Vestea că zimbrii vor putea fi văzuți din nou în pădurile din România a fost primită cu bucurie de toți iubitorii de natură, iar cei mai norocoși au avut deja ocazia de a-i observa îndeaproape. Finalul anului 2020 a venit chiar cu vestea că a fost născut și primul pui în libertate, în Munții Făgărașului. În prezent, zimbrii nu mai sunt considerați o specie vulnerabilă și asta datorită proiectelor desfășurate în Europa, iar rezultatele demonstrează acest lucru: în 2003 erau în jur de 1.800 de exemplare, iar în 2019 peste 6.200, justificând trecerea de la vulnerabil la aproape amenințat în lista roșie a speciilor.

Zimbru

Foto-©Michel-DOultremont

Conform celor de la Life Bison, în România sunt acum mai mult de 100 de exemplare de zimbri în sălbăticie în trei zone diferite: Parcul Natural Vânători Neamț, Munții Făgăraș și Munții Țarcu. Cea mai mare populație, de peste 65 de exemplare, se află în Munții Țarcu prin inițiativa Rewilding Europe și WWF România.

zimbru revista

Și toți au nevoie în acest moment de sprijinul nostru pentru a putea supraviețui peste iarnă. Ce putem face? Ei bine, WWF România lansează un strigăt de ajutor pentru donații care privesc asigurarea de hrană suplimentară, vitamine și medicamente. Cum putem face acest lucru? Intrând pe pagina de Facebook WWF, unde veți găsi trimitere către pagina web, sau accesând direct pe pagina www.wwf.ro. Fiecare are posibilitatea de a dona cât dorește, iar pentru acest lucru va primi factură, deci nu vor exista dubii cu privire la traseul banilor.

zimbru nascut muntii fagaras

Să fim mai buni nu doar de Crăciun, nu doar cu cei dragi, ci cu tot ceea ce ne înconjoară.

Larissa DINU

WWF (World Wide Fund for Nature – Fundația Mondială a Naturii), alături de comunitatea locală din Armeniș și inovatori în arhitectură sustenabilă, a început lucrările la primul campus de colaborare urban-rural din România, WeWilder. Campusul își propune să fie locul de întâlnire pentru freelancers, echipe din companii, artiști, antreprenori și localnici, totul pentru a forma o rețea de economie circulară amplasată în inima naturii, potrivit WWF.

„Viziunea noastră pentru WeWilder este să dăm naștere unui centru de inovație în antreprenoriat pentru natură. Ca freelancer poți să lucrezi de aici, să te încarci, să mănânci bine și, în schimb, să pui umărul la nașterea unor idei și proiecte cu viziune de lungă durată. Companiilor le propunem să ofere echipelor o experiență într-o zonă cu natură sălbatică, unde WWF desfășoară proiecte de conservare. Aceste locuri pot fi cea mai bună sursă de inspirație pentru sustenabilitate și inovație în business. Puntea pentru toate acestea este campusul WeWilder și, odată validat modelul, intenția echipei este să învățăm, rafinăm și să multiplicăm în alte zone prioritare de conservare din regiune. Ce înseamnă economie verde și circulară la scara unei societăți? Vom creiona idei și rețete împreună cu partenerii ce se alătură acestui loc“, a spus Orieta Hulea, director WWF- România.

WeWilder este un prototip al Panda Labs divizia de inovație a WWF, dezvoltat ca răspuns la nevoia comunității rurale de a se dezvolta substanțial și sustenabil de pe urma naturii sălbatice în jurul căreia locuiește. Cu o finanțare câștigată de la compania globală FLEX, cu sediu și în Timișoara, în valoare de 100 de mii de dolari, WeWilder își propune să fie un exemplu în ceea ce privește arhitectura verde și un model pentru punerea în practică a unei micro-economii verzi, participative, cu ecou în întreaga regiune.

Pentru început, trei căsuțe

Anul acesta, campusul WeWilder se va compune din trei căsuțe din lemn, numite Chilii, și un spațiu central, denumit Zâna, care adăpostește o zonă de coworking, o bucătărie comunitară și o bibliotecă. Campusul s-a adaptat la realitatea actuală afectată de pandemia COVID-19. Căsuțele au fost gândite ca spații autonome prevăzute cu o chicinetă și spațiu de lucru pentru laptop, astfel încât un om sau doi pot lucra fără să intre în contact cu alte persoane. Spațiul denumit Zâna adăpostește o zonă de coworking, o bucătărie comunitară și o bibliotecă.

Spațiul urmărește filosofia arhitecturii invizibile, adică integrarea construcțiilor în natură atât ca aspect, materiale, cât și ca experiență din interior prin fațadele de sticlă cu deschidere către panorama Munților Țarcu și dealurile spectaculoase din jur. Materialele alese pentru construcție respectă viziunea de dezvoltare durabilă în spiritul respectării naturii, lucru ce nu ar fi fost posibil fără expertiza partenerilor tehnici: Tukuma Works, Tehnica Schweiz, Rothoblaas, Welde, Festool și Saint-Gobain Glass. Construcțiile sunt realizate din lemn cu origine trasabilă, iar termoizolațiile sunt din fibră de lemn reutilizată, mai arată reprezentanții WWF.

