Adama 04 mai 2020
update 25 May 2020

Salmoneloza porcinelor

Salmoneloza este considerată una dintre principalele boli ale porcinelor și aceasta se poate transmite de la porci la om. În majoritatea cazurilor este produsă de Salmonella choleraesuis și mai rar de alte tipuri de Salmonella. Se manifestă frecvent la purceii în vârstă de 2-4 luni și mai rar la cei de peste 6 luni. Porcii adulți sunt mai rezistenți, dar pot fi purtători, astfel scroafele purtătoare contaminează purceii în perioada de alăptare. Apariția bolii este favorizată de condiții necorespunzătoare de igienă, alimentație, microclimat și de prezența altor boli în efectivele de animale. Inițial, se îmbolnăvesc purceii subdezvoltați și ulterior ceilalți, chiar dacă aveau o stare de sănătate mai bună.

Simptome și diagnostic

Clinic, boala evoluează acut la purceii mici și subacut și cronic la cei mari. Inițial, se manifestă prin creșterea temperaturii corporale, constipație, iar ulterior apare diareea de culoare gălbuie, spumoasă și uneori cu sânge. Se constată cianoza pielii din zona capului, urechi, gât, picioare și coadă. Pot apărea și tulburări respiratorii precum tuse, dificultate în respirație.

La necropsie se constată splina mărită în volum și necroze la nivelul mucoasei intestinale. Pulmonii pot prezenta leziuni de pneumonie fibrinoasă, pleurită și pericardită fibrinoasă etc..

Diagnosticul se suspicionează pe baza semnelor și leziunilor și se confirmă prin examen de laborator, prin izolarea și identificarea germenului, urmate de efectuarea antibiogramei.

Prevenție și tratament

Prevenirea bolii urmărește îndepărtarea scroafelor purtătoare și eliminatoare de germeni prin examen bacteriologic. În formele cu evoluție mai lungă a bolii se poate administra tratament în apa de băut sau în furaj cu OXITETRACICLINĂ 50% pulbere, în doză de 0,3-0,4 g/10 kg greutate corporală/zi la purcei și 0,12-0,16 g/10 kg greutate corporală, timp de 5-7 zile, la porcinele adulte. Totodată, se administrează DOXYROM 10% pulbere în doză de 2 g/10 kg greutate corporală/zi, timp de 5-8 zile. Se recomandă administrarea de ANTIDEZENTER pentru prevenirea și tratamentul enteritelor catarale şi hemoragice la purceii convalescenţi şi deshidrataţi după diaree, vaccinări sau diferite manipulări. Produsul se administrează pe cale orală pentru tratamentul diareei, la purceii în vârstă de 1-20 de zile, în doză de 100 g de produs omogenizat în 200 ml de apă de băut și administrat per os 3 ml / kg greutate corporală, timp de 3-4 zile și pentru prevenirea diareei la purceii în vârstă de 1-20 de zile, în doză de 100 g de produs omogenizat în 200 ml de apă de băut și se administrează 3 ml de suspensie / kg greutate corporală, timp de 2-3 zile. Individual, se recomandă administrarea  de AMOXYLROM 10% soluție injectabilă, în doză de 1,5 ml/10 kg greutate corporală la tineret și 1 ml/10 kg greutate corporală la adulți, timp de 3-5 zile. De asemenea, se poate administra AMPICILINĂ, soluție injectabilă 1 ml/6 – 12 kg greutate corporală/zi timp de 3-5 zile, și PANDROM, soluție injectabilă, în doză de 1 ml/10 kg greutate corporală, cu repetare la 24 ore, timp de 2-3 zile. Tratamentul antiinfecțios va fi susținut prin administrarea de probiotice, BIOENTEROM, BIOLACTOROM, vitamine, COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL, VITA B COMPLEX, antidiareice, ENTEROTRAT, ROMZEOFORT și tonice și rehidratante, precum PERFUZOL.

Dr. Ion IACOB, Romvac Company SA

4 boli infecțioase luate de la... prietenii noștri

Dacă aveți o problemă de sănătate, spuneți doctorului, când vă consultă, și că sunteți fericitul posesor al unui animal de companie sau că aveți o fermă de animale. Ceea ce nu știați este faptul că unele boli ale lor ni se transmit și nouă. Animăluțele din familie, precum câinele sau pisica, în special cele de fermă, pot fi purtătoarele unor maladii care ne afectează și pe noi.

