reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jul 2019

Sănduleni-Bacău. Arta populară la ea acasă

Și iată-mă la Sănduleni – Bacău, unde locuiește creatorul popular pe numele său Marian Lungu.

L-am găsit meșterind la o bundiță comandată de un flăcău dintr-un sat învecinat. Alături erau expuse alte piese: ii, sumane, cojocele și multe altele care își așteptau viitorii stăpâni.

„De mic, îmi spune tânărul artist popular, am fost interesat de frumusețea straielor pe care femeile în vârstă din familia mea le păstrau în lăzile de zestre și care, din păcate, în ritmul trepidant al civilizației, al schimbărilor sociale din viața satului au devenit tot mai mult o amintire.“

Tânărul Marian Lungu și-a urmat drumul. A terminat liceul la Bacău, apoi a urmat Facultatea de Științe Economice la specialitatea economia turismului.

Începutul? O mască

„Aparent totul era în regulă, își amintește tânărul creator. Pe mine însă mă atrăgeau frumusețile costumului popular pe care, până în anii '50-'60 ai secolului trecut, îl mai purtau oamenii locului.

Lucram, cum se spune, cu fereală, pentru că, potrivit mentalităților satului, e de rușine ca un bărbat să lucreze cu acul și ața.

Am trecut peste toate acestea și am îndrăznit să confecționez o mască folosită de tineri cu prilejul Anului Nou. A urmat apoi o bundiță, care nu arăta așa cum le vedeți dumneavoastră acum. Apoi mi-am dat seama că pot face lucruri mai frumoase, am învins prejudecățile satului și paralel cu liceul și facultatea am continuat să lucrez și să mă fac tot mai cunoscut.

Din lada de zestre și muzee

A căutat uneori, spre uimirea consătenilor, veșminte vechi, a copiat cu migală motivele care împodobeau straiele de altădată, a studiat în muzee exponatele, „aș zice că sunt prieten cu toți etnografii și muzeografii din Moldova“. Urmarea a fost că bundițele, cojocelele, sumanele sunt împodobite cu motive venite din vechime ca: rozeta solară, gherghina, spicul de grâu, dintele lupului, iar pe ii și cămășile bărbătești apare soarele, pomul vieții și altele.

Materia primă? E o întrebare la care tânărul artist răspunde cu o oarecare tristețe. „Nu mai e ca altădată. Inul nu se mai cultivă, lâna a ajuns, cum se spune, de râs și sunt nevoit să aduc materiale de peste mări și țări, din India, Turcia, Bangladesh și, e drept, uneori la prețuri mai bune.“

Cu acestea lucrează fără odihnă lucruri tot mai frumoase. E cunoscut și apreciat de amatori care îi solicită obiecte de îmbrăcăminte tradițională.

„Nu am o bucurie mai mare, mărturisește Marian Lungu, când văd în orașele mari femei și bărbați purtând cu mândrie cămeșa sau ia cu motive naționale pe care le-am făcut eu.“

Sănduleni – un brand

A ajuns cunoscut și în afara țării. Românii plecați peste hotare, dar și străinii îl solicită. Bundițele, iile, sumanele lucrate la Sănduleni au ajuns în Franța, Statele Unite, Spania, Canada ș.a

„Aș vrea să ajung și eu măcar în câteva din aceste țări“, glumește artistul.

În egală măsură este solicitat și în țară. Cum există posibilitatea ca unele cămine culturale să fie reabilitate sau construite cu fonduri europene, în multe localități din această parte de țară s-au constituit formații artistice care apar pe scenă în costume populare.

Ca urmare domnul Lungu a lucrat costume pentru formații artistice din Brusturoasa, Asău, Berzunți județul Bacău, Scobinți, Deleni în județul Iași și multe altele.

„Când sunt solicitat să lucrez astfel de costume le cer să aducă obiecte vechi din lăzile de zestre, astfel încât membrii formațiilor să apară în toată frumusețea costumelor de altădată.“

Din urmă vin viitorii meșteri

E mult de lucru și cu migală. La o ie se poate lucra și o săptămână, o bundiță durează două săptămâni și singur nu mai putea face față. „Am reușit să-i conving pe membrii familiei, am cerut și ajutorul unor sătence pricepute astfel încât să mă pot ține de cuvânt pentru că numărul comenzilor este tot mai mare.“ Dar cea mai mare bucurie a meșterului o constituie cei mai mici.

