, la sfârșitul campaniei de recoltare, că România poate conta pe 7,5 milioane de tone de grâu, recoltă chiar mai bună decât în anul 2014, considerat unul dintre cei mai buni din ultimul deceniu, când s-au dus în hambare 7,4 milioane de tone de grâu. CE estimase un total de 7 milioane de tone pentru 2015. Nici la orz nu au fost dificultăți: media la hectar a fost de 4,03 tone, spre comparație cu 3,8 tone în 2014, producția totală situându-se spre 1,051 milioane de tone. Rapița a avut mult de suferit, media fiind de 2,36 tone/ha, față de 3,87 tone/ha în 2014. În total, prognozele europene avansează o producție de cereale în România de 16,6 milioane de tone, în comparație cu 22,3 milioane de tone în 2014.

Legume și fructe mai puține

Legumele au ocupat, în 2015, în jur de 240.000 hectare, suprafață mai mare decât cea de pomi fructiferi (145.000 ha). Nivelul producției a fost afectat de secetă, unele asociații vorbind despre o diminuare de 20%, altele – de până la 30%. S-ar putea conta totuși pe 3-3,2 milioane tone de legume și pe 1 milion de tone de fructe, în condițiile unui an care a creat probleme sâmburoaselor (cireș și prun, în special).

Reconversie cu piedici în viticultură

Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), apreciază anul ca unul normal pentru viticultură: „Nu avem încă toate datele, dar pot să vă spun că, în ansamblu, a fost un an normal, nu excepțional, pentru viticultori. În particular, sunt județe ori podgorii unde recolta a fost cu probleme din cauza anului climatic atipic și aș aminti aici Vrancea, ceva din plantațiile din Vaslui și Iași. Rău este că programul de reconversie și restructurare a plantațiilor nu a decurs spectaculos, pe de o parte, fiindcă a început destul de târziu, iar pe de altă parte, pentru că au fost introduse niște prevederi noi, respectiv garanția de bună execuție de 500 de euro/ha, al cărei rost noi nu l-am văzut, dar MADR a insistat să mențină condiționalitatea, asumân­du-și pesemne și ritmul mai slab de absorbție a fondurilor europene. Cred că oficialii au încercat în acest fel să stopeze avalanșa de proiecte într-un segment care decurgea de altfel perfect, iar acum au căzut în cealaltă extremă, când numărul de cereri a scăzut semnificativ și probabil nu se vor absorbi banii angajați anual în program, fiindcă micii producători e limpede că nu vor putea să indisponibilizeze o astfel de sumă. Sper ca MADR să aibă capacitatea de a înțelege că trebuie să renunțe la aceste încorsetări. În schimb, Programul Suport Vie-Vin, de 47,7 milioane de euro/an, a început să prindă foarte bine. Măsura se referă la achiziția de bariculi, fiindcă noi am zis că avem via, avem crama, dar trebuie să rotunjim vinurile și am creat acest nou program care se bucură de succes, de cumpărare a bariculilor (butoaie), care altminteri costă mult (cel puțin 400 de euro/buc) și au o durată de folosință limitată, de 3-4 ani. Succes are și linia de finanțare pentru investițiile în modernizarea magazinelor de prezentare din interiorul cramelor și a sălilor de degustare; singurul lucru pe care dorim să-l facem este să rupem acest program de PNDR din cauza condițiilor care fac imposibilă acumularea punctajului pentru eligibilitatea proiectelor și să-l trecem în Programul Național Suport Vie-Vin.“

Maria Bogdan

Un grup de 30 de fermieri face în Deltă agricultură bio de 9 mil. euro pe 12.000 ha. Totul merge la export

Petrişor Petrescu (50 de ani) a făcut pasul în agricultură în urmă cu 12 ani, atunci când a cumpărat o combină pentru a presta servicii altor fermieri, dar presat de ratele pe care trebuia să le plătească băncii, a arendat primele suprafeţe de teren arabil în judeţul Tulcea. Acum, el a ajuns să fie cel mai mare jucător din agricultura bio din România, potrivit datelor asociaţiei Bio România, o organizaţie a industriei de profil.

Petrescu a reuşit anul trecut pe o piaţă de nisă, care acoperă numai câteva procente din agricultura locală, să ruleze aproximativ 9 milioane de euro.

'Am început uşor-uşor să fac agricultură. Am luat terenuri în arendă, în concesiune, ce-am găsit", îşi începe povestea Petrişor Petrescu.

El spune că a făcut agricultură tradiţională timp de cinci ani pentru ca apoi să facă primul pas către agricultura bio, un segment foarte puţin dezvoltat la acel moment în România.