Ei nu au nicio vină

Nu vă gândiți acum să nu mai țineți un câine, o pisică, peruși în locuință sau să nu mai creșteți animale de fermă!!! Ci să aveți grijă de sănătatea lor ca de sănătatea voastră.

  • Toxoplasmoza

I se mai spune și „boala litierei“ pentru că parazitul care o provoacă trăiește în excrementele pisicii.

Cum se transmite?

Parazitul supraviețuiește în sol până la 18 luni. Sunt expuși copiii care se joacă pe pământ, dar și adulții care schimbă așternutul din litieră și nu se spală bine pe mâini.

Simptome – în 10-20% din cazuri, în câteva ore apar starea de oboseală și febră mică. De cele mai multe ori simptomele lipsesc și boala e depistată târziu.

  • Pasteureloza

Boala este provocată de germenele Pasteurella și afectează atât omul, cât şi animalele. Boala mai este denumită și Septicemia Hemoragică a iepurilor. De obicei sunt afectate animalele tinere, dar le poate afecta și pe cele adulte.

Cum se transmite?

Prin zgârietura sau mușcătura de câine, pisică sau de animale din gospodărie: porc, vacă, păsări. În caz de plagă prin mușcătură de animal este util să se facă o profilaxie cu antibiotici în doze obișnuite, timp de 2-3 zile.

Simptome – după 10-12 ore – edem cald, roșeață, durere locală intensă.

  • Gheara de mâță

Este numită limfadenită regională. Este o boală infecțioasă în a cărei etiologie cel mai frecvent este implicată Bartonella henselae. B. henselae este un bacil mic, gram negativ, aerob, cu creștere lentă.

Cum se transmite?

Prin mâța blândă care zgârie. Infecția se produce în urma inoculării cutanate după o zgârietură sau o mușcătură de pisică.

Simptomele apar în 7-21 de zile. Atunci apar inflamarea ganglionilor din zona cea mai apropiată de mușcătură, febră, frisoane sau dureri de cap.

  • Salmonelloza

Boala este o toxiinfecție alimentară provocată de bacteria Salmonella. Bacteria trăiește în tractul intestinal al animalelor infectate și la om putând contamina o varietate de alimente, cum ar fi carne, ouă, lapte, fructe de mare, legume, fructe.

Cum se transmite?

Atingând animalele de fermă, în special, și consumând carne, lapte, ouă preparate termic insuficient.

Simptomele apar în câteva ore: febră, stare de vomă, diaree și durere de cap.

Casetă

Prevenția, înainte de toate

– Deparazitați periodic animalele din casă intern și extern: puricii și căpușele duc de cele mai multe ori la boli.

– Instituiți în familie regula sfântă a spălatului pe mâini.

Ruxandra HĂBEANU

Acțiuni privind supravegherea și prevenirea bolilor transmisibile la păsări

Creșterea păsărilor, în general, este o preocupare importantă pentru un segment de populație, activitate care asigură crescătorului o sursă de hrană în gospodăria proprie, dar şi venituri substanţiale prin valorificarea păsărilor vii, sau a ouălor obținute de la păsările existente în exploataţii nonprofesionale, ori comerciale cu sistem de creștere ecologic sau industrial.

Dintre bolile transmisibile cu un înalt grad de periculozitate pentru efectivele de păsări domestice şi sălbatice, boli care generează pierderi economice importante din cauza mortalităţii ridicate, a restricţiilor privind mişcarea păsărilor vii şi a produselor provenite de la acestea, cele mai grave sunt pseudopesta, gripa aviară, salmonelozele, dar şi alte boli infecţioase, boli produse de paraziți sau tehnopatii specifice păsărilor crescute în hale închise.

Pseudopesta aviară

Este o boală contagioasă cauzată de un virus care afectează majoritatea păsărilor de curte sau de crescătorie (găini, curcani, bibilici, fazani, prepeliţe, struţ, porumbei) sau sălbatice (ciori, vrăbii etc.).