Printr-o decizie a Consiliului Județean Bacău, tinerii care se înscriu la Școala de Artă Populară sunt scutiți de a plăti taxă. Ca urmare, la Sănduleni a luat ființă o clasă exterioară a Școlii de Artă băcăuană la care s-au înscris și frecventează 14 copii. Profesor le este Marian Lungu care se ocupă în același timp și de o formație de dansuri în comună.

„Sunt bucuros și, să vă spun drept, nu credeam că în vălmășagul vremurilor pe care le trăim arta populară va avea un asemenea succes.“

Stelian Ciocoiu

La Sănduleni - Bacău portul popular reinventat

Vorbind despre creatorii populari gândul ne duce la oameni în vârstă care sunt păstrători ai unor obiceiuri şi meşteşuguri străvechi şi care de obicei deplâng faptul că, luaţi de vălmăşagul civilizaţiei, cei tineri nu mai sunt interesaţi de ceea ce ar trebui să cunoască şi să păstreze ca moştenire cele venite de demult.

Iată însă şi, să spunem aşa, o excepţie de la regulă. Un tânăr de 30 de ani pe numele său Marian Lungu din Sănduleni – Bacău e cunoscut ca unul dintre vestiţii creatori de costume populare din această parte de ţară. L-am găsit lucrând la o bundiţă pe care o împodobea cu ornamente de diferite culori. „Când am început să lucrez la bundiţe, ne mărturiseşte tânărul creator, meşterii cojocari nu mai erau de mult şi pentru a aduce la lumină frumuseţea de altădată a acestei piese din costumul popular am vizitat muzee, am făcut sute de fotografii, am «cotrobăit», ca să zic aşa, prin lăzile de zestre ale bătrânelor şi am reuşit să aduc la lumină frumuseţea de altădată a bundei purtate de sărbători.“

Începutul a fost o mască

Marian Lungu s-a simţit atras de frumuseţea costumelor populare încă din liceu, când a devenit membru în ansamblul folcloric Doina Trotuşului.

„Aici am început să lucrez. Mă interesau tainele meşteşugului pe care, mărturisesc, l-am cam furat, cum se spune, de la puţinii meşteri care mai lucrau şi de la femeile pe care le-am întâlnit în satele Moldovei. La început am confecţionat măşti pentru obiceiurile de iarnă. Apoi, încetul cu încetul, am început să confecţionez piese ale costumului popular şi, văzând că plac, m-am hotărât să mă dedic acestei străvechi îndeletniciri.“

Meşteşug şi artă

Ca dansator, de data aceasta, în Ansamblul folcloric „Ca la noi“ din Bacău a reprezentat arta, dar şi portul românesc la manifestări folclorice din Portugalia, Cipru, Israel, la târguri de meşteri populari, cum ar fi cel din Toscana-Italia şi în multe alte locuri unde frumuseţea artei şi costumului românesc au stârnit admiraţia străinilor. A continuat să lucreze, având grijă să respecte caracteristicele costumului popular din zona Văii Trotuşului. „Vedeţi, cămăşile de aici sunt decorate cu grena, roşu, iar cele pentru bărbaţi, cu roşu, negru sau albastru, aşa cum se poartă pe la noi.“

Între timp a terminat şi Facultatea de Economia Turismului, ceea ce nu l-a împiedicat să dea curs comenzilor tot mai numeroase.

„E mult de lucru şi nu am timp mai ales că, pe lângă comenzile pe care le primesc din partea primăriilor, şcolilor şi organizaţiilor care dispun de ansambluri folclorice, multe din acestea sunt comenzi ale persoanelor particulare. Ceea ce mă bucură îndeosebi e faptul că s-a revenit parcă la purtatul unor piese de mare frumuseţe. Multe domnişoare solicită ii, iar pe străzile oraşelor noastre pot fi văzuţi tineri, şi nu numai ei, care poartă cămăşile cu motive naţionale.

Primesc comenzi şi din afară, în primul rând de la românii plecaţi peste mări şi ţări în nădejdea unui trai mai bun. Măcinaţi de dorul de ţară, ei vor să aibă obiecte care le aduc aminte de satul natal.“

Aşadar, ocupat din zori până în noapte, tânărul meşter popular Marian Lungu nu uită de cealaltă pasiune – dansul popular. Pentru elevii din liceul din comuna natală, „iubitori de joc şi cântec popular“, a înfiinţat Ansamblul „Siminocul“. Aici tânărul instructor le dezvăluie învăţăceilor săi şi câte ceva din tainele confecţionării portului popular.

Stelian Ciocoiu

Abonează-te la acest feed RSS