'Făceam agricultură, dar lucram şi cu Institutul de Cercetare de la Fundulea pentru seminţe şi un cercetător de acolo ne-a îndemnat pe mine şi pe un prieten să facem agricultură bio pentru că terenurile din Deltă se pretează pentru aşa ceva. Aici terenurile sunt mai bogate în azot şi nu necesită îngrăşăminte faţă de alte locuri din ţară."

Încurajat, fermierul a decis alături de un partener să îşi pună la comun terenurile pentru a face pasul către agricultura bio. Astfel, antreprenorul, care ajunsese deja să exploateze 500 de hectare de teren arabil, a însămânţat primele suprafeţe cu grâu sau porumb bio. La fel a făcut şi partenerul său de afaceri cu o fermă de dimensiuni similare.

'Cam după doi ani am prins mai mult curaj şi am început să le vorbim şi altora despre agricultura bio, am zis să vedem mai întâi pe pielea noastră cum e, dar am evoluat foarte rapid. Nici nu ne aşteptam."  

A strâns 30 de fermieri în jurul exploatatei sale

Mirajul afacerilor bio l-a îndemnat pe Petrişor Petrescu să strângă în jurul său şi pe alţi fermieri interesaţi de acest segment pentru a polariza mai multe suprafeţe şi a avea o poziţie mai puternică la negocieri. Astfel, antreprenorul a transformat businessul său Agro Exim Grup într-un adevărat integrator de producţie pentru mai mulţi fermieri bio din judeţul Tulcea.

'La început eram doar doi, apoi au mai venit doi, iar în ultimii ani au venit foarte mulţi şi am ajuns să fim peste 30 de producători în acest grup." Interesul în creştere pentru agricultura bio este evident. Dacă în urmă cu şase ani suprafeţele 'bio" erau de numai 130.000 de hectare, anul trecut piaţa a ajuns să fie de 3,5 ori mai mare. În ciuda acestei evoluţii, segmentul suprafeţelor certificate bio reprezintă doar 5,4% din totalul suprafeţelor arabile disponibile în România.

Cu toate acestea, rolul agriculturii bio este unul de nişă, în condiţiile în care produsele finale ce ajung pe rafturile magazinelor sunt în general mai scumpe decât cele produse tradiţional şi se adresează unui segment limitat de piaţă. Unul dintre motivele pentru care fermierii s-au înghesuit să îşi certifice exploataţiile pentru agricultura bio este acela că subvenţiile pentru acest sector sunt aproape duble faţă de cele pe care le primesc în mod normal fermierii pentru fiecare hectar de teren lucrat.

'De unul singur nu ai cum să te descurci. Altfel lucrezi în grup. Toţi producătorii din grupul nostru îşi vând producţia prin intermediul meu."

Afaceri de 9 mil. euro anul trecut

Cele 12.000 de hectare exploatate de cei aproximativ 30 de fermieri din grupul Agro Exim au generat anul trecut afaceri de aproximativ nouă milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul 2011.
'Am plecat de la afaceri de 200.000 de euro pe an atunci când am început cu agricultura bio." Pentru că segmentul de piaţă pentru produsele bio în România este foarte mic, Petrişor Petrescu spune că întreaga producţie a grupului de producători din Tulcea pleacă la export.

'Avem parteneri tradiţionali pe care i-am găsit la târguri şi expoziţii din străinătate. Avem parteneri în Elveţia, Franţa sau Germania."

La început, antreprenorul de la Agro Exim spune că a lucrat cu intermediari, însă pe măsură ce a început să cunoască mai bine piaţa, au început să se sudeze relaţiile şi cu procesatorii din străinătate.

'Acum livrăm direct procesatorilor. Trimitem în străinătate grâu, porumb, dar şi produse de nişă, precum seminţele de in care sunt folosite în industria farmaceutică, năut sau alte plante medicinale." Miza livrărilor de materii prime agricole bio la export este evidentă, având în vedere că Petrişor Petrescu estimează că o tonă de grâu bio se vinde pentru un preţ de aproximativ 1.400 lei/tonă.

Spre comparaţie, cotaţia aceleiaşi cantităţi de grâu produs în sistem convenţional este de 1.000 lei/tonă.

Anul trecut agricultura a fost la nivel de economie un business de 15 miliarde de euro, în scădere cu 16% de la vârful înregistrat în 2011, an considerat ca fiind un record istoric pentru producţia agricolă locală.

Sursa: Ziarul Financiar

Abonează-te la acest feed RSS