Contaminarea păsărilor se realizează prin nerespectarea măsurilor de profilaxie generală, a normelor de igienă și microclimat, prin contact cu păsări domestice şi sălbatice bolnave, prin apă, furaje, secreţii fecale, îmbrăcăminte umană contaminată.

Prevenirea și supravegherea bolii se realizează prin:

- vaccinarea pe flux tehnologic a păsărilor crescute în exploataţiile comerciale şi în campanii organizate sau, la solicitarea proprietarilor, a păsărilor din gospodăriile populaţiei, cu prioritate în zonele de protecţie a fermelor de profil;

- administrarea corectă a medicaţiei specifice în funcţie de specie şi categorie de vârstă;

- supravegherea bolii prin efectuarea examenelor de laborator din probele recoltate conform procedurilor stabilite;

- efectuarea de controale periodice în exploataţiile comerciale şi la gospodăriile populaţiei pentru verificarea stării de sănătate a păsărilor, a măsurilor de biosecuritate şi bunăstare;


Coordonarea şi implementarea eficientă a măsurilor stabilite prin programele specifice pentru fiecare boală specifică păsărilor, se realizează în baza strategiilor stabilite, la nivelul autorităţilor sanitare veterinare centrale şi locale, prin:

  • Asigurarea bazei materiale pentru efectuarea acţiunilor programate (produse biologice, medicamente, instrumentar, dezinfectante, kituri şi reactivi pentru laborator etc.);
  • Colaborarea permanentă cu crescătorii de păsări, organizaţi ca persoane fizice, juridice sau în asociaţii de profil, prin întâlniri periodice cu caracter informaţional, pentru cunoaşterea legislaţiei şi a obligaţiilor ce le revin în implementarea măsurilor stabilite;
  • Supravegherea bolilor transmisibile prin prelevarea de probe pentru examene de laborator şi alte operaţiuni specifice la efectivele de păsări din exploataţiile comerciale şi individuale ale populaţiei;
  • Monitorizarea modului de implementare a normelor de biosecuritate în exploaţiile comerciale cu păsări, protecţia şi bunăstarea pe specii şi categorii de exploatare;
  • Monitorizarea efectuării acţiunilor de dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări în adăposturile destinate pentru creşterea păsărilor;
  • Controlul calităţii surselor de aprovizionare şi a modului de administrare a furajelor, a medicamentelor și a furajelor medicamentate;
  • Informarea medicului veterinar arondat privind suspiciuni sau semne clinice de boală de către deţinătorii de exploataţii cu păsări.

Gripa aviară (Influenţa aviară)

Este o boală infecţioasă a păsărilor cauzată de mutaţia virusului gripal de tip A, subtipurile H5 și H7. Boala a fost descoperită acum mai mult de 100 de ani în Italia şi s-a răspândit în întreaga lume, fiind predispuse la infecţie cu gripă aviară toate specile de păsări domestice şi sălbatice.

Păsările migratoare (raţele sălbatice, în mod special) sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind şi cele mai rezistente la infecţie. Păsările domestice, inclusiv găinile și raţele, sunt deosebit de predispuse la această boală cu final fatal.

Pentru protejarea efectivelor de păsări receptive, acţiunile de supraveghere a bolii se asigură prin:

- stabilirea zonelor de risc pe culoarul râurilor, în localităţiile cu gospodării care au contact cu luciul de apă şi în jurul exploataţiilor comerciale cu păsări;

- supravegherea clinică a stării de sănătate a păsărilor domestice şi sălbatice din zonele ţintă;

- inspecţia permanentă, prin examen de laborator pe probe de sânge, tampoane traheale şi tampoane cloacale la păsările migratoare din Delta Dunării, la păsările domestice din exploataţiile aflate în localităţile din judeţe cu risc crescut de contaminare, din zona transfrontalieră şi a păsărilor din import aflate în perioada de carantină;

- supravegherea comerţului intracomunitar şi a importului cu păsări vii provenite din statele membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe;

- stabilirea de măsuri pentru limitarea circulaţiei păsărilor de curte în perimetrele gospodăriilor populației, informarea și instruirea fermierilor asupra condiţiilor de circulaţie a păsărilor în și din exploataţiile comerciale;

Salmonelozele

La păsări sunt boli infecto-contagioase produse de numeroase serotipuri de salmonele mobile (S. Enteritidis, S. typhimurium etc.) care cauzează pierderi prin mortalitate, infecunditate şi scăderea producţiei de ouă la toate speciile de păsări domestice şi sălbatice (raţe, găini, curci, fazani, canari, porumbei, etc.).

Diagnosticul prezumtiv în salmoneloze se pune pe baza semnelor clinice şi a datelor epidemiologice şi se confirmă numai prin examene complexe de laborator.

Carnea şi ouăle (mai ales cele de raţă) provenite de la păsările infectate cu salmonele mobile constituie un permanent pericol pentru sănătatea publică, putând să producă toxiinfecţii alimentare grave la om.

Programul de prevenire şi combatere a salmonelozelor la păsări este canalizat pe două direcţii, respectiv găini ouătoare şi pui de carne broiler, prin:

- supravegherea clinică a efectivelor de găini ouătoare şi a efectivelor de pui de carne crescuți în exploataţiile comerciale;

- supravegherea prin examene bacteriologice efectuate în laboratorul de diagnostic acreditat, stabilite pe un procent de probe recoltate din cadavre de la păsări moarte şi fecale, conform programului stabilit prin programul anual.

Dr. Ioan Viorel Penţea – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Acțiuni privind supravegherea și prevenirea bolilor transmisibile la păsări

Creşterea păsărilor, în general, este o preocupare importantă pentru un segment de populaţie, activitate care asigură crescătorului o sursă de hrană în gospodăria proprie, dar şi venituri substanţiale prin valorificarea de păsări vii sau ouă obţinute de la păsările existente în exploataţii nonprofesionale sau exploatații comerciale cu sistem de creștere ecologic sau industrial.

Rentabilitatea creşterii păsărilor este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii respectă normele de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, exploatare) şi în mod deosebit a normelor de protecţie sanitară veterinară, respectiv asigurarea statusului de sănătate.

Anual sunt stabilite programe judeţene, ca parte integrată a programelor naţionale, care cuprind măsuri specifice de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor transmisibile specifice păsărilor, precum şi asigurarea condiţiilor de igienă și calitate a produselor provenite de la acestea, destinate consumului uman, pentru protejarea intereselor consumatorilor.             

Dintre bolile transmisibile, cu un înalt grad de periculozitate pentru efectivele de păsări domestice şi sălbatice, boli care generează pierderi economice importante datorită mortalităţii ridicate și a restricţiilor privind mişcarea păsărilor vii şi a produselor provenite de la acestea, cele mai grave sunt Pseudopesta, Gripa Aviară, Salmonelozele, dar şi alte boli infecţioase, boli produse de paraziți, sau tehnopatii specifice păsărilor crescute în hale închise.

Cu referire la Pseudopesta aviară, de reţinut că este o boală contagioasă cauzată de un virus, care afectează majoritatea păsărilor de curte, sau de crescătorie (găini, curcani, bibilici, fazani, prepeliţe, struţ, porumbei)  sau sălbatice (ciori, vrăbii etc.).

Contaminarea păsărilor se realizează prin nerespectarea măsurilor de profilaxie generală, a normelor de igienă și microclimat, prin contact cu păsări domestice şi sălbatice bolnave, prin apă, furaje, secreţii fecale, sau prin îmbrăcăminte umană contaminată.

Prevenirea şi supravegherea bolii se realizează prin:

  • vaccinarea pe flux tehnologic a păsărilor crescute în exploataţiile comerciale, vaccinarea în campanii organizate, sau la solicitarea proprietarilor, a păsărilor din gospodăriile populaţiei, cu prioritate în zonele de protecţie a fermelor de profil;
  • administrarea corectă a medicaţiei specifice în funcţie de specie şi categorie de vârstă;
  • supravegherea bolii prin efectuarea examenelor de laborator din probele recoltate conform procedurilor stabilite;
  • efectuarea de controale periodice în exploataţiile comerciale şi la gospodăriile populaţiei, pentru verificarea stării de sănătate a păsărilor, a măsurilor de biosecuritate şi bunăstare;

Gripa aviară (Influenţa Aviară) este o boală infecţioasă a păsărilor cauzată de mutaţia virusului gripal de tip A, subtipurile H5 și H7. Boala a fost descoperită acum mai mult de 100 de ani în Italia şi s-a răspândit în întreaga lume, fiind predispuse la infecţie cu gripă aviară toate speciile de păsări domestice şi sălbatice.

Păsările migratoare (raţele sălbatice, în mod special) sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind şi cele mai rezistente la infecţie. Păsările domestice, inclusiv găinile  și raţele, sunt deosebit de predispuse la această boală cu final fatal.

Pentru protejarea efectivelor de păsări receptive, acţiunile de supraveghere a bolii, se asigură prin:

  • stabilirea zonelor de risc pe culoarul râurilor, în localităţile cu gospodării care au contact cu luciul de apă şi în jurul exploataţiilor comerciale cu păsări;
  • supravegherea clinică a stării de sănătate a păsărilor domestice şi sălbatice din zonele ţintă;
  • efectuarea de examene de laborator din probe recoltate de la păsările moarte afluite din zonele de supraveghere.
  • inspecţia permanentă, prin examen de laborator pe probe de sânge, tampoane traheale şi tampoane cloacale la păsările migratoare din Delta Dunării, la păsările domestice din exploataţiile aflate în localităţile din judeţe cu risc crescut de contaminare, din zona trans-frontalieră şi a păsărilor din import aflate în perioada de carantină;
  • supravegherea comerţului intracomunitar şi a importului cu păsări vii provenite din statele membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe;
  • stabilirea de măsuri pentru limitarea circulaţiei păsărilor de curte în perimetrele gospodăriilor populației, informarea și instruirea fermierilor asupra condiţiilor de circulaţie a păsărilor în și din exploataţiile comerciale;

Salmonelozele la păsări sunt boli infecto-contagioase produse de numeroase serotipuri de salmonele mobile (S. Enteritidis, S. typhimurium etc) care cauzează pierderi prin mortalitate, infecunditate şi scăderea producţiei de ouă la toate speciile de păsări domestice şi sălbatice (raţe, găini, curci, fazani, canari, porumbei, etc)

Diagnosticul prezumtiv în salmoneloze se pune pe baza semnelor clinice şi a datelor epidemiologice şi se confirmă numai prin examene complexe de laborator.

Carnea şi ouăle (mai ales cele de raţă) provenite de la păsările infectate cu salmonele mobile constituie un permanent pericol pentru sănătatea publică, putând să producă toxiinfecţii alimentare grave la om.

Programul de prevenire şi combatere a salmonelozelor la păsări este canalizat pe două direcţii, respectiv găini ouătoare şi pui de carne broiler, prin:

  • supravegherea clinică a efectivelor de găini ouătoare şi a efectivelor de pui de carne crescute în exploataţiile comerciale;
  • supravegherea prin examene bacteriologice efectuate în laboratorul de diagnostic acreditat, stabilite pe un procent de probe recoltate din cadavre de la păsări moarte şi fecale, conform programului stabilit prin programul anual;

Coordonarea şi implementarea eficientă a măsurilor stabilite prin programele specifice pentru fiecare boală specifică păsărilor, se realizează în baza strategiilor stabilite, la nivelul autorităţilor sanitare veterinare centrale şi locale, prin:  

  • Colaborarea permanentă cu crescătorii de păsări, organizaţi ca persoane fizice, juridice, sau în asociaţii de profil, prin întâlniri periodice cu caracter informaţional, pentru cunoaşterea legislaţiei şi a obligaţiilor ce le revin în implementarea măsurilor stabilite;
  • Supravegherea bolilor transmisibile prin prelevarea de probe pentru examene de laborator şi alte operaţiuni specifice la efectivele de păsări din exploataţiile comerciale şi exploataţiile individuale ale populaţiei;
  • Monitorizarea modului de implementare a normelor de biosecuritate în exploaţiile comerciale cu păsări, protecţia şi bunăstarea pe specii şi categorii de exploatare;
  • Monitorizarea efectuării acţiunilor de dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări în adăposturile destinate pentru creşterea păsărilor;
  • Controlul calităţii, a surselor de aprovizionare şi a modului de administrare a furajelor, medicamentelor și furajelor medicamentate;
  • Informarea medicului veterinar, arondat, privind suspiciuni sau semne clinice de boală de către deţinătorii de exploataţii cu păsări;

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Salmonelozele animalelor, o problemă de sănătate publică

Salmonelozele sunt boli infecțioase cauzate de bacterii din familia Enterobacteriacee, întâlnite la diferite specii de mamifere și păsări. Există o multitudine de serovariante de salmonele, cu tablou clinic variat, preponderent la nivelul aparatului digestiv animal și uman.

Sub denumirea de salmoneloze, se descriu infecțiile salmonelice primare care determină boala la animale (mamifere și păsări). Aceste infecții cauzează pagube extrem de ridicate prin mortalitate, avorturi, confiscări de carcase, dar constituie și o problemă de sănătate publică. Există însă și infecții salmonelice secundare care pot să complice alte infecții virale, bacteriene sau parazitare.

Salmonelozele sunt foarte răspândite în natură, iar sursele de infecție sunt numeroase deoarece salmonelele se găsesc ca epifite în organismul a numeroase specii de animale, în special în tubul digestiv, de unde sunt eliminate prin fecale care pot contamina apa, furajele și alimentele. Salmonelele se pot găsi atât la animalele bolnave, dar și la cele sănătoase, dar purtătoare. Un rol important în răspândirea germenilor îl au rozătoarele (șoareci și șobolani), purtători frecvenți de Salmonella typhymurium sau S. enteritidis implicate des în toxiinfecțiile alimentare la om.

Salmonelele își datorează patogenitatea fie unor factori de virulență, fie unor factori de toxicitate, iar de multe ori aceștia acționează simultan.

Produsele alimentare de origine animală necontrolate pot constitui importante surse de infecție pentru om. Ca alimente incriminate, se consideră pe prim-plan consumul de carne de la animale tăiate de necesitate sau clandestin, preparate din carne, ouă, lapte, creme sau alte preparate alimentare necontrolate sanitar-veterinar. Trebuie să se știe că salmonelozele (paratifozele) palmipedelor (rațe, gâște) pot cauza, prin consumul ouălor și al cărnii, toxiinfecții alimentare grave la om. De asemenea, mâncarea infectată cu salmonele are proprietăți organoleptice normale, de obicei aceasta arătând și mirosind normal.

Ca sursă de infecție importantă sunt considerate și apele reziduale în care salmonelele eliminate de animale prin fecale se conservă și chiar se multiplică. Salmonella poate fi de asemenea găsită în fecalele animalelor de companie, în special a celor care prezintă diaree. Reptilele sunt în mod particular purtătoare de Salmonella. De aceea se recomandă întotdeauna spă­larea pe mâini după contactul cu animalele.

Calea principală de infecție este cea digestivă, salmonelele pătrunzând în organism odată cu alimentele sau apa infectată.

Pentru prevenirea îmbolnăvirii animalelor trebuie păstrată igiena animalelor, trebuie făcută deparazitarea acestora, iar în adăposturi trebuie luate măsuri de dezinfecție cu DECONTAMINOL sau CATIOROM, dezinsecție și deratizare cu RATITOX și BRODITOP. De asemenea, este foarte important să sprijiniți personalul veterinar la efectuarea acțiunilor obligatorii de prevenire și combatere a bolilor transmisibile atât la animale, cât și la om (recoltări de sânge, vaccinări etc.).

Pentru evitarea toxiinfecțiilor alimentare la om este necesar să achiziționăm alimente, în special carne și lapte, numai din unități înregistrate sanitar-veterinar, evitând comerțul stradal.

De asemenea, trebuie evitat consumul de lapte crud, ouă crude sau insuficient pregătite; să se păstreze igiena în bucătărie, având în vedere că alimentele se pot contamina și în timpul procesului de pregătire. De aceea, igiena mâinilor și a ustensilelor folosite este foarte importantă.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale Romvac Company SA

Abonează-te la acest feed RSS