Adama 04 mai 2020
update 4 Jun 2020

Ziua Porumbului Târgu Frumos - producții mai mici din cauza grindinei

Ziua Porumbului de la Târgu Frumos, Iași a fost practic o uriașă scenă de prezentare a celor mai noi produse și tehnologii din portofoliul companiilor producătoare de semințe. Agro Imlar SRL și-a deschis porțile pentru cea de-a doua ediție a acestui eveniment și a creat astfel o platformă inedită de dialog.

Cosma Gheorghe, administrator societatea Agro Ilmar

„Considerăm că am făcut pași înainte față de primul eveniment, a existat și o mediatizare mai intensă, iar experiența anterioară și-a spus cuvântul. Anul trecut am avut opt firme producătoare de semințe, anul acesta avem 11 și sper ca anul viitor să fie și mai multe. În ceea ce privește loturile experimentale, am avut în total 75 de hectare, în trei locații diferite cu o suprafață de 25 de hectare fiecare. Evenimentul de astăzi a fost inițial programat într-o altă locație, dar pe data de opt august a căzut o grindină și a afectat destul de serios loturile. În consecință, a trebuit să ne mutăm aici, deși loturile de aici erau propuse pentru recoltare și cântărire, astfel încât să vedem potențialul hibrizilor semănați. Producțiile sunt superioare anului trecut, avem hibrizi care au trecut de 14 tone la hectar producție stas. Anul acesta ar fi fost și mai bun din punctul de vedere al producțiilor dacă nu ar fi fost acea grindină. În mod paradoxal, ne aflăm într-o regiune protejată cu sisteme antigrindină, dar care nu a funcționat. Motivele invocate pentru nefuncționarea lor au fost diverse, dar mie mi este greu să le cred.“

Sergiu Staicu, director general Syngenta

„Pentru al doilea an Syngenta este partener principal în organizarea acestui eveniment de referință pentru zona Moldovei. Împreună cu gazda noastră, dl Cosma, venim în întâmpinarea fermierilor din zonă cu produse noi și cu hibrizi de top. Este o tradiție pentru noi să fim alături de fermieri și de asociații în acest gen de inițiative. Aici este practic o platformă și nu doar una tehnologică, ci și una de dialog între noi și fermieri.

Cu această ocazie reușim să le arătăm cei mai noi hibrizi și pe aceia care și-au confirmat potențialul. Vorbim despre hibrizi adaptați condițiilor din România și acestei zone din țară. Cei mai mulți dintre hibrizii noștri sunt în această categorie, 300-400 FAO, zonă care în România se cultivă mai mult de un milion de hectare de porumb. Schimbările climatice reprezintă singura constantă în momentul de față și atunci Syngenta vine cu categorii și clase de hibrizi care să se adapteze diferitelor condiții climatice. Avem hibrizi din categoriile mai rustice, pretabile pentru condiții mai puțin intensive de tehnologie, avem hibrizi sub brandul Artezian care au o toleranță crescută la secetă și arșiță. Avem și hibrizi foarte intensivi care, în condiții de tehnologie, vin cu producții extrem de ridicate. Este important ca împreună cu fermierii să alegem hibridul potrivit pentru parcela potrivită. Recomandarea noastră este să mergem întotdeauna pe mai multe grupe FAO tocmai pentru a încerca să combatem cumva riscurile pe care le întâlnim inerent într-un lan de cultură.“

ziua porumbului 4

Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience

Ca la orice competiție, mai ales că este vorba despre porumb, Corteva nu poate să lipsească. Am venit cu o gamă variată de hibrizi. Aceștia sunt pretabili pentru cultura în această zonă și am câștigat din nou. Primele două locuri în această competiție sunt ocupate de doi hibrizi Pioneer, este vorba de P0943 și P9917, hibrizi la care s-au obținut producții de peste 15 tone pe hectar. Sunt, în primul rând, hibrizi cu toleranță la secetă, practic toată gama de produse Pioneer este ameliorată în ultimii ani pentru a răspunde acestor provocări climatice, sunt foarte productivi și au bineînțeles toleranță la bolile și dăunătorii porumbului. Avem peste 10 hibrizi noi pe care îi lansăm în sezonul următor care răspund cerințelor pedoclimatice din România. Hibrizii noi nu pot fi lansați în comercial decât după ce confirmă o producție cu 7% mai mare decât cea obținută prin genetica anterioară.

Oprea Grigore, șef laborator Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea

„INCDA Fundulea participă la loturile demonstrative de la Târgu Frumos cu cinci hibrizi de porumb, și anume Olt, Fundulea 376, Oituz, Paltin și Fundulea 423. Aceștia au fost omologați în ani diferiți, dar vârful de lance este hibridul Olt, cel mai apreciat și vândut hibrid al institutului. În prezent, acesta se cultivă pe 1.500 de loturi de hibridare, de unde se obțin 6.000 de tone de sămânță hibridă care se poate cultiva pe 300.000-400.000 de hectare. Hibridul Fundulea 423 este omologat în 2015, este semisticlos și se folosește foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânța hibridă de la Fundulea și o distribuie fermierilor pentru a face mălai grișat. Hibrizii de la Fundulea sunt de grupa 400-

500 FAO și sunt semitardivi. Li se reproșează faptul că nu își pierd apa repede și nu pot fi recoltați mecanizat. În schimb, sunt foarte productivi și mai sunt persoane care doresc să mai cultive astfel de hibrizi. Hibridul Paltin are o tulpină înaltă, zveltă, care rezistă la intemperii și este foarte bună în hrana animalelor.“

Iancu Constantin, manager departament dezvoltare Caussade Semence

„Am venit la această a doua ediție a evenimentului Ziua Porumbului de la Iași cu mai mulți hibrizi noi. Este vorba despre Highcorn 350, care este o asociere de doi hibrizi, Topkapi și Querci. Am adus și doi hibrizi care deja sunt consacrați, Basmati și Loubazi. Sunt hibrizi destinați exclusiv producției de boabe, cu excepția lui Loubazi, care are dublă utilizare, adică boabe și siloz. Sunt hibrizi care se adaptează foarte bine pentru această zonă, iar producțiile vorbesc de la sine. Într-o fermă din Călărași Topkapi a ajuns la o producție de

16 tone la hectar pe o suprafață de aproximativ 40 de hectare. De asemenea, sunt foarte bine adaptați condițiilor de secetă și au fost testați în diferite locații. Departamentul pe care îl manageriez are o rețea de testare, microparcele, în condiții de cercetare în trei repetiții, în diferite locații. Este vorba despre aproximativ 30 de locații în sud-estul Europei, în România, Ungaria și Bulgaria. Se face o analiză multianuală și abia după doi sau trei ani de testare a hibrizilor comparativ cu martori se decide dacă vor fi sau nu introduși la comercializare.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Ministrul Agriculturii, invitatul special al „Arenei Culturilor Vegetale”, eveniment organizat în acest an de ABplus Events pe 14 iulie, la Târgu Frumos

Peste 1.000 de fermierii și antreprenorii din regiunea de Nord-Est a țării vor discuta perspectivele agriculturii românești în anii 2017-2018 direct cu ministrul Agriculturii, cu prilejul celui mai important eveniment cu tematică agricolă de tip expozițional din România, organizat de compania ABplus Events. Achim Irimescu, deținătorul portofoliului Agriculturii în Executivul condus de premierul Dacian Cioloș, va fi prezent pe data de 14 iulie la ferma Agricola Târgu Frumos, unde va participa la „Arena Culturilor Vegetale”, eveniment organizat sub egida „Întâlnirii Anuale a Fermierilor din Clubul AGRALIM”, ediţia a VI-a. ,,Este important să fiu printre fermieri mai cu seamă atunci când se creionează strategia ministerului pentru următorii doi ani”, a declarat ministrul Achim Irimescu despre importanța prezenței sale la evenimentul organizat de ABplus Events pe 14 iulie 2016 la Târgu Frumos.

Strategia Ministerului Agriculturii pentru perioada 2017-2018, îndeosebi măsurile și schemele de plată din Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene ce urmează a se aplica în următorii ani, va fi unul dintre subiectele dezbătute de fermieri și antreprenori cu deținătorul portofoliului de resort în Guvernul Cioloș. De asemenea, legea vânzării terenurilor și securitatea alimentară, prezentul și, mai ales, viitorul cercetării agricole vor fi alte subiecte de interes pentru participanții la „Arena Culturilor Vegetale”. Locația aleasă în acest an de ABplus Events pentru eveniment asigură o maximă vizibilitate pentru toți fermierii din această zonă a țării, ferma Agricola Târgu Frumos fiind situată la 35 km de municipiul Iași și având expunere la Drumul European E85, pe artera principală de circulație din Nord-Estul României.

Ca şi la ediţiile anterioare, compania ABplus Events le va pregăti şi în acest an celor peste 1.000 de fermieri şi specialişti în agricultură conferinţe şi dezbateri utile pentru acest domeniu, susţinute de reprezentanţi ai instituţiilor centrale și locale de resort. „Şi în acest an ne-am propus să aducem împreună peste 1.000 de fermieri şi specialişti în agricultură şi domenii conexe pentru a le prezenta noutăţile din acest sector economic. Totodată, prin oficialităţile invitate să conferenţieze, pe care ABplus Events le pune faţă în faţă cu fermierii, evenimentul din acest an va fi un bun prilej pentru antreprenori şi agricultori de a discuta direct cu autorităţilor locale şi centrale despre tendinţele şi problemele din acest sector pe anul în curs şi nu numai”, a precizat Eusebia Mindirigiu, Managing Partner ABplus Events.

Între oficialitățile ce vor fi prezente pe 14 iulie la „Întâlnirea Anuală a Fermierilor din Clubul AGRALIM” se numără și Paul Kmen (director general adjunct la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA), Anghel Ficu (director general adjunct AFIR – Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale), Sergiu Jităreanu (director executiv APIA Iași), Manole Grigore (directorul filialei teritoriale Moldova Nord a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare), Cristian Delibas (directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Botoșani), Laurențiu Baciu (președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), Manuela Antoniu (directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Iași), Maricel Tălmăcel (directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Neamț) și Mircea Lazăr (directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Suceava).

Manifestarea pregătită de ABplus Events pe 14 iulie oferă companiilor şi posibilitatea de a stabili vizite şi întâlniri post-eveniment cu fermierii în cadrul platformei expoziţionale. La eveniment au confirmat prezenţa jucători mari de pe piața agribusiness-ului din România, precum: Saaten Union, Chemark Rom, Nufarm, Ragt Seminţe, Arysta Lifescience, Limagrain, Dow Agroscience, Caussade Semencs, Groupama Asigurări, Cronos Consulting, DFR Systems, Agri Inovaţie, Lebosol, dar şi multe altele. Parteneri ai celor două evenimente sunt companiile Adama Agricultural şi Agritehnica Services. Pentru ediţia din acest an, ABplus Events a pregătit pentru fermieri 15 loturi demonstrative însămânţate cu principalele culturi de primăvară – porumb, floarea soarelui şi soia – aparţinând companiilor de inputuri Adama, Summit Agro, Saaten Union, Caussade Semences, Ragt Seminte, Arysta Lifescience, Limagrain, Chemark Rom, Nufarm şi Lebosol.

  • Publicat în Social

Liceul Moldova din Târgu Frumos

O şansă pentru viitorul copiilor cu probleme

O şcoală ca multe altele, dar cu un statut special. Am ajuns aici, la Liceul Moldova din oraşul Târgu Frumos, instituţie unică în această parte de ţară pentru copiii nevăzători, când se încheia examenul de bacalaureat. Pentru cei 10 elevi care au încheiat clasa a XII-a, emoţii dar şi încredere.

Acorduri de pian vin de undeva, de la etaj, unde se află sala de muzică. Îmi anunţasem venirea şi rugasem, dacă se putea, să stau de vorbă cu cineva care se afla în vacanţă. Aşa am cunoscut-o pe Livia, elevă în clasa a II-a şi pe mama ei venită de la Tămăşeni, judeţul Neamţ, la ora specială de pian. Livia are opt ani şi este nevăzătoare din naştere, dar extrem de talentată la pian. Pe coridoare, zeci de diplome care atestă succesele obţinute de elevii liceului la concursuri artistice şi la învăţătură.

Sunt condus la cabinetul directoarei de Silviu Roşu, de loc din Ruginoasa - Iaşi. Silviu a văzut lumina soarelui până la opt ani, după care o afecţiune şi mai multe operaţii l-au făcut să-şi piardă de tot vederea. Îmbrăcat elegant, deschis şi comunicativ, şef de promoţie, îmi spune că vrea să se înscrie la Litere la Universitatea din Cluj-Napoca. Nu are probleme cu infirmitatea, cu care s-a împăcat, cât mai ales cu percepţia celor din jur faţă de nevăzători, în special.

„Este aici o problemă de educaţie, de atitudine, de civilizaţie, îmi spune doamna prof. Margareta Pristavu, directoarea liceului. Până când aceasta se va schimba, să-i admirăm pe aceşti copii care vor să fie asemeni celorlalţi oameni, să înveţe şi să-şi construiască un viitor.“ Aflăm de la doamna directoare că instituţia pe care o conduce a fost înfiinţată în 1961 ca „Şcoală de orbi“, devine liceu în 2004 şi numără acum 117 elevi.

Grija pentru aceşti copii s-a manifestat la nivelul Consiliului Judeţean prin alocarea – utilizând şi fonduri europene – a unor importante sume care s-au materializat prin apariţia a două noi corpuri de clădiri ce cuprind cabinete pentru toate disciplinele predate în şcoală, precum şi o sală de kinetoterapie pentru copiii care au probleme locomotorii asociate cu deficienţele de vedere. Fiecare cabinet dispune de calculatoare dotate cu voce sintetică, astfel încât elevii să-şi poată desfăşura în condiţii normale procesul de învăţare. Sunt condiţii deosebite şi în ceea ce priveşte viaţa de fiecare zi. Dormitoarele au mobilier nou, frigider şi televizor, elevii sunt deserviţi de o cantină modernă, nu lipsesc apa caldă şi toate celelalte facilităţi.

Egoismul familiei şi nepăsarea autorităţilor

– Aşadar, condiţii deosebite. Şcoala ar putea să primească mai mulţi elevi?

– Fără îndoială, vine răspunsul, dar din păcate acesta este marele nostru necaz. Cei mai mulţi dintre elevi sunt din mediul rural, circa 80 la sută. Or, venind la şcoală, familia pierde alocaţia pentru că statul nu poate plăti de două ori subvenţia. Aşa stând lucrurile, mulţi dintre părinţi, cei mai mulţi nevoiaşi, preferă să ţină acasă un copil cu această gravă deficienţă, împiedicându-i accesul la şcoală, la un viitor mai bun. Neînţelegeri sau lipsă de interes se manifestă şi la nivelul organelor de stat. La cererea liceului adresată Consiliului Judeţean Bacău, prin care se solicita o evidenţă a copiilor nevăzători, răspunsul a fost cel puţin ciudat: datele acestea sunt confidenţiale şi pentru a le face cunoscute e nevoie de acceptul persoanei. „Închipuiţi-vă, îmi spune doamna director, că e nevoie de acordul unui copil care trebuie înscris la clasa pregătitoare.“

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Ecoleg Târgu Frumos. Micii legumicultori se aliniază noilor tendinţe

Privit din drumul ce vine dinspre Paşcani, oraşul Târgu Frumos apare ca un port asediat de banchize. Sunt cele 50 ha de solarii aparţinând comunităţii de ruşi lipoveni de aici, oameni harnici şi gospodari care aprovizionează cu legume şi zarzavaturi, din primăvară şi până toamna târziu, pieţele oraşelor din această parte de ţară.

O recoltă se strânge, alta se pregăteşte

..... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian CIOCOIU
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS