reclama youtube lumeasatuluitv

UE adoptă o măsură antidumping asupra mandarinelor chineze în conservă

Importurile europene de mandarine la conservă provenind din China sunt supuse începând de vineri unei taxe speciale destinate protejării producătorilor din cadrul Uniunii Europene care se confruntă cu costuri de producţie mai ridicate decât cele ale omologilor lor chinezi, scrie France Presse.

Marţi, Consiliului Uniunii Europene, care reprezintă cele 27 de state membre, a adoptat o măsură antidumping ce vizează importurile anumitor citrice pregătite sau conservate importate din China, precum mandarinele sau clementinele. Taxa are o valoare cuprinsă între 361,4 şi 531,2 de euro pe tona netă de produs. Reglementarea a intrat în vigoare vineri, până la 31 decembrie.

Principalul reprezentant al filierei agricole europene, Copa-Cogeca, a salutat măsura, exprimându-şi însă regretul că aceasta nu este aplicată de o manieră retroactivă 'de la începutul sezonului de mandarine în conservă, mai exact din noiembrie-decembrie 2012'.

Importurile chineze 'nu sunt obligate să respecte regulile şi obligaţiile costisitoare, dar şi normele în materie de securitate a alimentelor aplicate în UE, ceea ce conduce la diferenţe importante în termeni de costuri de producţie şi de mână de lucru', a reamintit secretarul-general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen.

Iar 'noi ne aflăm deja la finalul lui februarie şi această reglementare a fost aprobată relativ târziu în timpul sezonului. Dacă măsurile nu sunt introduse cu efect retroactiv pentru debutul sezonului comercial 2012-2013, reglementarea va avea un efect mult mai puţin important', a explicat el.

Sursa AGERPRES

Constantin, nemulţumit de bugetul propus de UE pentru agricultura românească

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin susţine că propunerile lui Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, privind bugetul de care va beneficia România în perioada 2014-2020 nu ne avantajează deloc. El afirmă că ţara noastră ar putea pierde o sumă considerabilă din fondurile alocate pentru programele de dezvoltare rurală, dar şi pentru plăţile directe. Cei mai afectaţi de aceste decizii vor fi agricultorii români, care mai au încă mult de aşteptat până să primească subvenţii la nivelul celor din Vest. Dacă le vor primi vreodată.

România ar putea pierde între 1,2-1,5 miliarde de euro din banii alocaţi celor doi piloni (Pilon I – plăţi directe şi Pilon II – dezvoltare rurală) dacă se menţin propunerile actuale pentru viitorul buget al UE pentru perioada 2014-2020, ceea ce „ne dezavantajează clar“, susţine ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Uleiul de măsline italian din UE este de fapt un amestec cu cel grecesc, la un preţ mai mare

Exportatorii greci de ulei de măsline înregistrează pierderi semnificative din cauza tehnologiei învechite şi a marketingului depăşit, pierzând pe piaţa europeană în faţa italienilor, relatează într-o analiză Deutsche Welle.

Pe piaţa germană a uleiului, monopolul îl deţine Italia, cu 70% din vânzări, însă în realitate există mai mult ulei grecesc, doar că el este combinat cu ulei italian şi vândut ca marcă proprie de italieni. Fermierii eleni suportă costuri mult mai ridicate de producţie şi de transport decât producătorii din Italia şi nu dispun de reţele de distribuţie stabile.

Astfel, în pofida calităţii ridicate a produsului lor, grecii sunt nevoiţi să vândă uleiul vrac, la un preţ de chilipir, de numai 1,70 euro pe litru.

De cele mai multe ori, uleiul de măsline grecesc este cumpărat de afacerişti italieni, care îl combină cu ulei autohton şi vând produsul finit ca marcă proprie în ţările UE, la un preţ de cinci ori mai mare (9 euro pe litru).

Grecii înşişi trebuie să schimbe această situaţie, să înceteze să mai trăiască pe baza subvenţiilor de la stat şi a celor de la Uniunea Europeană. ''Ei trebuie să înceapă din nou să-şi cultive pământul'', îşi îndeamnă concetăţenii proprietarul unei unităţi de îmbuteliere a uleiului de măsline din Lesbos, Konstantinos Protulis.

Într-o declaraţie pentru DW, el spune că a semnat deja contracte cu sute de fermieri locali, care s-au angajat să participe la seminarii şi conferinţe de dezvoltare profesională, să aplice anumite metode de producţie şi să respecte standardele de calitate convenite, în special, să nu utilizeze pesticide. Toate acestea vor face ca uleiul de măsline din Lesbos să fie de o calitate mai bună şi, prin urmare, se vor deschide şi noi posibilităţi de marketing, consideră el.

Situaţia actuală nu mai poate fi tolerată, susţine la rândul său managerul german Johannes Eisenbach, care coordonează activitatea a aproximativ 1.000 de ferme mici şi mijlocii din Grecia şi Cipru care practică agricultura ecologică. Potrivit acestuia, în Grecia se produce un ulei de măsline de o calitate foarte înaltă, astfel încât este demn de o soartă mai bună decât să fie adăugat în proporţie de 20% în uleiul de măsline italian.

Sursa AGERPRES