Design modular

WeWilder este amplasat într-o grădină înconjurată de arbori, care va fi transformată de peisagistul Tiberiu Cherecheș într-un colț de rai cu specii locale ce sporesc biodiversitatea. Pe lângă plantarea unor păduri în miniatură lângă fiecare căsuță cu paltin, frasin sau mesteacăn, va exista și o pădure mixtă lângă Zâna, clădirea principală. WeWilder va găzdui și o grădină de legume și o zonă pentru permacultură, precum și un loc dedicat învățării cositului tradițional, esențial pentru biodiversitatea pajiștilor. Campusul WeWilder aflat în construcție este completat de o rețea de sălașe, adică locuințe tradiționale din piatră în sat sau în mijlocul naturii, care sunt renovate alături de săteni și primesc deja oaspeți. De asemenea, există și căsuța MuMA Hut, o experiență de locuire în livada unui localnic, nominalizată anul acesta la Beta – bienala de arhitectură de la Timișoara. În plus, un număr de localnici oferă deja bucate locale în completarea șederii sau ca experiențe culinare în natură. „Conceptul locului s-a creionat în urma unor workshop-uri alături de Design Thinking Society, experți și localnici la aceeași masă, ce au subliniat nevoia extinderii co-creației între domenii și pături diverse ale societății și mobilizarea antreprenoriatului social. Campusul a apărut ca cea mai naturală soluție, o trambulină pentru dezvoltarea unei comunități-model în sud-vestul Carpaților. WeWilder este un loc de întâlnire între orășeni și săteni, în care să învățăm unii de la alții. Aici creăm noi idei prin care să trăim mai aproape de natură. Ne place să spunem că e locul de unde putem reinventa lumea“, împărtășește Oana Mondoc, coordonator al WeWilder și responsabilă cu inovația și dezvoltarea comunităților la WWF.

Sharing economy

WeWilder își propune să ajute comunitățile locale să treacă de la modelul economic bazat pe utilizarea resurselor naturale ca materie primă brută la o realitate unde sănătatea naturii înseamnă bunăstare pentru oameni; acest lucru este posibil prin inovare, prin noi produse și servicii inspirate din natură. În plus, campusul va încuraja un model de „sharing economy“ prin rezidențele WeWilder, care presupun ca specialiști în diverse domenii să ofere cunoștințe comunității în schimbul unei experiențe de locuire ca într-o vacanță cu sens. Bucătăria comunitară va fi de asemenea un catalizator al economiei locale. Localnicii vor oferi aici ingrediente locale de calitate, care vor fi servite în cadrul brunch-urilor, experiențelor culinare pentru oaspeții veniți să colaboreze cu localnicii și va produce snack-uri din superfructe pentru drumeții sau pentru înâlniri de lucru și workshopuri. Anul următor, după finalizarea primei etape, WeWilder își propune să completeze campusul cu alte 4 căsuțe. Până la acest moment, pe lângă compania Flex, o serie de parteneri co-echipieri au contribuit cu expertiză sau materiale la completarea investiției totale, care se cifrează la peste 200 de mii de euro. WeWilder este un proiect în continuă evoluție, iar WWF lansează o invitație deschisă celor care vor să se alăture acestei inițiative de referință. (I.B.)

Pădurile reprezintă aproximativ 27% din suprafaţa României. Rolul lor este vital, mai ales pentru viaţa şi bunăstarea comunităţilor rurale. Şi totuşi, prin actuala propunere de alocare a fondurilor europene în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014-2020, pădurile sunt critic subestimate. Propunerea nu include absolut nicio măsură pentru păduri, pentru serviciile de mediu pe care le oferă şi pentru biodiversitatea pe care o adăpostesc.

Ani de zile au apărut reportaje şi am întâlnit nenumărate articole despre degradarea pădurilor din România. Au fost analizate efectele, dar ne-am aplecat prea puţin asupra cauzelor. Am căutat vinovaţi, nu neapărat soluţii. WWF atrage atenţia asupra cauzei care va duce la distrugerea pădurilor în următorii 7 ani şi transmite un grav semnal de alarmă autorităţilor.

Pădurea nu este doar un furnizor de lemn

Pădurea este un sistem viu, dinamic, răspunde la nevoi umane şi are dimensiuni sociale, ecologice şi economice importante. Pădurile României încă reprezintă una dintre principalele „rezerve“ de biodiversitate din Europa. Sunt inima verde a Europei. Biodiversitatea, în lume, înseamnă recunoaştere, finanţare, sănătate, cultură. Din păcate, însă, în România pădurea este văzută doar ca un furnizor de resurse, fără a se ţine cont de nevoile ei şi de faptul că, odată declanşat fenomenul de degradare, acesta devine ireversibil. Este inexplicabil cum, după şapte ani de experimentare a lipsei de finanţare a sectorului forestier, nu s-a înţeles importanţa susţinerii acestuia. Efectele le vedem cu toţii: tăieri ilegale, desfiinţarea locurilor de muncă, degradarea serviciilor de mediu pe care ar trebui să le asigure pădurile.

Tăierile ilegale

Cea mai gravă dintre problemele gestionării pădurilor din România, tăierea ilegală, nu poate fi stopată doar prin emiterea unor legi mai aspre. E nevoie de investiţii şi politici de susţinere a celei mai defavorizate categorii de proprietari din România – proprietarii de păduri. Se vorbeşte tot mai des despre tăierile ilegale din pădurile României, fără să se înţeleagă că acestea sunt doar efectul unei cauze mai complexe.

Ne confruntăm cu lipsa unei strategii coerente, adaptate la nevoile şi posibilităţile României şi, cel mai important, de lipsa de compensaţii pentru restricţiile impuse, mai ales pentru proprietarii unor suprafeţe mici de pădure. Din păcate, lipsa compensaţiilor şi taxele suplimentare generează un sistem ineficient al gestionării pădurilor, în care câştigul economic pe hectar este infim comparativ cu alte sectoare, situaţie care îi determină pe proprietari să-şi vândă pădurile sau să recurgă la tăieri ilegale, cu efecte ireparabile pe termen lung asupra dezvoltării durabile a comunităţilor locale.

Alături de WWF, susţinem eforturile proprietarilor de păduri din România şi solicităm o strategie PNDR corect adoptată, orientată spre nevoile reale ale comunităţilor locale, prin intermediul căreia pădurile pot primi sprijinul necesar supravieţuirii ca furnizor permanent de resurse, creând astfel premisa dezvoltării durabile a comunităţilor locale şi supravieţuirea unui întreg sector forestier.

Sorin STAICU

Organizaţiile WWF România şi Coaliţia de Mediu consideră că modificările propuse de un grup de parlamentari la Legea 46/2008 privind Codul silvic, alături de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea pădurilor României, ignorându-se principiile unei gospodăriri durabile.
Cele două organizaţii - WWF-România şi Coaliţia de Mediu - şi-au oferit, în nenumărate rânduri, disponibilitatea şi expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor de a crea o legislaţie europeană, modernă, care să reglementeze gestionarea responsabilă a pădurilor.

"În luna mai 2012, Primul Ministru al României, domnul Victor Ponta, declara, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de WWF-România, încrederea în organizaţiile non-guvernamentale, din partea cărora aşteaptă propuneri pentru modificarea Codului Silvic. Ulterior, reprezentanţii ONG-urilor de mediu au avut o întâlnire oficială cu Ministrul Mediului şi au primit promisiuni ferme că amendamentele noastre vor fi susţinute de către Minister. Pe tot parcursul acestui proces, Parlamentul României a acţionat în mod netransparent, îngreunând sau chiar blocând accesul nostru la anumite informaţii", se menţionează într-un comunicat al WWF România şi Coaliţia de Mediu.

Organizaţiile atrag atenţia asupra anumitor propuneri de modificare/completare a Codului Silvic care vor avea un impact negativ asupra gestionării pădurilor din România.

"Noul Cod Silvic încălcă flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor, pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 8, 4 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind practic posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase). Se va da undă verde pentru epuizarea pădurilor României, pentru a răspunde cererii tot mai mari de masă lemnoasă. Vom asista, astfel, la abdicarea de la 'principiul solidarităţii între generaţii'", subliniază organizaţiile de mediu.

Cu toate că fondul forestier din România ocupă o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene (aproximativ 36%) şi mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă, se creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat.
Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere este slab şi incorect susţinută în propunerea legislativă, fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia. În absenţa unor norme silvice care să reglementeze măsurile de conservare în ariile protejate, modificările propuse de comisie pot conduce la inadvertenţe majore între obiectivele pentru care au fost înfiinţate ariile protejate şi amenajamentele silvice.

Potrivit celor două organizaţii de mediu, modificările propuse vor avea efecte asemănătoare cu greşelile din perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), măsuri de care se leagă, în mare măsură, degradarea a peste 400.000 hectare de pădure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie să păstreze criterii clare, fără echivoc, privind obligativitatea preluării în administrare sau asigurării de servicii silvice, după caz, la cererea proprietarilor şi pe baza de contract, conform principiului teritorialităţii. WWF România precizează că aceste obligaţii sunt practic eliminate în codul propus.

"Îndeplinirea funcţiilor de protecţie a pădurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, în anumite situaţii fiind excluse orice gen de intervenţii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerinţelor unei gospodăriri adecvate a pădurilor este faptul că pierderile suferite de proprietari prin restricţiile impuse nu sunt compensate, astfel încât aceştia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea pădurilor, inclusiv de ordin financiar. În mod evident, suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie, trebuie să fie enunţată în Codul Silvic, iar aceasta trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit", se mai arată în document.

WWF-România şi Coaliţia de Mediu lansează un apel către inţiatorii acestui demers legislativ, către membrii Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, factorii decizionali, societatea civilă şi mass-media, pentru realizarea unui efort comun, în vederea stopării Propunerii legislative de modificare şi completare a Codului Silvic.

Sursa AGERPRES

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti